StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Castiga timp, fa bani - si creste spre succes
marketing MARKETING

Marketingul reprezinta "stiinta si arta de a convinge clientii sa cumpere" Philip Kotler definea marketingul ca "un proces social si managerial prin care indivizi sau grupuri de indivizi obtin ceea ce le este necesar si doresc prin crearea, oferirea si schimbul de produse si servicii avand o anumita valoare". Simplist, marketingul reprezinta "arta si stiinta de a vinde".

StiuCum Home » MARKETING » marketing online

Formele publicitatii



Formele publicitatii


Prin obiectivele urmarite si mijloacele folosite, activitatea de publicitate trebuie sa contribuie si la educarea consumatorilor influentand, in acest fel, volumul si structura consumului, obiceiurile de cumparare si de consum in sensul rationalitatii acestora. Raportata la co 939j94j nditiile unor piete diferite, ea va trebui folosita diferentiat, adecvandu-si continutul, mijloacele si formele de desfasurare potrivit cerintelor si specificului acestor piete.

Odata cu dezvoltarea activitatii economice, cu evolutia relatiilor de piata si in conditiile sporirii concurentei intre agentii pietei si produsele oferite de acestia, s-au multiplicat si diversificat si formele concrete de realizare a publicitatii. Aceste pot fi grupate dupa mai multe criterii:




1.     in functie de obiect, publicitatea poate fi:

de produs (de serviciu);

de marca;

institutionala (de firma).


Publicitatea de produs (serviciu) reprezinta forma cea mai familiara si mai frecvent utilizata in practica publicitara; in esenta, ea urmareste stimularea cererii de consum pentru produsele (serviciile) la care se refera. In practica se disting cateva forme particulare ale acesteia:

publicitatea de informare, care poate avea ca obiective:

stimularea cererii potentiale, prin informarea publicului in legatura cu aparitia si prezenta pe piata a unui nou produs sau serviciu;

sugerarea de noi utilitati ale produsului;

cunoasterea unei schimbari de pret;

explicarea functionarii unui produs;

descrierea serviciilor oferite etc.,

Publicitatea de informare este deosebit de utila in debutul ciclului de viata al unui produs, pentru atacarea cererii primare.

publicitatea de conditionare, avand ca principal obiectiv stimularea cererii pentru un produs, serviciu sau marca, pune accentul pe conditiile de prezentare ale acestora, care pot facilita identificarea lor in masa ofertei; acest gen de publicitate este folosita in timpul perioadei de crestere si de maturitate din ciclul de viata al produselor, ca si in conditiile in care pe piata exista produse similare, substituibile sau concurente.

publicitatea comparativa, utilizata pentru compararea directa a unor produse sau servicii aflate in relatii de concurenta pe o anumita piata; desi in unele tari aceasta forma de publicitate este interzisa, la ea se recurge in mod subtil si destul de frecvent de catre multe firme.



publicitatea de reamintire, folosita in scopul intaririi efectului unor actiuni de publicitate anterioara, respectiv al pastrarii interesului pentru un produs, serviciu, marca sau firma in randul consumatorilor. Aceasta forma de publicitate se practica mai ales in faza de maturitate a ciclului de viata al produselor (de exemplu publicitatea pentru Coca-Cola nu are nevoie de a informa sau convinge, ci mai degraba de a reaminti marca produsului in memoria consumatorilor). Ea mai poate  avea, de asemenea, ca obiective reamintirea viitoarelor ocazii de cumparare si de consum, intretinerea notorietatii unui produs, marci sau firme, reamintirea existentei distribuitorilor etc.

Publicitatea de marca este axata pe evidentierea marcii sub care produsul (serviciul) este oferit pietei; ea s-a impus in conditiile multiplicarii neintrerupte a marcilor sub care intreprinderile isi prezinta produsele si serviciile.

Publicitatea institutionala are ca principal obiectiv cultivarea in randul publicului a unei atitudini favorabile si de atasament fata de firma si de oferta sa.


2.     Dupa aria geografica de raspandire a mesajului, publicitatea poate fi:

locala;

regionala;

nationala;

internationala.


Publicitatea locala se efectueaza, de regula, de firmele si unitatile comerciale cu amanuntul, de cele prestatoare de servicii etc. care au o piata locala de desfacere.

Publicitatea regionala este desfasurata deopotriva de firmele producatoare, comerciale si de servicii, cu activitate de piata circumscrisa spatiului geografic al unei regiuni.





Publicitatea nationala este sustinuta cu precadere de intreprinderi producatoare sau de servicii, cu o raza de actiune la nivel national; de subliniat ca publicitatea la nivel national a firmelor producatoare urmareste sa creeze o cerere pentru produsele si serviciile proprii, fara a da importanta locului unde vor fi cumparate, in timp ce publicitatea firmelor comerciale pune accentul pe unitatea de desfacere.

Publicitatea internationala se desfasoara in forme variate, fiind larg utilizata de firmele producatoare exportatoare, de firmele de comert exterior si de diferiti agenti intermediari care actioneaza in comertul international.


3.     dupa natura pietei, publicitate firmelor producatoare, comerciale sau de servicii poate fi destinata:

consumatorilor individuali;

utilizatorilor internationali;

diferitelor categorii de intermediari.


4.     dupa tipul mesajului difuzat, publicitatea poate fi de natura:

factuala;

emotionala.


publicitatea factuala pune accentul pe reliefarea caracteristicilor clare ale produsului (serviciului)

Publicitatea de natura emotionala vizeaza exploatarea unor trasaturi si resorturi psihologice ale individului, pentru stimularea cererii utilizandu-se sloganuri de tipul 'cea mai buna marca din lume', 'produsul cel mai preferat in .' etc.



5.     dupa efectul intentionat, publicitatii i se atribuie o actiune:



directa, cu efect imediat;

intarziata, cu efecte ce se vor produce in timp.


6.     dupa sponsor, publicitatea se diferentiaza in functie de agentul finantelor, care poate fi:

producatorul;

intermediarul;

distribuitorul;

alti agenti economici si sociali.


7.     in functie de influenta exercitata asupra cererii, publicitatea poate fi destinata influentarii:

cererii primare;

cererii selective.


cererea primara, la nivelul produsului, stimuleaza consumul unui anumit produs.

cererea selectiva contribuie la deplasarea curbei cererii pentru o anumita marca. Aceasta forma a publicitatii este frecvent utilizata, chiar dominanta pe piete puternic concurentiale; in unele tari ea poate lua forma unei publicitati comparative, indicand, in anumite conditii, in ce consta superioritatea unui produs (unei marci) fata de cele ale concurentilor.


8.     dupa tehnica de adresare, publicitatea poate fi:

publicitate directa;

publicitate indirecta.







Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024: Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact