StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Ajutorul de care ai nevoie. Cand ai nevoie cel mai multe de el!
DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare īn relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » drept constitutional
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Independenta justitiei



Independenta justitiei

Existenta unei justitii independente presupune un sistem de organe chemat sa infaptuiasca activitatea jurisdictionala, distinct de puterea legiuitoare si de cea executiva si sustras oricaror .influente ale acestora.

infaptuirea independentei justitiei ridica insa un numar de probleme de organizare si functionare deosebit de dificile.



O astfel de problema este aceea de a sti daca pentru realizarea statului de drept este preferabil ca organele cu competenta jurisdictionala sa fie cuprinse intr-o structura organizatorica unica sau sa existe o pluralitate de asemenea structuri, in functie de specificul litigiilor ce urmeaza sa fie solutionate. Dupa cum arata practica de pana acum, organizarea justitiei pe baze unitare creeaza un cadru mai. propice pentru asigurarea independentei justitiei, intr-adevar, fractionarea justitiei intre mai multe sisteme d 818d38i e organe este de natura sa slabeasca pozitia organelor judiciare fata de puterea legiuitoare si cea executiva. In locul unei justitii unice si deci puternice, se ajunge la o justitie divizata, mai usor influentabila de executiv sau legislativ.

Independenta justitiei este insa in functie si de alti factori, printre care in primul rand de modul de recrutare a judecatorilor.

Fara indoiala, sistemul tragerii la sorti ar fi in masura sa asigure in conditii optime independenta justitiei, o data ce, in cadrul lui, orice amestec al executivului sau legislativului in desemnarea juratilor este exclus. Cum insa, in acest sistem, tragerea la sorti are loc dintr-o lista mai mult sau mai putin larga de cetateni, carora nu li se cere o calificare juridica, practic el isi gaseste aplicare numai in procesele penale, in cadrul carora juratii se pronunta asupra vinovatiei inculpatilor, in timp de pedeapsa este stabilita de magistrati de cariera, in functie de starea de fapt stabilita de juriu.

De asemenea, s-ar parea ca un alt sistem in masura sa creeze conditii favorabile pentru asigurarea independentei justitiei ar fi cel al alegerii judecatorilor de catre corpul electoral prin vot universal si direct pe termen determinat. Aceasta pentru ca votul fiind secret, alesul nu va sti cui isi datoreaza mandatul si, prin urmare, se va simti eliberat de orice servitute fata de mandanti.

Acest sistem are insa inconvenientul ca nu asigura promovarea celui mai competent si mai bine pregatit dintre candidati, ci a celui mai popular si, in general, a celui sustinut de cel mai puternic partid politic, ceea ce face sa renasca, sub o alta forma, pericolul influentelor politicianiste in desemnarea judecatorilor.

In prezenta diferitelor sisteme de desemnare a judecatorilor, ideea fundamentala care-si face tot mai mult loc in mentalitatea moderna este ca, fata de reglementarile juridice foarte numeroase in vigoare, care guverneaza relatii economice, sociale si politice deosebit de complexe, este necesar ca judecatorii sa posede o serioasa pregatire de specialitate si o temeinica experienta. Recrutarea si promovarea lor in spiritul acestui imperativ nu sunt insa posibile decat daca ele au loc pe baza de concurs, desfasurat in fata unei comisii formate din personalitati de inalt prestigiu profesional, in majoritatea lor apartinand insusi corpului judecatoresc, caci numai asa triumful meritului personal poate fi asigurat, iar influentele politicianiste eliminate.

Pe de alta parte, pentru ca avansarea judecatorilor sa nu poata fi utilizata de organele puterii politice, carora le revine aceasta competenta, in scopul influentarii lor. o serie de masuri au fost preconizate sau chiar puse in practica, uneori combinate intre «le.

O asemenea masura este cea, potrivit careia atributia de avansare a judecatorilor urmeaza sa fie exercitata nu de guvern sau de seful statului, ci de un organism format din personalitati de seama ale corpului judecatoresc, fie alese de toti membrii acestuia, fie participand de drept la lucrari in temeiul functiilor inalte detinute in magistratura. Este posibil ca in acest organism sa fie desemnati si cativa specialisti de prestigiu apartinand corpului universitar, intrucat, prin alcatuirea lui, acest organism nu depinde nici de puterea legislativa, nici de cea executiva, el ofera fara indoiala o baza mai sigura pentru aprecierea meritelor candidatilor la avansare, ferita de intluente politicianiste.




Pentru asigurarea independentei justitiei, are o deosebita importanta o reglementare bine gandita a statutului juridic al corpului judecatoresc, inclusiv consacrarea institutiei inamovibilitatii, in temeiul careia un judecator, o data legal numit, nu poate fi revocat sau retrogradat decat pe baza unei hotarari disciplinare sau a unei condamnari penale, insotita de pedeapsa accesorie a pierderii functiei, iar transferarea lui intr-o functie echivalenta in grad sau avansarea lui nu poate avea loc fara consimtamantul, sau nici macar in interes de serviciu.

Bineinteles, pot fi luate in considerare si alte masuri menite sa sustraga justitia influentelor politicianiste, cum ar fi interdictiq adresata membrilor corpului judecatoresc de a se inscrie in partide politice sau de a participa la manifestarile publice ale acestora, de a fi alesi in organele reprezentative centrale sau locale etc.

Constitutia din 1991 a raspuns numai partial acestor preocupari de cat mai eficienta garantare a independentei justitiei.

Ea n-a consacrat in textul ei obligatia concursului pentru recrutarea judecatorilor, ci s-a marginit sa prevada ca numire,a lor in functie se face de Presedintele Republicii la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, cu exceptia celor stagiari, cu privire la numirea carora nu s-a facut nici o precizare.

Pe de alta parte, reglementarea de catre Constitutia din 1991 a organizarii si functionarii Consiliului Superior al Magistraturii nu este insotita de stabilirea unor garantii sigure ca acest organism va fi alcatuit dupa criterii strict profesionale, din moment ce membrii lui urmeata sa fie alesi pentru o durata de 4 ani de Camera Deputatilor si Senat in sedinta comuna.

Incertitudinile reglementarilor constitutionale privitoare la independenta justitiei au fost in parte compensate prin unele dispozitii ale legii nr.92/1992 pentru organizarea judecatoreasca.

in primul rand, daca, in conformitate eu legea nr.92/1992, judecatorii si procurorii stagiari sunt numiti prin ordin al ministrului justitiei, tara sa fie necesar un concurs prealabil, in schimb principiul concursului apare Ia numirea definitiva a magistratilor, in aceasta privinta, legea prevede ca, dupa efectuarea stagiului, magistratii stagiari sunt obligati sa se inscrie la examenul de capacitate. Pe baza rezultatelor examenului. Consiliul Superior al Magistraturii intocmeste, in ordinea mediilor obtinute, tabloul de clasificare al candidatilor, pe baza caruia se vor face apoi numirile in functiile vacante (art.60-65 din lege).

In legatura cu reglementarile Constitutiei din 1991 privitoare la justitie, trebuie sa se mai observe ca daca ele au consacrat principiul inamovibilitatii judecatorilor, recunoscand astfel rolul lui hotarator in infaptuirea unei.justitii independente, ea nu 1-a aplicat in mod consecvent.

intr-adevar, dupa ce a prevazut ca judecatorii numiti de Presedintele Republicii sunt inamovibili, Constitutia a adaugat: ..Presedintii si ceilalti judecatori ai Curtii Supreme de Justitie sunt numiti pe o perioada de 6 ani. Ei pot fi reinvestiti in functie'. Aceasta reglementare arc scaderea de a readuce Curtea Suprema de Justitie in sfera influentelor politicianiste, caci, potrivit sistemului pe care-I instituie, judecatorii ei. pentru a fi alesi sau reinvestiti, vor trebui sa se dovedeasca obedienti fata de fortele politice care au un rol hotarator in desemnarea lor. Bineinteles ca o asemenea reglementare poate afecta nu numai buna functionare a instantei supreme, ci a tuturor instantelor judecatoresti, dat fiind rolul important al deciziilor Curtii Supreme in definirea directiilor principale ale interpretarii si aplicarii legilor.







Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2019 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre drept constitutional









































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare  
analytics