StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Crede in EFICIENTA TA
MANAGEMENT

Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar.

StiuCum Home » management » managementul tehnologic » Sisteme flexibile de fabricatie. sisteme flexibile de montaj
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Clasificarea sff-urilor cu aplicare pentru sisteme flexibile de montaj



Tipologia SFF-urilor in procesele de prelucrare mecanica
Din punct de dere al componentelor si modului lor de grupare, Hitomy (1994) identifica trei tipuri de SFF in procesele de prelucrare mecanica. Acestea sunt:
1) Celula de prelucrare flexibila, definita ca sistem de baza, fiind reprezentata de conuratia de baza a unei masini-unelte, centru de prelucrare sau a unui centru de aschiere combinat cu un robot sau cu un manipulator de palete. O asemenea celula reprezinta caramida, respectiv unitatea de baza a oricarui SFF mai mare.
2) Sistemul flexibil de fabricatie de tip flux. Este format din mai multe mas



ini de prelucrare sau centre de prelucrare, care sunt organizate intr-un traseu liniar sau in forma de "U", "L" sau cerc, in conformitate cu fluxul procesului tehnologic. Acest tip de sistem este denumit, de asemenea, "linie de transfer flexibila" (LTF), care se diferentiaza total de o "linie de transfer specializata, rigida".
3) Un sistem flexibil de fabricatie de tip acces aleator. Aceasta categorie de SFF este cea mai complexa. Ea consta in mai multe centre de prelucrare, legate prin conioare sau prin hicule ghidate automat, in depozite automatizate, in roboti, toate aflate sub controlul unui computer central. Sistemul este capabil sa proceseze dirse repere, introduse in sistem in mod aleatoriu, avand diferite forme si fluxuri tehnologice de operatie. Anumite sisteme pot sa execute, de asemenea, si depozitarea reperelor aflate in cursul procesului, schimbarea automata a sculelor si/sau a dispozitilor de prindere si pozitionare de tip juguri. Computerul sistemului este capabil sa genereze si sa transmita o multitudine variata de informatii legate de coordonarea unei productii de serie mica multiprodus.
Clasificarea lui Hitomy este legata de procesele de prelucrare prin aschiere si de masinile unelte. in opinia noastra, folosind termenul de "statie de lucru" in locul termenului de masina unealta sau al celui de centru de prelucrare, aceasta clasificare este aplicabila si proceselor de montaj, de fapt oricarui proces de productie in loturi sau procese discrete. Analiza detaliata a definirii si clasificarii Sistemelor Flexibile de Montaj este prezentata in continuare, in paragrafele 5.3. si 5.4.
Tehnologia ESCO
O alta clasificare a SFF este cunoscuta sub denumirea de "tehnologia ESCO", in care ESCO reprezinta acronimul denumirii "Economic Sophisticated Computer-controlled Organization", respectiv tehnologia "Organizatia Economica Sofisticata Controlata prin Computer" (OESCC), propusa de Maschke (1988). Aceasta clasificare se refera la sistemele de fabricatie, atat de prelucrare cat si de montaj, folosite in cazul productiei la comanda, caracterizata prin stocuri reduse, durata scurta a procesului de fabricatie si o rata inalta de eficienta a institiei. Criteriul folosit se refera la gradul si tipul controlului prin intermediul tehnologiei computerizate a sistemului de prelucrare sau de montaj. Pe aceasta baza, strategia ESCO clasifica sistemele de fabricatie bazate pe automatizare flexibila in patru categorii de complexitate:
1) ESCO I reprezinta o masina independenta, cu un post de lucru si o magazie de scule, precum si cu o capabilitate de conectare de tip CNC, sau o statie de lucru. Exemple : celule flexibile de fabricatie, celule flexibile de montaj robotic care utilizeaza un robot de montaj cu mai multe brate de actionare ce lucreaza pe amplasament fix.
2) ESCO II este un sistem format din cel putin doua si cel mult cinci masini-statii de lucru similare si/sau substituibile, cu alimentare comuna, centrala, cu piese, repere. in plus, sistemul poate fi echipat cu alimentare comuna cu scule. Logistica sistemului este controlata de obicei de catre un microcomputer. Subliniem ca acest tip de sisteme nu contine sisteme de transfer complexe, de tip VGA. Exemple: sisteme flexibile de fabricatie compacte, celule flexibile de montaj robotic, care utilizeaza doi sau maximum cinci roboti de montaj cu mai multe brate de actionare.
3) ESCO III este un sistem de fabricatie format din mai multe masini, statii de lucru, care folosesc tehnologii diferite. O alta caracteristica consta in alimentarea comuna cu piese si scule, prin intermediul fie al unui sistem de transfer ghidat pe sina, fie al unui sistem de transfer de tip RGV (rail guided hicle), folosind hicule autoghidate, automate, fara sofer (VGA). Dirse sisteme aditionale de manipulare a sculelor sunt folosite pentru asigurarea sculelor pentru fiecare statie de lucru. Sistemul de tip ESCO III este controlat, de obicei, de catre un minicomputer de mare capacitate. Mai multe proceduri permanente de sistem sunt executate simultan, astfel incat conuratia computerului trebuie aranjata pentru operatii de tip multiutilizator si multisarcina. Exemple: sistemul flexibil de fabricatie propriu-zis, respectiv ceea ce se intelege de obicei prin SFF; sistem flexibil de montaj propriu-zis, care utilizeaza roboti de montaj cu un singur brat de actionare, integrati intr-o linie de montaj prin intermediul unui sistem de transfer automatizat.
4) ESCO IV este un sistem ESCO III extins, care include si unele echipamente de sprijin aditionale, mai ales sisteme de depozitare si transfer, ce transforma sistemul de fabricatie intr-o fabrica automatizata. intregul sistem este coordonat printr-un computer central de mare performanta.
Toate sistemele ESCO au o structura modulara, atat pentru hardware, cat si pentru software. Un sistem ESCO I poate fi extins, in mod gradual, pe o perioada mai lunga, in sisteme de complexitate mai mare, chiar pana la nilul ESCO IV. Fiecare categorie de sisteme ESCO, de la I la IV, reprezinta si un stadiu evolutiv; de la sisteme simp


le, la sisteme mai complexe. Consideram ca abordarea ESCO este relevanta intrucat surprinde influenta tehnologiei computerizate asupra tipologiei sistemelor flexibile de fabricatie, atat a sistemelor flexibile de montaj, cat si a celor de prelucrare.Impartirea SFF in cinci clase, aplicata in cazul sistemelor flexibile de montaj
Chase si Aquilano (1992) considera ca exista cinci clase SFF:
1) Module flexibile de fabricatie, care consta intr-o masina-unealta cu control numeric (NC), dotata cu un schimbator de scule, un schimbator de palete si un stoc de piese.
2) Celula flexibila de fabricatie, formata din mai multe motlule flexibile de fabricatie, organizate in conformitate cu necesitatile tehnologice specifice ale unui anumit produs.
3) Grup flexibil de fabricatie, care reprezinta o combinatie de module si celule flexibile de fabricatie, amplasate in aceeasi zona de fabricatie si cuplate printr-un sistem de manipulare a materialelor, de exemplu un hicul ghidat automat.
4) Sistem flexibil de fabricatie format din grupuri flexibile de fabricatie, care conecteaza zone diferite de fabricatie, cum sunt: turnare, prelucrari mecanice, tratamente termice, montaj. in aceasta abordare, am de-a face cu SFF-uri complexe.
5) Linie flexibila de fabricatie, care consta intr-o serie de masini specializate, conectate prin VGA, roboti, conioare sau orice alt tip de echipamente automatizate de transfer.
Opinia noastra este ca aceasta clasificare este importanta pentru ca introduce conceptul de sistem flexibil de montaj prin integrarea in cadrul sistemului flexibil de productie a unor grupuri flexibile de fabricatie din montaj, alaturi de cele traditionale, de prelucrari mecanice. Este un pas inainte fata de alte opinii potrivit carora SFF se refera, in mod eronat dupa parerea noastra, doar la procese tehnologice de prelucrari mecanice. Totusi, Chase si Aquilano nu ntroduc explicit, in clasificarea lor, notiunile de modul, grup sau linie flexibila de montaj.
Un studiu desfasurat de Levary (1992) considera ca succesul implementarii CAD, CAM, SFF, CIM depinde de comunicatii, de implicarea executantilor (muncitorilor), inclusiv in proiectarea produselor, prin intermediul echipelor interdepartamentale.
Abrudan (1996) prezinta o abordare a SFF ca reprezentand un sistem de fabricatie structurat pe mai multe niluri, respectiv patru, si anume:I) Modulul flexibil de fabricatie (MFF), compus dintr-o masina (centru de prelucrare), un depozit multipalete, un schimbator de palete si un dispozitiv de schimbare a sculelor.
2) Celula flexibila de fabricatie, compusa din doua sau mai multe masini, cu restul elementelor comune cu MFF. in alte surse, celula de fabricatie se afla la acelasi nil cu linia flexibila de fabricatie.
3) Sistemul (atelierul) flexibil de fabricatie SFF, definit ca "o reuniune de CFF interconectate prin sisteme automate de transport pentru piese si scule" (Abrudan, 1996).
4) Fabrica (uzina) automatizata flexibil, compusa din mai multe SFF integrate, interconectate prin sisteme automate de transport. Procesul de fabricatie din toata fabrica este complet automatizat.
Aceasta grupare a SFF este asemanatoare cu cea a lui Chase si Aquilano (1992), pentru nilele 1 - 4.
Un tip aparte de SFF, respectiv "celula mica de fabricatie", este prezentat intr-una din publicatiile firmei Cincinnatti Milacron CMP, No. M3300E-2 (1993). Se apreciaza ca anii '90 reprezinta decada "celulei mici de fabricatie". Aceasta se bazeaza pe conceptia modulara, integrata a celulei flexibile in domeniul prelucrarilor mecanice, fiind constituita din echipamente de productie, manipulare, control, depozitare, coordonare, elaborate intr-o conceptie modulara. Clientul poate alege combinatia de module care corespunde cel mai bine necesitatilor de fabricatie pe care le are. Modulele sunt usor de combinat datorita unui sistem unirsal de cuplare. Acestea prezinta o serie de beneficii economice, cum sunt: reducerea dramatica a marimii loturilor de fabricatie, a stocurilor de productie neterminata, de materiale si produse finite, a duratei procesului de fabricatie. De remarcat ca aceeasi conceptie modulara este aplicata, in situatia sistemelor flexibile de fabricatie de montaj, de catre firma Gidding & Lewis, lider mondial in fabricatia acestor sisteme.
Consideram ca este utila prezentareaasa-numitului "spectru al capabilitatii SFF', care cuprinde cinci tipuri de sisteme de fabricatie produse de Cincinnatti Milacron: linii flexibile de transfer; celule cu manipulare robotizata; sisteme carusel; celule mici de fabricatie; sisteme flexibile de fabricatie. Opinia noastra este ca aceasta tipologie, utilizata de firma Cincinnatti Milacron, reflecta mai ales liniile de produse pe care firma le ofera unor categorii bine definite de clienti din domeniul industriei prelucratoare. Ea se incadreaza in tipologiile prezentate mai sus.





Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact