StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Experienta este BAZA INOVATIEI
MARKETING

Marketingul reprezinta "stiinta si arta de a convinge clientii sa cumpere" Philip Kotler definea marketingul ca "un proces social si managerial prin care indivizi sau grupuri de indivizi obtin ceea ce le este necesar si doresc prin crearea, oferirea si schimbul de produse si servicii avand o anumita valoare". Simplist, marketingul reprezinta "arta si stiinta de a vinde".

StiuCum Home » marketing » cercetarea de marketing » Analiza datelor de marketing
Trimite articolul prin email Etape in testarea ipotezelor de marketing : Analiza datelor de marketing Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Etape in testarea ipotezelor de marketing



Testarea ipotezelor de marketing ar putea fi descrisa ca un proces in patru etape:
1. Formularea ipotezelor de lucru (ipoteza nula si ipoteza alternativa).
2. Alegerea testului statistic ce va fi utilizat.


3. Calcularea parametrului folosit in testare.
4. Compararea valorii calculate cu valoarea teoretica (elara) si adoptarea deciziei de acceptare sau respingere a ipotezei nule.


Formularea ipotezelor
Ipotezele testarii se refera de regula la unul dintre urmatoarele aspecte:
a) evaluarea unui parametru al populatiei cercetate (de exemplu, consumul mediu anual de zahar al unei familii);
b) evaluarea diferentei dintre doua valori ale unui parametru (de exemplu, diferenta dintre varsta medie a telespectatorilor postului PRO TV si cea a telespectatorilor TVR);
c) evaluarea relatiei cauzale sau a corelatiei dintre doua variabile (de exemplu, studiul legaturii dintre venitul lunar al unei persoane si bugetul destinat cumpararii de sectiune).
Ipoteza de la care porneste cercetatorul (si pe care el ar dori-o confirmata) poarta numele de ipoteza alternativa (se noteaza cu H,). Ipoteza care o contrazice pe cea alternativa se numeste ipoteza nula (H0) si exprima acea situatie pe care cercetatorul ar dori-o infirmata in urma testarii. Ipoteza nula este formulata in asa fel incat negarea ei sa conduca in mod automat la acceptarea ipotezei alternative.
Ipoteza alternativa se exprima intotdeauna sub forma unei relatii de inegalitate. Sensul acestei inegalitati poate fi cunoscut sau necunoscut; drept consecinta, putem rbi de doua tipuri de teste :
1. Teste unilaterale, in care sensul inegalitatii din ipoteza alternativa este cunoscut. Daca in exprimarea acestei ipoteze apare una dintre expresiile mai mare", mai mic", mai mult", mai putin" sau alta asemanatoare, atunci avem de-a face cu un test unilateral. Iata cateva exemple : persoanele cu venituri mari cheltuiesc mai mult pe carti", telespectatorii PRO TV sunt mai tineri decat cei ai TVR", in urma campaniei publicitare la detergentul Tide, vanzarile acestui produs sunt mai mari decat cele dinainte de campanie", rata natalitatii din Banat este mai mica decat cea din Moldova" s.a.m.d.
Un test unilateral este la stanga daca in ipoteza alternativa apare semnul < " (mai mic) si la dreapta daca apare semnul > " (mai mare).
2) Teste bilaterale, in care sensul ipotezei alternative este necunoscut. Vom sti ca este rba de un test bilateral atunci cand in exprimarea ipotezei alternative apar cuvinte precum diferit", inegal" sau altele de acest gen. Spre exemplu: varsta telespectatorilor PRO TV este diferita de cea a telespectatorilor TVR", vanzarile detergentului Dero dupa campania publicitara sunt diferite de cele dinainte de campanie", rata natalitatii in Banat nu este egala cu cea din Moldova" s.a.m.d.
Recunoasterea corecta a unui test ca fiind bilateral sau unilateral are o importanta deosebita in adoptarea ulterioara a deciziei de acceptare sau respingere a ipotezei nule. Majoritatea testelor de marketing sunt teste unilaterale.
Odata formulate ipotezele, este momentul sa silim nivelul de semnificatie al testarii -care, reamintim, este notat cu a - , adica probabilitatea de eroare pe care o admite analistul (mai exact, probabilitatea ca o ipoteza nula adevarata sa fie respinsa).


Alegerea testului utilizat
Tipul testului depinde de numarul de variabile care intra in joc si de natura acestora. Putem rbi de trei tipuri de teste :
1. Teste univariate, folosite atunci cand cercetarea priveste o singura variabila. De exemplu:
» testul mediei (pentru variabile cantitative);


» testul proportiei (pentru variabile nominale);
» testul x2 (hi patrat) univariat (pentru variabile nominale).
2. Testele bivariate, folosite atunci cand in analiza intervin doua variabile :
» testul arii mediilor (pentru variabile cantitative);
» coeficientul de corelatie al lui Pearson (pentru variabile cantitative);
» testul arii proportiilor (pentru variabile nominale);


» testul x2 bivariat (pentru variabile nominale).
3. Testele multivariate, pentru cazul a trei sau mai multe variabile. Dintre ele, amintim analiza de regresie si analiza factoriala.In ceea ce priveste distributia statistica utilizata, ea depinde de lumul esantionului de ancheta. in cazul variabilelor cantitative, se recomanda folosirea distributiei normale normate (z), pentru esantioane de lum mare (cel putin 30 de unitati) si a testului Student (t) pentru esantioanele formate din mai putin de 30 de unitati. Atunci cand avem de-a face cu variabile nominale, se recomanda realizarea studiilor pe esantioane mari, caz in care distributia variabilei va putea fi considerata normala. Pentru testul x2 m folosi distributia statistica cu acelasi nume.


Calculul parametrului utilizat in testare
Modul de calcul depinde in mod concret de natura testului in cauza. in modulul de fata, m prezenta modalitatile de calcul pentru fiecare test in parte.
Este necesar sa precizam ca expresia acceptam ipoteza nula" este folosita din ratiuni de comoditate; corect ar fi sa spunem nu avem motive sa respingem ipoteza nula". Ipoteza nula este acceptata sub beneficiu de inventar, pana la aparitia unor informatii noi care, eventual, r infirma rezultatele testarii.




Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact