StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Solutii reale pentru planuri de succes
marketing MARKETING

Marketingul reprezinta "stiinta si arta de a convinge clientii sa cumpere" Philip Kotler definea marketingul ca "un proces social si managerial prin care indivizi sau grupuri de indivizi obtin ceea ce le este necesar si doresc prin crearea, oferirea si schimbul de produse si servicii avand o anumita valoare". Simplist, marketingul reprezinta "arta si stiinta de a vinde".

StiuCum Home » marketing » cercetarea de marketing » Internetul in cercetarea de marketing

Cercetarea secundara pe internet



intrebarea ce apare in mod natural atunci cand ne vorba de cautarea pe Internet este: cum gasim informatiile care ne intereseaza ? Din nefericire, nu exista nici un sistem care sa asigure edenta exhaustiva a sirurilor de pe Internet, cum exista, in lumea reala, cataloagele zecimale din biblioteci, Registrul Comertului, cartile de telefon s.a.m.d. Singura solutie ramane folosirea serciilor de cautare pe care insusi Internetul ni le pune la dispozitie. Trebuie spus de la bun inceput ca aceste sercii nu acopera nici pe departe toata reteaua. Se apreciaza ca cele mai performante motoare de cautare acopera maximum o treime din ea.
Serciile de cautare existente pe Internet se impart in doua mari categorii: motoarele de cautare si directoarele. Ne vom ocupa de fiecare in parte, iar apoi vom trece in resta alte surse ordine utile pentru cercetarea de marke


ting.
Motoarele de cautare utilizeaza programe speciale numite spiders (paianjeni") pentru a indexa" (inregistra) documentele de pe Internet, cuvant cu cuvant. Atunci cand un nagator transmite motorului o interogare - formata din unul sau mai multe cunte--cheie -, motorul cauta aceste cunte-cheie in siturile aflate in baza sa de date si returneaza cautatorului o lista de documente susceptibile de a contine informatia pe care acesta o doreste.
Google este de departe motorul de cautare lider, cu peste 90% din totalul cautarilor pe Internet. Spider-ul sau (Googlebot) exploreaza in permanenta reteaua, indexand siturile nou aparute. in momentul de fata, in baza de date a acestui motor, exista peste 8 miliarde de ini Web. Google dispune de interfete cu utilizatorul in cateva zeci de limbi, inclusiv limba romana (apasati pe linkul Google in your language de pe ina gazda). in plus, la dorinta utilizatorului, Google poate limita cautarea la documentele redactate in limba pe care acesta o indica.
Altasta este de asemenea un motor de cautare performant, ce ofera rezultate bogate si actualizate. El prezinta posibilitati de cautare in 25 de limbi, printre care si limba romana.
Este recomandabila utilizarea acestor doua motoare de cautare chiar si atunci cand informatiile cautate se afla pe situri de alta limba decat engleza, deoarece sunt superioare ca performante motoarelor de cautare locale".
Exista pe Internet si un tip special de motoare, ce permit cautarea simultana cu mai multe dintre motoarele specificate mai sus (asa-numitele metasearch engines). Acestea pot fi folosite pentru a economisi timpul sau pentru a identifica motorul de cautare ce furnizeaza cele mai utile rezultate pentru scopul cercetarii noastre.
Calitatea rezultatelor pe care ni le furnizeaza un motor de cautare depinde in mod hotarator de calitatea interogarii utilizate. Interogarile bine formulate pot da rezultate excelente. Interogarile slabe ne vor returna liste interminabile de documente irelevante. Iata cateva sfaturi pentru a crea interogari eficiente :
1. Definiti cat mai precis tipul de informatie de care aveti nevoie. Informatii despre piata automobilelor", de pilda, este mult prea vag. Nici informatii despre piata olandeza a automobilelor" nu este o formulare indeajuns de precisa. Coordonatele dealerilor auto din principalele orase olandeze" poate fi un exemplu de definire exacta a informatiei cautate. Daca suntem in cautarea unor informatii prind telefonia mobila, va trebui sa silim cat mai exact ce anume ne intereseaza in legatura cu acest domeniu: marii operatori de telefonie mobila, producatorii de aparatura de telecomunicatii, retelele de distributie (intermediarii), structura ofertei de pe piata, volumul vanzarilor pe piata sau tendintele de itor ?
Daca problema de cercetare pe care o avem de rezolvat este vasta, este bine sa o impartim in subprobleme si sa rulam cautarea pe Internet pentru fiecare dintre ele in parte.
2. Alcatuiti lista de cunte-cheie care va pot ajuta sa gasiti informatia. Cu cat aveti mai multe, cu atat mai bine. De asemenea, incercati sa anticipati eventualele rezultate nedorite pe care le-ar putea furniza unele cunte-cheie. Aceasta se poate intampla pentru cuntele care au mai multe intelesuri, utilizate in contexte diferite. De exemplu, o cautare dupa cuvantul-cheie reteta" ne poate returna situri pe teme culinare sau medicale ; cele nedorite trebuie eliminate din cautare (si exista tehnici care permit acest lucru).
Specialistii spun ca cele mai eficiente cunte-cheie sunt substantivele, urmate de verbe. Adjectivele si adverbele sunt mai putin utile, iar prepozitiile si conjunctiile nu trebuie incluse in interogare, deoarece motoarele de cautare le ignora.
3. Nu folositi in cautare interogari formate dintr-un singur cuvant! Aceasta este cea mai frecventa greseala a incepatorilor. Veti obtine rezultate multe (de ordinul milioanelor sau al zecilor de milioane) si nerelevante. Interogarile bune au in general 3-4 cunte.
4. Folositi frazele in cautare ori de cate ori este cazul, fapt intalnit in majoritatea cautarilor pe Internet. Prin fraze" intelegem aici sintagme cu inteles de sine statator, formate din 2-3 cunte (de exemplu, bursa de valori", calculatoare personale", cercetare de piata" etc). Frazele se includ in interogare intre ghilimele ; in acest fel, motorul de cautare va returna acele documente care contin intreaga fraza, si nu doar unele cunte din ea.
Rezultate foarte bune se pot obtine atunci cand se combina o fraza cu un cuvant izolat, ca de exemplu:


- stock exchange" Paris ;
- bursa valori" Bucuresti.
Cele doua interogari vor returna documentele care contin informatii despre bursa de
valori din Paris, respectiv din Bucuresti.
Daca dorim sa eliminam din cautare documentele ce contin un anumit cuvant, va
trebui sa introducem in interogare acel cuvant, precedat de semnul -" (fara spatiu).
De exemplu, interogarea: stock exchange" -Paris va returna documentele care
contin informatii despre


bursele de valori, mai putin bursa din Paris.
Iata un exemplu legat de modul in care utilizarea combinata a tehnicilor descrise mai sus
poate mari precizia cautarii (motorul de cautare folosit: Google ; data - 23.05.2005):
stock exchange" 8 640 000 doc.
stock exchange" Paris 1 620 000 doc.
stock exchange" Paris -Frankfurt -New York" -London -Tokyo 102 000 doc.
5. Folositi operatorii booleeni in cautare. Nu va ingrijorati, nu este nimic complicat. Operatorii booleeni sunt instrumente foarte puternice, care permit interogarilor noastre sa se apropie de limbajul natural, obtinand astfel rezultate mai precise. Cei mai folositi operatori booleeni sunt:
» AND (si). O interogare de tipul AND " returneaza acele documente care contin ambele cunte, reducand astfel numarul de rezultate ale cautarii. Operatorii booleeni se scriu in interogare cu MAJUSCULE. Cu titlu de exemplu, vom folosi o cautare pe Altasta (23.05.2005) cuprinzand cuntele englezesti bear (urs) si wolf (lup):
Bear 75 000 000 doc.
Wolf 46 000 000 doc.
bear AND wolf 4 350 000 doc.
Se observa ca operatorul AND a redus cu mai mult de 90% numarul de documente returnate. Daca vrem sa restrangem aria cercetarii, cautand documentele care contin cuntele urs" si lup" si vulpe" (fox), atunci vom folosi interogarea:
bear AND wolf AND fox 1 170 000 doc.
» OR (sau). Acest operator se foloseste atunci cand dorim sa largim aria cercetarii, intrucat returneaza documentele care contin unul sau altul dintre cuntele cautate (nu neaparat amandoua deodata). De exemplu :
bear OR wolf 117 000 000 doc.
Operatorul OR isi gaseste utilitatea indeosebi atunci cand dorim sa introducem in cautare cunte sinonime, ca in exemplul urmator:
quake OR earthquake


(Ambele cunte inseamna cutremur in limba engleza.)
» AND NOT (si nu) are acelasi efect ca si semnul -" (minus): documentele care contin cuvantul sau fraza ce urmeaza dupa el sunt excluse din cautare. Spre exemplu, interogarea urmatoare a furnizat documentele care contin cuvantul urs" si nu contin cuvantul lup" :
bear AND NOT wolf 70 600 000 doc.
» NEAR (langa, aproape) are un efect asemanator cu AND, dar permite o precizie a cautarii mai mare. El returneaza documentele in care cuntele cautate sunt situate aproape unul de celalalt, pe aceeasi ina (pentru operatorul AND, era suficient, in printa cuntelor, sa se gaseasca in acelasi document, chiar daca pe ini diferite). Exemplu:
bear NEAR wolf 4 360 000 doc.
6. Pentru a introduce simultan intr-o interogare toate cuntele-cheie din aceeasi familie, este utila trunchierea cuntelor cu ajutorul asteriscului (*). Spre exemplu, forma trunchiata construct*" ne va oferi documentele continand cuntele : constructie", constructor" s.a.m.d. Iata un exemplu (cautare cu Altasta; data - 23.05.2005):
Construction 181 000 000 doc.
Constructor 5 560 000 doc.
construct* 17 700 000 doc.
7. Atunci cand dorim sa folosim simultan mai multi operatori booleeni, putem face acest lucru cu ajutorul parantezelor. Urmatoarele exemple tin loc de explicatii (cautare cu Altasta; data - 23.05.2005):
(bear AND wolf) OR fox 71 400 000 doc.
(bear AND wolf) NEAR fox 1 150 000 doc.
(bear NEAR wolf) AND fox 1 170 000 doc.
Se observa inca o data puterea operatorilor AND si NEAR de a reduce numarul de documente returnate.
Directoarele functioneaza dupa un principiu diferit fata de motoarele de cautare. Ele angajeaza profesionisti care organizeaza siturile de pe Internet utilizand o schema de clasificare (taxonomic) dinainte silita.
Granita dintre motoarele de cautare si directoare incepe sa se stearga pe masura ce motoarele de cautare isi organizeaza propriile lor directoare (exemple : Altasta Directory si Google Directory).



Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact