StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Ajutorul de care ai nevoie. Cand ai nevoie cel mai multe de el!
DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare ξn relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » drept general
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Dependenta de droguri – concepte, definitii si caracteristicele comportamentului adictiv



Dependenta de droguri – concepte, definitii si caracteristicele comportamentului adictiv

In primii ani dupa 1989, Romania era doar o tara prin care se tranzitau drogurile[1], treptat, insa, dupa 1995 – 1996, spatiul tarii noastre a devenit o piata de desfacere pentru o mica parte din totalul drogurilor care se indreptau spre vest. Aceasta a facut ca in scurt timp sa creasca in progresie geometrica numarul 141d37b persoanelor care consuma droguri si a faptelor penale comise de  catre  aceste persoane.



In aceasta perioada, pe fondul cresterii acestui fenomen, marea majoritate dintre noi, am aflat anumite aspecte despre droguri din mass-media, filme,  dar pentru a putea aborda, supraveghea, asista  si consilia o persoana care are un comportament adictiv, avem nevoie de mai multe informatii privind tipurile de droguri, consecintele consumului de droguri, despre legaturile care pot exista intre consumul unui anumit tip de drog  si tulburarile de personalitate sau varsta consumatorului.

In acest sens, pentru inceput voi prezenta  cateva definitii a unor termeni care sunt caracteristici comportamentului adictiv.

Astfel, tutunul, cafeaua, alcoolul, cocaina, heroina, canabisul, extasy etc. sunt substante psihoactive. Prin substante psihoactive se intelege acele substante care introduse in organism, stimuleaza sistemul nervos central si intensifica activitatea creierului si a unor centri nervosi din maduva spinarii. Ele pot stimula sau calma persoana, pot modifica starea de spirit, perceptia si gandirea acestuia.

Drogurile sunt acele substante chimice sau naturale – in stare solida, lichida sau gazoasa – care dupa ce sunt introduse in organism, modifica imaginea asupra propriei persoane si asupra realitatii inconjuratoare. Folosirea drogurilor poate crea dependenta fizica si psihica sau tulburari grave ale activitatii mentale si ale comportamentului.

Dependenta fizica este reactia organismului uman la drog. Substantele chimice din drog se integraza in organism, chiar daca sunt toxice, iar atunci cand organismul nu le mai primeste, intra in alerta violenta, exprimata prin stare generala alterata, greturi, voma, diaree, transpiratie, tahicardie (puls accelerat), dureri, spasme, tremur. Dependenta fizica se mai face simtita o vreme chiar si dupa abstinenta si incetarea simtomelor de sevraj, ceea ce poate favoriza revenirea la consum. Totusi dependenta fizica nu se intalneste la toate tipurile de droguri. Astfel in cazul consumului de marihuana nu apare dependenta fizica, in schimb in cazul consumului de heroina aceasta se instaleaza de la prima doza.

Dependenta psihica, care este si cea mai importanta, se manifesta printr-o nevoie irezistibila de a folosi drogul, pentru a influenta, a schimba sau a controla dispozitia sufleteasca, sentimentele sau constiinta de sine. Este intalnita la toate tipurile de droguri.

Starea de dependenta este greu de depasit in unele cazuri. Dependentul poate alege intre a incepe un tratament (detoxificare) sau a lua o alta doza. Din nefericire, cea mai usoara cale este sa continue consumul de droguri. Aceasta este o alegere fatala.

Toleranta la drog, apare atunci cand organismul se obisnuieste cu prezenta unei anumite substante  si se adapteaza la aceasta. Ca atare pentru obtinerea unei anumite stari, toxicomanul trebuie sa mareasca  dozele. Astfel, un toxicoman ajunge sa suporte doze care pentru personae normale ar fi fatale.

Sevrajul desemneaza simtomele fizice si psihice care apar atunci cand un  individ este privat de drogul de care devenise dependent sau la scaderea accentuata a dozelor.

Supradoza inseamna introducerea in organism a unei cantitati de substanta mai mare decat poate suporta acesta si ca urmare pot aparea  reactii ale organismului deosebit de periculoase: incostienta, oprirea inimii, insuficienta cardiovasculara, fiecare din aceste efecte putand conduce la coma sau deces.

Supradoza intervine:

–        cand consumatorul utilizeaza o doza prea puternica in raport cu cea obisnuita;

–        cand se foloseste un produs insuficient diluat sau amestecat cu alte substante;

–        atunci cand se continua consumul dozei uzuale in paralel cu medicatia din cura de detoxificare.

Flash  este senzatia de placere intensa care apare in momentul injectarii drogului. 

[………]

Cauze care determina consumul de droguri

Cauzele care determina cosumul de droguri sunt multiple. Unii oameni traiesc un sentiment de plictiseala, de vid, de singuratate, sunt deprimati si nelinistiti, sufera de anumite tulburari de comportament. Altii nu reusesc sa faca fata problemelor la scoala, facultate, serviciu, familie. Relatiile cu ceilalti sunt prea complicate, le este teama de viitor si nu stiu ce vor face in viata.

Sintetizand cele mai sus prezentate, putem spune ca factorii care determina consumul de droguri sunt:

–        problemele personale, necazurile, disperarea;

–        singuratatea, lipsa de prieteni;

–        curiozitatea, tentatia fructului oprit;

–        dorinta de senzatii tari;

–        plictiseala, lipsa unor preocupari interesante;

–        teribilismul (nevoia de a iesi in evidenta);




–        tulburarile comportamentale sau de personalitate, drogul fiind privit ca un medicament pentru tratarea acestor tulburari;

–        esecul profesional sau familial;

–        anturajul;

–        climatul familial defavorabil;

–        nivelul educational si cultural redus;

–        lipsa informatiilor sau informatiile false cu privire la droguri;

–        imitarea modelelor din filme.

In multe din aceste situatii drogul apare ca o solutie salvatoare care le rezolva toate greutatile pana in ziua in care realizeaza ca problemele lor, departe de a fi rezolvate, sau agravat, relatiile cu familia si ceilalti deteriorandu-se, in final, dandu-si seama ca au fost prinsi intr-o capcana.

Tipuri de consumatori

In functie de gradul de dependenta fata de drog, consumatorii se impart in urmatoarele categorii:

1. Ocazionali – consuma doze moderate, in ocazii exceptionale, motivate ca scop recreativ sau experimental. Exista riscul de a trece de la folosirea intermitenta la cea constanta. Intereseaza mai ales starile emotionale determinate de drog.

2. De “week-end’’ – consuma doze mari, luate intermitent, la sfarsit de saptamana, cu scopul de a „uita” dificultatile existentei sau esecurile vietii cotidiene. Apare sentimentul de vinovatie si chiar de auto-ura. Creste riscul de a trece la folosirea regulata a unor doze mai mari. Se instaleaza un ciclu de trairi emotionale: consum – culpabilizare – remuscare – nevoie de consum crescut.

3. Toxifilici – consum regulat, de doze moderate, avand convingerea ca se pot lasa oricand. Consumul aproape zilnic indica existenta unei probleme de natura chimica, care duce la dependenta sau la nevoia de droguri mai puternice. Abstinenta, chiar daca are loc, nu duraza.

4. Toxicomanii – consuma doze mari, regulate si droguri diferite. Acestia sufera de toxicomanie, prin aceasta intelegandu–se acea intoxicatie cronica voluntara care duce la pierderea libertatii de a se abtine de la folosirea drogului; dependenta este clara, afectand progresiv viata sociala, starea materiala, existenta in general[2].

Toxicomania poate fi majora in cazul consumului de heroina, cocaina, alcool si minora in cazul tabagismului, cofeismului. Iar dupa numarul drogurilor administrate putem vorbi de monotoxicomanie (administrarea unui singur drog) si politoxicomanie (folosirea mai multor droguri).

Cei mai multi dintre clientii nostri fac parte, probabil, din ultimele doua categorii, deoarece acestia isi pierd libertatea de a alege si de a fi ei insisi. Viata lor nu se mai desfasoara in mod normal, isi pierd locul de munca, familia, prietenii, au probleme cu somnul si de adaptare. De fapt viata lor se reduce la o cautare nesfarsita a dozei de fiecare zi, iar ca sa gaseasca banii necesari pentru cumpararea dozei sunt dispusi sa faca orice : sa minta, sa insele, sa fure, sa se prostitueze, sa faca trafic de droguri sau chiar crima. Argumentele morale sau rationale, dovedirea efectelor distructive (fizice sau psihice) nu mai pot inlatura nevoia de drog.

Toxicomanii sunt urmariti de o senzatie permanenta de lipsa de incredere si de dragoste, atat „in sine”,  cat si „in jur”. Propria lor imagine este devalorizata, iar raportarea la celalalt, perceputa in mod negativ: „Nu fac doi bani, se aude adesea, si nici societatea”.

Efectul substantelor si a comportamentelor asociate (fuga, manipulare, minciuna) duce foarte frecvent la o destructurare a personalitatii si la o regresie a facultatilor de adaptare, cu atat mai mult cu cat sistemul de valori elaborat in timpul copilariei iese afara din joc, iar notiunile de respect si demnitate sunt eclipsate[3]



[1] In Romania se intersecteaza trei mari cai de tranzit. Din cauza razboiului, calea africana – Egipt, Iran, Irak, Turcia, Bulgaria, Romania –,  care trcea inainte prin Iugoslavia, si-a schimbat traseul prin Romania. Cea de-a doua cale este cea asiatica, China, Rusia, Ucraina, Republica Moldova si din nou Romania. Cea de-a treia cale, mai nou aparuta, este calea Americii de Sud, de unde vine cocaina, atat pe cale maritima, prin Mediterana, cat si pe cale aeriana, prin aeroportul Otopeni.

[2] www.bmj.ro/numar/2001nr05/opinii3.html

[3] Gilles Ferreol, Adolescentii si toxicomania, Ed. Polirom, 2000, pag. 167-168.







Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2019 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre drept general









































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare