StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Sa facem proiecte sanatoase
MANAGEMENT

Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar.

StiuCum Home » management » managementul tehnologic » Sistemul antropocentric de productie - sanp, o alternativa la sistemul de productie econom
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Sistemul antropocentric de productie (sanp)-consideratii generale, istoric si evolutie



Conceptul de Sistem Antropocentric de Productie - SAnP este bazat pe o cunoastere stiintifica ansata cu privire la organizatie, management si tehnologie in productia industriala; el este fundamentat pe experienta, traditiile si conditiile europene si adapteaza principii si idei interesante ale fabricatiei ansate, provenite din Japonia. Conceptul tinteste spre dezvoltarea unei munci flexibile, inotoare si eficiente, si spre un proces mai larg de productie industriala, incluzand cercetarea-dezvoltarea, marketingul si serviciile.
SAnP sunt modele, atat existente cat si conceptuale, ale fabricatiei ansate. Ele reprezinta o sursa de modernizare pentru baza manufacturiera europeana si, de asemenea, un factor crucial pentru competitivitatea viitoare in zone largi ale industriei europene. SAnP incearca sa balanseze aspectele tehnice si umane in fabricatie, in interiorul cadrului furnizat de formele ansate de organizare a muncii. Cu privire la dezvoltarile de tip tehnic, sistemele acestea trebuie sa se bazeze pe cunoasterea si potentialul abilitatilor utilizatorilor si trebuie sa fie incorporate in structuri de munca inalt colaborative. O eluare efectuata de catre "EC Monitor - FAST Program - Forecasting and Assessment in Science and Technology", cu privire la sistemele ansate de productie, a formulat concluzia ca nu instrumentele tehnice sunt cele care se afla in rful productivitatii si competitivitatii, ci mai degraba un entai specific de tehnologie de rf, combinat cu organizarea muncii si cu abilitatile umane. In termeni de productivitate si performanta economica, SAnP sunt superioare organizarii traditionale a productiei si infrastructurilor tehnice ale acestora, intrucat ele sunt concepute pentru a face fata provocarilor pietei si flexibilitatii inotiei, pe de o parte, iar pe de alta, cererilor cu privire la calitatea tot mai mare a produselor. SAnP sunt bine structurate, pentru a face fata pietelor aflate in continua schimbare, cu cerinte pentru realizarea de produse ajustate nevoilor clientilor individuali, precum si pentru timpi de livrare foarte scurti.Inceputul anilor '80, rful de lance al competitiei, a fost identificat cu tehnologia informatiei, bazata pe tehnologii noi de productie, cum ar fi robotii, fabricatia integrata prin computer (CIM), sisteme de fabricatie flexibile complet automatizate (SFF) etc. Fabrica dotata la un nivel superior de automatizare era zuta, intr-un anume sens, ca fiind arma strategica necesara pentru a concura in viitor tarile cu salarii reduse. Consideram ca aceasta abordare era privita ca o strategie optima a tarilor bogate, a economiilor ansate, care aveau de facut fata problemelor ridicate de salariile mari, populatiei tot mai in rsta, modificarilor in structura de rsta a populatiei, prin cresterea ponderii populatiei batrane, si reducerii numarului de locuri de munca. Pe la sfarsitul anilor '80 a devenit evident faptul ca acest tip de abordare tehnica nu a condus la o performanta economica deosebita. Dezastrele investitionale au fost adeseori singurul rezultat al acestei abordari, intrucat o anumita dezvoltare tehnica, indreptata catre "fabrica fara oameni", nu a fost adaptata la solicitarile pietei, cu privire la volumul productiei, standarde de calitate, potentialul pentru schimbare, inotia produsului etc.
Cate exemple pot furniza o imagine cu privire la incertitudine:
1) Piata pentru roboti industriali se situeaza mult in urma prezicerilor facute ia sfarsitul anilor 70. in Statele Unite, nici o firma americana producatoare de roboti nu a supravietuit.
2) Un producator german de rf in domeniul SFF- urilor refuza sa construiasca aceste sisteme daca clientul nu este dornic sa investeasca si in pregatirea profesionala a operatorilor, si in dezvoltarea unei noi forme de organizare a muncii. Fabricantul respectiv nu doreste sa fie implicat in sisteme cu productivitate redusa, care sa afecteze negativ reputatia propriei firme (Maschke, 1988).
3) In Germania, investitiile neinspirate in ificarea productiei si in sistemele de programare au fost estimate la circa 100 milioane de marci. Aceeasi tendinta a fost raportata, de asemenea, in Danemarca. Chiar si Volkswagen, liderul european in fabricatia de autoturisme si, totodata, lider in automatizarea montajului de masini, mai precis uzina sa de la Haale, a indicat ca reduce nivelul de automatizare ai propriilor fabrici in cadrul viitoarelor proiecte si ca experimenta organizarea muncii de grup (Wobbe, 1991).
La inceputul anilor '90 a devenit clar faptul ca suprematia japoneza, indeosebi in sectorul automatizarii, nu provenea din solutiile de inalta tehnologie (high tech). Conceptul japonez al "sistemului de productie econom", care a fost analizat in modulul 2 al tezei, se bazeaza pe o forma particulara, specifica de organizare a fabricatiei si a muncii, si pe un management specific al intregului lant de productie. Aceste indicatii conduc la o reflexie importanta asupra orientarii dezvoltarii in fabricatia europeana punctele tari si slabiciunile ei vor trebui analizate in lumina noilor cunostinte cu privire la factorii competitivi si a propunerilor de actiuni care trebuie luate in considerare atat la nivel regional, cat si la nivel comunitar.
In concluzie, Wobbe (1991), in raportul FAST nr.245, propune sa fie avute in vedere trei mari directii pentru orientarea politicii Comunitatii Europene in domeniul cercetarii fabricatiei:
1) Pietele dinamice; cresterea rietatii produselor si structurilor de cost aflate in continua schimbare necesita abordari si concepte noi in fabricatie. in trecut, fabricatia a fost condusa de costuri, iar tehnologia a furnizat modalitati importante de reducere a costurilor de fabricatie. in zilele noastre, competitia este influentata de catre customizarea calitatii produselor si a timpurilor de livrare.
2) Problematicile umane si organizationale in fabricatie nu se refera doar la interfetele om-masina sau la ussimplificarea drumului pentru o tehnologie tot mai consistenta in procesul de fabricatie, ori numai despre calitatea vietii muncii. Ele sunt problematici esentiale, centrale, care nu trebuie evitate cand se analizeaza competitivitatea pe termen lung.
3) De aceea este necesar ca, in domeniul necesitatilor fabricatiei ansate, cercetarea sa fie mult mai ampla decat pana in prezent, in Comunitatea Europeana. Problematici particulare ale organizarii muncii si ale managementului trebuie sa fie, de asemenea, analizate.
Aceste concluzii au fost fundamentate pe proiectul Monitor-FAST cu privire la sistemele de productie antropocentrice. Au existat si studii realizate mai inainte, cu privire la promorea fabricatiei flexibile, cum ar fi Brodner (1987), Wobbe (1987), Sinteza raportului FAST (1988), Cooley si altii (1989), Wobbe, Brodner (1990), mentionate de catre Wobbe in raportul FAST (1991). Aceste studii au demonstrat cu claritate urmatoarele: "competitivitatea in secolul XXI" nu implica doar achizitia unor tehnologii de rf, ci, simultan, integrarea unor factori culturali, de munca si tehnologici, si reorganizarea lor.





Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact