Consideratii generale privind perchezitia in sistemul procedeelor probatorii

CONSIDERATII GENERALE PRIVIND PERCHEZITIA IN SISTEMUL PROCEDEELOR PROBATORII

§ 1 Notiunea de perchezitie ca procedeu probatoriu in procesul penal

Perchezitia este un procedeu probatoriu prin efectuarea careia se cauta, in anumite locuri, obiectele si inscrisurile ce pot servi ca mijloace de proba in procesul penal si, in caz de descoperire, se ridica de la persoana sau institutia la care se gasesc.

Potrivit art. 29 alin.1 din Constitutia Republicii Moldova "domiciliul si resedinta sunt inviolabile. Nimeni nu poate patrunde sau ramane in domiciliu sau in resedinta unei persoane fara consimtamantul acesteia" cu exceptia situatiilor prevazute in alin.2 al aceluiasi articol.

Aceste situatii sunt:

1)    737j94h     737j94h     737j94h     737j94h     737j94h     737j94h Pentru executarea unui mandat de arestare sau a unei hotarari judecatoresti;

2)    737j94h     737j94h     737j94h     737j94h     737j94h     737j94h Pentru inlaturarea unei primejdii care ameninta viata, integritatea fizica sau bunurile unei persoane;

3)    737j94h     737j94h     737j94h     737j94h     737j94h     737j94h Pentru prevenirea raspandiri unei epidemii.

Perchezitia constituie si ea o exceptia de la principiul inviolabilitatii domiciliu. ( alin.3 Art.29)

Sub aspect terminologic, trebuie facuta distinctia intre perchezitiile cu caracter judiciar, folosite ca procedee probatorii in diverse cauze penale, care cad sub incidenta Codului de procedura penala si activitatilor extrajudiciare supuse unor reglementari speciale (de exemplu perchezitia vamala etc.).[1, p.380]

In complexul activitatilor care alcatuiesc procesul penal, efectuarea perchezitiilor, alaturi de ridicarea de obiecte si inscrisuri, apare ca un procedeu auxiliar de descoperire si strangere a unor mijloace de proba. Este un procedeu auxiliar fiindca, de regula, obiectele si inscrisurile interesand solutionarea cauzei penale sunt fie descoperite la locul faptei, fie remise de bunavoie de cei in a carora posesie se afla; numai in caz de refuz sau de tagaduire a existentei ori detinerii obiectului sau inscrisului, ori atunci cand se considera necesar pentru descoperirea si strangerea probelor se recurge la perchezitie. [2, p.214]

Perchezitia ajuta la rezolvarea cauzelor penale daca prin obiectele si inscrisurile pe care le scoate la iveala se poate contribui la elucidarea unor aspecte ale cauzei penale.

Ca procedeu de investigatie, importanta perchezitiei a fost subliniata de literatura de specialitate, care arata ca perchezitia asigura procurarea unor probe indispensabile, iar uneori unice, pentru rezolvarea cauzei.[3, pag.236]

Perchezitiile care au caracter judiciar si sunt folosite ca procedee probatorii in diverse cauze penale se deosebesc de activitatile extrajudiciare deoarece sunt supuse unor reglementari speciale si prin ordinea procesuala de efectuare (perchezitia vamala, o perchezitie la intrarea sau iesirea de la un loc de munca, perchezitionarea in vederea dezarmarii unui infractor periculos etc.) [4,pag.238]

Perchezitia se efectueaza atunci cind sunt motive suficiente pentru a presupune ca intr-o incapere sau intr-un loc, sau la o anumita persoana s-ar afla obiecte sau instrumente, care au servit la savarsirea infractiunii precum si alte obiecte sau acte care au putea prezenta importanta pentru cauza, anchetatorul efectueaza o perchezitie in vederea gasirii si ridicarii lui.

Actul ridicarii lui se deosebeste de perchezitie prin faptul ca:

-    737j94h     737j94h    la perchezitie nu este cunoscut locul unde se afla obiectul ce trebuie gasit si ridicat ;

-    737j94h     737j94h    daca in cadrul efectuarii ridicarii persoana nu a predat benevol obiectul si locul precis unde se afla nu se stie se purcede la perchezitie;

-    737j94h     737j94h    in caz cind este prezenta ordonanta de efectuare a perchezitiei si persoana benevol a prezentat obiectele se intocmeste proces verbal de perchezitie;

Temeiurile efectuarii perchezitiei sunt:

1.    737j94h   Existenta datelor veridice ce presupun ca la o persoana sau intr-un loc dosit sunt ascunse instrumente, obiecte si valori, dobandite in urma infractiunii sau au fost folosite la comiterea infractiunii.

2.    737j94h   Se efectueaza in baza ordonantei motivate a anchetatorului penal si numai cu sanctiunea judecatorului de instructie. In cazuri exceptionale care nu sufera amanare perchezitia se efectueaza fara sanctiunea judecatorului de instructie, dar urmand sa se comunice procurorului in termen de 24 de ore.

Conditiile necesare in vederea executarii actului de perchezitie:

1.    737j94h   Numai dupa intentarea procesului penal .

2.    737j94h   datele ce servesc ca temei pentru efectuarea perchezitiei trebuie sa fie veridice

3.    737j94h   Obligativitatea prezentei a doi martori asistenti.

4.    737j94h   prezenta persoanei la domiciliu caruia se face perchezitia, ori a membrilor familiei; in caz de absenta a acestora se va chema reprezentantul din organizatia de exploatare a locuintelor. Daca prezenta se desfasoara intr-o institutie sau o organizatie, este necesara prezenta reprezentantului respectiv.

5.    737j94h   se face ridicarea acelor obiecte sau documente ce au importanta pentru cauza sau cele excluse din circuit, indiferent daca au atributie la cauza sau nu.

Procedura realizarii perchezitiei este similara ca in cazul ridicarii de obiecte si documente. Se interzice de a efectua perchezitia in timp de noapte cu exceptia cazurilor ce nu sufera amanare. La efectuarea actului respectiv, anchetatorul are dreptul sa deschida incaperile ti depozitele incuiate daca proprietarul nu doreste sa le deschida de buna voie. Este necesar a evita stricarea zavorului usilor sau a altor obiecte. Anchetatorul este obligat sa ia masuri pentru a nu se da publicitatii imprejurarile, constatate cu prilejul perchezitiei sau ridicarii, privitor la viata intima a persoanei care ocupa incaperea respectiva sau a altor persoane. Anchetatorul are dreptul sa interzica persoanelor aflate in incapere sa plece sau sa comunice intre ele, pina la terminarea perchezitiei.

Perchezitia corporala se efectueaza potrivit regulilor enumerate anterior si prevazute de art. 152 CPP RM. Aceasta forma de perchezitie se poate realiza fara o ordonanta speciala si sanctionata de procuror si poate fi efectuata in cazurile:

-    737j94h     737j94h    retinerii si arestarii preventive;

-    737j94h     737j94h    daca exista suficiente motive pentru a presupune ca vreuna din persoanele aflate in incaperea unde se efectueaza perchezitia sau ridicarea ascunde asupra sa obiecte sau documente. Care ar putea prezenta o oarecare importanta pentru cauza.

Perchezitia corporala se poate face dor de o persoana de acelasi sex cu cea perchezitionata, de asemenea in prezenta martorilor asistenti de acelasi sex.

Rezultatele realizarii acestor acte se fixeaza in procesul verbal corespunzator iar la necesitate se anexeaza la el liste de obiecte sau de documente ridicate in procesul perchezitiei.

In cazul in care organul de urmarire penala sau instanta de judecata are cunostinta de existenta unor obiecte sau inscrisuri ce pot servi ca mijloc de proba in procesul penal are obligatia sa le ridice si sa le ataseze la dosarul cauzei. Aceasta activitate constituie un act procedural de strangere de mijloace de proba

Ridicarea se face in doua modalitati prin predare de buna voie sau ridicare silita.

Predarea de bunavoie are loc dupa exprimarea cererii de catre organul judiciar. Persoanele juridice daca sunt in posesia unui obiect sau inscris ce poate servi ca mijloc de proba sunt obligate sa-l prezinte si sa le predea, sub luare de dovada, organului de urmarire penala sau instantei de judecata. In cazul in care se apreciaza ca este suficienta o copie a inscrisului retine numai copia. In acest caz organul judiciar trebuie sa se asigure ca originalul nu va disparea sau nu va suferi modificari. Daca obiectul sau inscrisul au un caracter secret ( secretul poate fi de stat sau economic) predarea se face in conditii in care sa se asigure pastrarea secretului.

Ridicarea silita are loc in situatiile in care inscrisul sau obiectul, desi este cerut. Nu este predat de bunavoie. Organul judiciar va dispune (procurorul prin rezolutie, iar instanta prin incheiere ),ridicarea fortata. Dispozitia de ridicare silita a obiectului sau inscrisului, data in cursul judecatii, se comunica procurorului, care ia masuri de aducere la indeplinire prin organul de cercetare penala.

O situatie aparte o constituie retinerea si predarea corespondentei si a obiectelor aflate in posesia unor unitati postale sau de transport. Prin Constitutie este consemnat ca este inviolabil secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri postale, al convorbirilor telefonice si al celorlalte mijloace de comunicare.

De asemeni in Constitutie se reglementeaza cazurile de restrangere a exercitiului unor drepturi prin lege, sunt incluse si situatiile impuse si de desfasurarea instructiei penale.

Organul de cercetare penala cu incuviintarea procurorului, ori instanta de judecata, daca interesul urmaririi penale sau judecatii cere, poate dispune ca orice unitate postala sau de transport sa retina si sa predea scrisorile, telegramele si orice alta corespondenta, ori obiecte trimise de invinuit sau de inculpat, ori adresate acestuia fie direct fie indirect.

Dupa examinarea continutului corespondentelor si obiectelor predate de organele postale sau de transport, se retin cele ce au legatura cu cauza penala, ir cele ce nu prezinta interes pentru solutionarea cauzei, se restituie destinatarului.

Perchezitia este un act procedural prin care se obtin mijloace de proba cunoscute dar nu sunt predate de buna voie de catre cei la care se afla, sau care neaga existenta lor sau nu spun unde se afla, sau mijloace de proba necunoscute. dar a caror existenta este banuita, mijloace de proba care se afla la domiciliu sau resedinta unei persoane sau asupra acestuia.

Aceasta activitate trebuie depistata in conditiile in care inviolabilitatea domiciliului si a resedintei sunt expres consacrate de Constitutie.

Conducandu-ne de Constitutie se poate patrunde in domiciliul sau resedinta unei persoane si in situatii ce au legatura cu urmarirea penala.

Facand distinctia necesara intre patrundere intr-un domiciliu sau o resedinta pentru efectuarea unor activitati cum ar fi : prinderea unui infractor sau condamnat pentru executarea unui mandat de arestare sau de executare a pedepsei si perchezitiei ca activitate procedurala de obtinere a mijloacelor materiale de proba, observam ca aceasta din urma poate fi ordonata exclusiv de magistrat si poate fi efectuata numai in formele prevazute de lege si ca perchezitiile in timpul noptii sunt interzise, afara de cazul delictului flagrant.

Datorita acestor amendamente aduse perchezitiei, ca institutie a dreptului procesual penal va trebui reconsiderate unele dispozitii ale Codului de Procedura Penala.

Perchezitia domiciliara se efectueaza in baza autorizatiei procurorului de catre organul de cercetare penala la domiciliu sau la resedinta unei persoane care detine sau se presupune ca ar detine mijloace materiale de proba, prin domiciliu sau resedinta intelegandu-se si incaperile si cladirile accesorii, precum si terenurile aferente acestora.

In cursul judecatii instanta poate proceda la efectuarea unei perchezitii numai cu ocazia unei cercetari locale. In celelalte cazuri perchezitia se va efectua de procuror in baza dispozitiei comunicate de instanta de judecata.

Organul de cercetare penala poate efectua o perchezitie domiciliara fara a fi necesara autorizare procurorului daca persoana la domiciliul careia se efectueaza perchezitia consimte in scris la aceasta sau in caz de infractiune flagranta.

Timpul in care se poate face perchezitia este in cursul zilei intre orele 08.00-20.00. Apreciem ca raman valabile dispozitiile Codului de Procedura Penala care prevad ca perchezitiile se pot face si in timpul noptii in caz de infractiune flagranta si daca urmeaza a se efectua intr-un local public. Desigur ca raman valabile si dispozitiile potrivit carora perchezitia inceputa in timpul zilei se poate continua si si in timpul noptii. Nu mai este in vigoare prevederea potrivit careia ridicarea de inscrisuri sau de obiecte precum si perchezitia domiciliara se poate face de procuror precum si de organele cu atributii in domeniul sigurantei nationale si in timpul noptii.

Activitatea de perchezitionare este controlata de procuror care trebuie sa autorizeze printr-un mandat, numai in cazurile prevazute de lege.

La efectuarea perchezitiei, organul judiciar are urmatoarele obligatii:

-    737j94h     737j94h    sa se legitimeze si in cazurile prevazute de lege sa poarte autorizatia de la procuror.

-    737j94h     737j94h    Sa asigure participarea la perchezitie a persoanei de la care se ridica obiectele sau inscrisurile, sau la care se efectueaza perchezitia iar in lipsa acestuia sa asigure prezenta unui reprezentant, a unui membru al familiei sau a unui vecin avand capacitate de exercitiu;

-    737j94h     737j94h    Sa asigure prezenta a doi martori-asistenti, daca aceasta este retinuta sau arestata, iar in cazul in care nu poate fi adusa, se asigura prezenta unui membru al familiei, iar in lipsa acestora a uni vecin avand capacitate de exercitiu. Aceasta din urma persoana nu este si martor asistent.

In cazul in care se banuieste ca obiectul ar putea fi ascuns chiar de persoana al carei domiciliu se perchezitioneaza sau ca aceasta ar avea asupra sa arme, otravuri, se va incepe perchezitia cu perchezitionarea persoanelor implicate in cauza.

Apoi se vor deschide incaperile sau alte mijloace de pastrare in care s-ar putea gasi obiectele sau inscrisurile cautate, daca cel in masura sa le predea refuza aceasta. Dupa efectuarea cercetarii la fata locului se intocmeste un proces verbal in care se face descrierea amanuntita a situatiei bunului, a urmelor gasite, a obiectelor examinate, a celor ridicate, a formei si starii celorlalte mijloace materiale de proba, astfel incat acestea sa fie redate cu precizie si pe cit posibil cu dimensiunile respective. Cu alte cuvinte procesul verbal trebuie sa fie o fotografie fidela si obiectiva a celor constatate fara a include opinii, desene, fotografii concluzii cu privire la vinovati.

Daca s-au facut schite, fotografii, inregistrari video sau alte asemenea lucrari aceste se vizeaza si se anexeaza la procesul verbal.

Perchezitia corporala consta in examinarea imbracamintii, a corpului a bagajelor, a mijloacelor de transport pentru a gasi eventuale obiecte ascunse ce pot fi folosite in solutionarea cauzei. La inceperea perchezitiei organul judiciar care o efectueaza este obligat sa le legitimeze si daca este cazul sa prezinte autorizatia procurorului. Persoana care face perchezitia trebuie sa fie de acelasi sex cu persoana perchezitionata. In cazul in care ascunzatoarea obiectelor s-r putea sa fie asociate cadre sanitare sau pot fi folosite aparte de detectare.

Dispozitiile care apreciem ca sunt valabile pentru ambele feluri de perchezitie prevad urmatoarele :

-    737j94h     737j94h    organul judiciar este obligat sa se limiteze numai la ridicarea obiectelor ti inscrisurilor care au legatura cu fapta savarsita;

-    737j94h     737j94h    obiectele a caror circulatie sau detinere este interzisa se ridica intotdeauna:

-    737j94h     737j94h    organul judiciar trebuie sa ia masuri ca faptele si imprejurarile din viata personala a celui la care se efectueaza perchezitia sau care a fost perchezitionat si nu are legatura cu cauza, sa nu fie dezvaluite:

-    737j94h     737j94h    obiectele sau inscrisurile trebuie identificate prin prezentarea lor persoanei de la care sunt ridicate si care asista pentru a fi numerotate dupa care trebuie insemnate spre neschimbare, apoi se eticheteaza si daca este posibil se sigileaza, daca este posibila etichetarea si sigilarea se impacheteaza sau se inchid, pe cit posibil laolalta, dupa care se aplica sigiliul.

-    737j94h     737j94h    Daca s-ar lua probe pentru analize acestea se iau cel putin in dublu pentru ca o proba se lasa celui perchezitionat sau in lipsa acestuia uneia din persoanele care l-au inlocuit;

-    737j94h     737j94h    In final se va intocmi un proces verbal, iar copia lui se va lasa persoanei perchezitionate.

Obiectele si inscrisurile ridicate, pot fi dupa caz, atasate la dosar ori pastrate in alt mod pot fi restituite celui de la care s-au ridicat daca nu afecteaza solutionarea cauzei.

Perchezitia este un act procedural - efectuat frecvent in practica - destinat cautarii si ridicarii unor obiecte care contin sau poarta urme ale unei infractiuni, a corpurilor delicte, a inscrisurilor, fie cunoscute, fie necunoscute organului judiciar si care pot servi la aflarea adevarului. Perchezitia face parte din procedeele de investigatie, din activitatea "de strangere a mijloacelor de proba cunoscute si de descoperire a altor mijloace de proba" . [5,pag.236/237]

In literatura de specialitate este invederata importanta perchezitiei, determinata de faptul ca, in multe imprejurari, ea devine decisiva in solutionarea cauzei penale, prin obtinerea de probe absolut necesare stabilirii faptelor sau imprejurarilor in care a fost savarsita o infractiune, precum si a identificarii autorului. [6,pag.235]

Rolul particular al perchezitiei rezulta si din faptul ca, in interesul major al justitiei, organele de urmarire penala, au posibilitatea sa efectueze acest act chiar si in conditiile in care, aparent, ar insemna o incalcare a inviolabilitatii domiciliului, a persoanei sau a secretului corespondentei, cum este cazul infractiunilor flagrante, respectand, insa, prevederile legii.

Reusita unei perchezitii depinde, ca si in cazul celorlalte acte de urmarire penala, de modul in care aceasta este pregatita. Descoperirea mijloacelor materiale de proba prin perchezitie nu poate fi, in nici un caz, lasata la voia intamplarii, fara o organizare atenta si riguros pregatita, indeosebi in cazuri mai complexe. [7,pag.41]

Determinarea cu precizie a scopului perchezitie se face in functie de infractiunea cercetata (omor, delapidare, furt etc.), ceea ce presupune ca organul judiciar sa aiba o reprezentare suficient de clara asupra naturii obiectelor sau inscrisurilor cautate, a orice poate reprezenta produs al faptelor investigate ori care sa fi folosit la savarsirea acesteia.

In formarea imaginii despre obiectule cautate, organul judiciar este obligat sa tina seama, pe cit este cu putinta, de caracteristicile lor generale (forma, dimensiunile, structura), de valoare si, mai ales, de posibilitatea de ascundere, de distrugere rapida, de fragmentare s.a. exista, totusi, si imprejurari in care obiectele cautate nu sunt cunoscute cu exactitate. De pilda intr- un trafic de stupefiante, se poate astepta sa descopere numai droguri, ci si arme, pasapoarte false etc.

Oportunitatea perchezitiei apare numai in momentul in care exista presupuneri intemiate ca, intr -un anumit loc sau asupra unei persoane, se vor gasi obiecte avand legatura cu faptele sau imprejurarile cauzei cercetate. [8,pag.423]
Neglijarea acestui aspect are, deseori, consecinte destul de grave:

-    737j94h    Perchezitia efectuata la "noroc" ii poate pune in garda pe cei implicati in savarsirea infractiunii.

-    737j94h    Perchezitia nejustificata poate fi interpretata ca o incalcare a unor drepturi constitutionale, cum sunt inviolabilitatea persoanei si a domiciliului, deci o incalcare a libertatilor si drepturilor omului.

Cunoasterea exacta a locului in care urmeaza sa se efectueze perchezitia, in special cea domiciliara, este o regula ce trebuie respectata in toate imprejurarile, cu atat mai mult in cazurile complexe, exceptie facand infractiunile flagrante, in care perchezitia poate fi efectuata de indata.

Aceasta vizeaza, in general, dispunerea locului, caracteristicile de constructie sau topografice, destinatia sa, persoanele care locuiesc sau au acces in spatiul perchezitiei etc.

Fara sa formuleze in mod direct notiunea de perchezitie, legiuitorul a specificat caracteristicile care o individualizeaza si, concomitent, o deosebesc de alte acte si activitati de cercetare prevazute de legea procesual - penala in vigoare.

In primul rand, perchezitia este unica activitate destinata strangerii probelor infractiunii, efectuare careia presupune utilizarea anumitor forme de constrangere. In interesul stabilirii adevarului in justitia penala, legea ingaduie, prin insasi efectuarea perchezitiei, sa se actioneze asupra libertatii si drepturilor fundamentale ale persoanei: inviolabilitatea domiciliului, pastrarea secretului corespondentei, vietii intime personale si familiale s.a. [9,pag324]

In vederea majorarii eficacitatii acestei activitati, legea prevede retinerea la locul perchezitiei, pe intregul parcurs al acesteia, a persoanelor prezente la momentul sosirii organului judiciar, interzicerea anumitor forme de activitate (a deplasarilor si a actelor de comunicare intre persoanele aflate la locul perchezitiei), fortarea incuietorilor daca persoana perchezitionata nu deschide usa benevol.

In randul al doilea, perchezitia are drept scop cautarea persoanelor, obiectelor si documentelor ascunse sau a caror detinere de catre anumite persoane este tagaduita. Daca obiectele si documentele ce intereseaza organul judiciar nu sunt dosite, administrarea acestora se face in cadrul cercetarii la fata locului sau prin ridicarea lor. [10,pag,86]

Din perspectiva celor mentionate, perchezitia poate fi definita ca o activitate procedurala care consta in cercetarea prin constrangere a unui loc deschis, incapere sau a unei persoane in vederea depistarii si ridicarii de urme ale infractiunii, a anumitor obiecte, valori si documente ce constituire mijloace materiale de proba, precum si descoperirii persoanelor aflate in cautare si a cadavrelor ascunse.[11,pag.214]

Ca activitate tactica, perchezitia, pe de o parte, constituie un mijloc eficace in procesul descoperirii de obiecte, valori, inscrisuri de mare importanta pentru evidentierea vinovatiei infractorului, dar pe de alta parte, ea reprezinta si o imixtiune in drepturile cetatenilor, o constrangere a persoanelor perchezitionate in exercitarea drepturilor lor de folosinta a unor cladiri sau portiuni de teren.

De asemenea, perchezitia mai are menirea sa asigure repararea prejudiciului cauzat prin savarsirea infractiunii.[12,pag.267]

Sarcinile perchezitiei difera, de la caz la caz, in functie de natura infractiunii savarsite. Unele vor fi sarcinile acestei activitati in cazul unui furt si altele in cazul omuciderii. In cadrul uneia si aceleasi categorii de infractiunii sarcinile perchezitiei pot varia in functie de scopul urmarit de catre autorul faptei penale, de modul in care acesta a activat, de mijloacele utilizate etc. este lesne de inteles ca obiectivele perchezitiei efectuate cu ocazia cercetarii unui omor savarsit in scopul inlaturarii persoanei rivale, fie pe plan economic, fie pe plan politic, intim s.a. nu vor coincide nici pe departe cu cele ale perchezitiei intreprinse in cazul omorului savarsit de un hot, care nu urmarea decat sustragerea anumitor bunuri materiale.[13.pag,87]

Specificarea sarcinilor perchezitiei in functie de factorii mentionati tine de problematica ce vizeaza metodica cercetarii anumitor categorii de infractiunii. Facand abstractie de natura si particularitatile infractiunii, putem evidentia urmatoarele sarcini ale perchezitiei: [14,pag.482]

- imobilizarea faptuitorului, curmarea activitatii infractionale si de ascundere a urmelor infractiunii. Sub acest aspect, perchezitia bine organizata si desfasurata la un nivel profesional inalt poate avea repercusiuni cu semnificatie tactica deosebira. Sunt frecvente cazuri si cand perchezitia influenteaza in mod esential comportamentul celui ce urmeaza a fi tras la raspundere pentru fapta comisa;

-    737j94h    descoperirea si ridicarea urmelor infractiunii, a obiectelor si documentelor ce contin sau poarta astfel de urme ca, spre exemplu, urme de sange pe obiecte de constructie, diverse urme - materie pe obiecte vestimentare, acte false.

-    737j94h    Identificarea si ridicarea obiectelor ce constituie produse ale infractiunii, cum ar fi bunurile sustrase, valorile primite ca mita sau obtinute prin santaj sau escrocherie;

-    737j94h    Depistarea si ridicarea documentelor cu continut probatoriu si a materialelor ce caracterizeaza personalitatea, modul de viata si legaturile banuitului sau invinuitului: inscrisuri, chitante, mandate postale, bilete de transport, carnete cu adrese si numere de telefoane, adrese ale complicilor, fotografii, inregistrarii audiovizuale, filme s.a.

-    737j94h    Depistarea si ridicarea mijloacelor si instrumentelor folosite sau destinate savarsirii infractiunii, precum si a obiectelor a caror detinere este interzisa: arme de foc, munitii, substante explozive, stupifiante;

-    737j94h    Fixarea locurilor tainice, a ascunzatorilor zamislite in mod special pentru a tainui obiecte, bunuri, documente si alte materiale ce pot interesa justitia penala.

Reisind din cele expuse ne alaturam literaturii de specialitate care considera ca perchezitia este un mijloc de proba

§ 1.2 Clasificarea perchezitiei

Art. 130 alin.1 Cod de procedura penala prevede ca in cazurile in care exista temeiuri de a efectua perchezitia sau ridicare in incaperi, reprezentantul organului de urmarire penala poate extrage obiecte si documente ce au importanta pentru cauza penala care se afla in hainele, in lucrurile sau pe corpul persoanei la care se efectueaza aceste actiuni de urmarire penala. Din continutul acestui articol rezulta ca clasificarea perchezitiilor, din punct de vedere al legii procesual- penal, se face in perchezitii domiciliare si perchezitii corporale. Privite insa, prin prisma unor particularitati tactice de efectuare, perchezitiile domiciliare si corporale pot fi impartite in mai mute categorii.[15,pag.435]

Astfel:

a.    737j94h Din punct de vedere al naturii lor, in literatura de specialitate s-a apreciat ca pot fi:

-    737j94h    perchezitii cu caracter judiciar, care constau in restrangere dreptului la inviolabilitatea domiciliului ori a persoane in ipoteze care tin de desfasurarea unui proces penal;

-    737j94h    perchezitii cu caracter extrajudiciar, care constau in diferite activitati de control, in special asupra persoanelor ori asupra lucrurilor acestora, impuse de circumstante speciale (de exemplu perchezitiile corporale care se desfasoara la punctele de acces in aeroporturi ori in institutii publice importante).

b.   Dupa natura locului in care este efectuata, perchezitia se imparte in: perchezitia locurilor deschise si a locurilor inchise sau a spatiilor locuite fie de o familie, fie in folosinta comuna.

In cazul perchezitiilor efectuate in locuri inchise, se cerceteaza elementele de constructie ale cladirii, ale incaperilor si dependintelor, cum sunt zidurile, scarile, precum si obiectele aflate in incaperi, obiecte in care pot fi amenajate ascunzatori. [16]

Cercetarea cladirii si a elementelor de constructie presupune verificarea cladirii in ansamblu sau pe cum si a fiecarei incaperi sau in parte. Cercetarea cladiri este destinata descoperiri unor eventuale ascunzatori facute prin modificarea constructiei. Pe aceasta se vor examina comparativ suprafetele interioare si exterioare stabilite prin masurarea lungimii din interior a zidurilor, a grosimii acestora si a unghiurilor care le fac intre ele. Examinarea va incepe cu subsolul cladirii, cu pivnitele, cu dependentele si se va termina cu podul sau cu terasa. Cercetarea zidului sau a peretilor prin masurarea dimensiunilor lor, pentru a se constata ca sunt sau nu uneori corespunzatoare cu planul cladirii. In general sunt mai rare cazurile in care se construieste un zid nou sau se dubleaza unul vechi pentru amenajarea unei ascunzatori, aspect ce nu trebuie pierdut din vedere in practica intalnindu-se asemenea cazuri. Frecvent insa se procedeaza la practicarea de ascunzatori in pereti, descoperirea niselor de acest gen este posibila prin ciocanirea peretilor, sunetul fiind mai infundat in dreptul nisei, neajuns pe care infractorii mai versati incearca sa-l inlature diverse materiale, mai ales nisip in ascunzatoare. [17,pag.103]

Se va examina tencuiala, zugraveala si tapetul. Diferenta de vechime sau nuanta a tencuielii, zugravelii sau vopselei este vizibila atat cu ochiul liber cit si cu ajutorul lampii cu radiatii ultraviolete datorita fluorescentei diferite a straturilor de vopsea. Peretii tapetati se verifica prin pipaire si prin examinarea modului de imbinare a marginilor fasiilor de tapet.

Cercetarea elementelor de constructie cu ocazia verificarii zidurilor se cerceteaza si pervazurile de la usi sau ferestre precum si gurile de aerisire, debaralele folosite frecvent ca ascunzatori. Cercetarea pardoselilor se face in functie de specificul lor, de exemplu la pardoselilor de scandura sau parchet se vor examina imbinarile, depunerile de praf, jocul scandurilor, capatul firilor. La parter se va cerceta cu atentie locul incheiat parchetul fiind singura zona la care se poate imbla fara sa apara urme de fortat a imbinarilor. In cazul pardoselilor de pamant batatorit (pivnita, poduri, magazii, bucatarii de vara s.a.) in care se sapa gropi pentru ascunderea obiectelor, cadavrelor sau persoanelor care se sustrag urmariri penale, este posibila descoperirea lor prin examinarea getului de afanare a pamantului. In acest scop se vor face sondaje cu vergele metalice, se va ciocani pardoseala ori se va turna apa, care de regula este absorbita mai repede in dreptul gropii.

Cercetarea planselor. Plansele acoperite cu placi de marmora, gresie, placaj ceramic ca si zidurile placate cu faianta vor fi verificate intr-un mod asemanator pardoselilor de parchet prin stabilirea eventualului joc a lipsei cimentului sau mortarului e la imbinari. In cazul descrise mai sus obiectele metalice pot fi descoperite cu ajutorul detectorului metalic bineinteles daca pardoselile nu contin armatura de fier sau cuie. [18,pag.456] In incaperi , dependente, pivnite, poduri nu trebuie sa se piarda din vedere ca in majoritatea cazurilor ascunzatorilor facute in pardoseli sunt acoperite cu diverse obiecte de mobila, lazi, butoaie, vechituri de tot felul ceea ce impun degajarea suprafetei cercetate.

Cercetarea scarilor se raporteaza la tipul de material din care sunt constituite (lemn, ciment, caramida, metal). Examinarea se apropie ca modalitate de cercetare a pardoselilor verificandu-se treptele, balustradele indeosebi cele din tuburi de metal sau lemn.[19]

Cercetarea instalatiilor sanitare, incalzire si iluminare se face cu multa atentie intrucat sunt frecvent folosite pentru ascunderea unor obiecte de volum mic, de genul bijuteriilor, valutei, inscrisurilor falsificate, stupefiantelor. La WC-urile moderne se va examina amanuntit rezervorul de apa si interiorul scaunului. La instalatiile electrice vor fi cercetate dezele, orificiile care sunt montate prizele, intrerupatoarele, tuburile de izolare, tabloul e siguranta. La bai, lavoare vor fi examinate sifoanele, paharele de la coturile de scurgere a apei, imbinarile conductelor principale. Cercetarea sobelor care pot fi ascunzator ideale indeosebi cele de teracota trebuie facuta cu atentie, ele putand servi la ascunderea unor obiecte chiar in interior daca aceste obiecte sunt rezistente la caldura. In acelasi scop sunt folosite in interiorul carora sunt atarnate obiectele cautate. In fine din cercetarea cladirilor nu vor fi omise burnavele de scurgere a apei, diversele ornamente.

Dupa natura locului in care este efectuata perchezitia poate fi si in unitati publice. Perchezitia in unitati publice nu se distanteaza prea mult, de perchezitia la domiciliu, insa ea este, deseori, mult mai dificila decat o perchezitie domiciliara propriu - zisa. Dificultatile sunt determinate nu atat de delimitarea cu exactitate a ceea ce este denumit generic unitate publica (inclusiv privata), cit de stabilirea precisa a locurilor in care o persoana are acces, in ipoteza in care persoana isi desfasoara activitatea intr-un loc care nu ii apartine.[20,pag.457]

De exemplu, este relativ simplu sa se verifice mobilierul din biroul in care isi desfasoara activitatea o persoana, dar va fi mai greu sa cerceteze intreg perimetrul in care aceasta se deplaseaza, in primul rand prin natura obligatilor de serviciu.

In astfel de situatii, cu sprijinul unor reprezentanti ai conducerii unitatii, institutiei, intreprinderii sau firmei vor fi cercetate mai intai locurile in care persoana are acces aproape in exclusivitate, precum si locurile, obiectivele, instalatiile ce sunt folosite de un numar limitat de persoane si care impun manipularea sau verificarea permanenta. [21,pag.458]

Perchezitia la locul de munca al persoanei cercetate se efectueaza, de regula, concomitent cu perchezitia la domiciliu sau imediat dupa finalizarea acesteia. La perchezitionare se procedeaza imediat dupa finalizarea acesteia. La perchezitionare se procedeaza in doua situatii: in cazul in care infractorul a profitat de situatia de serviciu sau daca exista date ca acolo se afla obiecte, valori sau inscrisuri ce pot contribui la determinarea imprejurarilor cauzei.

Din perspectiva tactica, perchezitia la locul de munca nu se deosebeste de cea domiciliara.

Perchezitia efectuata in autoturisme este asimilata locurilor inchise, desi prezinta particularitati, firesti prin natura lor constructiva. Ca urmare perchezitia in autoturism sau alte mijloace de transport va fi efectuata de catre persoanele care dispune de cunostinta in acest domeniu, uneori fiind nevoie de sprijinul specialistilor in mecanica auto.[22,pag.459]

Printre locurile utilizate frecvent ca ascunzatori pentru obiectele de genul bijuteriilor, armelor, stupefiantelor, obiectelor de arta sau cult se numara tapiseria scaunelor, a banchetelor si portirelor, rezervorului de benzina, elementele de caroserie, camerele rotilor, radiatoarelor si farurile etc.

Perchezitia locurilor deschise presupune cautarea de obiecte pe suprafete sau terenuri clar delimitate, ingradite, care apartin persoanei la care se efectueaza perchezitia, sau pe aceasta le foloseste, in mod exclusiv ori impreuna cu numarul limitat de persoane.

Cel mai adesea dina ceasta categorie fac parte curtile si gradinile. In cazul locurile neingradite de acces general cum sunt terenurile agricole, pajistele care daca apartin anumitor persoane nu se poate vorbi de perchezitie ci mai degraba de o cercetare la fata locului desfasurata potrivit regulilor procedurale si tacticii mentionate anterior.[23,pag105] Pentru efectuarea perchezitiei locurilor deschise se va tine seama atat de caracteristicile obiectelor cautate cat si de particularitatile locurilor cercetate daca pe ternul cercetat sunt ridicate diverse constructii perchezitia acestora se va face potrivit regulilor tactice de cercetarea locurilor intinse.

Primele masuri ce vor luate la fata locului vizeaza organizarea si stabilirea modului de efectuare a perchezitiei. In functie de numarul persoanelor ce alcatuiesc echipa de perchezitie si de marime suprafetei se poate proceda fie la impartirea terenului pe sectoare fie la aplicarea asa - numitei metode a greblarii.[24,pag.478] Prin dispunerea in lant a membrilor echipei si parcurgerea in lant a terenurilor de la un capat la altul. In fixarea sarcinilor membrilor echipei se tine seama daca este cazul de necesitatea retinerii sau prinderii persoanei la care se efectueaza perchezitia, in care organul d urmarire penala detine informatii specifice referitoare la locul la care a fost ascuns obiectul, vor fi verificate in prealabil locurile respective si numai dupa ce ia daca se considera necesar se va proceda la cercetarea sistematica a intregului loc. Folosirea canelui de urmarire nu trebuie neglijata in cautarea obiectelor ascunse sau a cadavrelor ingropate, a stupefiantelor pe baza urmelor olfactive specifice.

Avand in vedere ca principala modalitate de ascundere a obiectelor sau a cadavrelor in locurile deschise o reprezinta ingroparea, organul de urmarire penala va trebui sa sine seama de urmele specifice acestui mod de operare. Urmele sunt determinate de procedeele de camuflare folosite de infractor. De pilda, dupa ingropare locul poate fi acoperite cu brazde de pamant, continand vegetatie specifica terenului. De asemenea peste el se pot planta pomi sau diverse plante de cultura, sau acoperit cu gramezi de gunoi.

O atentie speciala va fi acordata fantanilor deschise, gropilor de gunoi, hasnalelor. Daca suprafata perchezitionata este strabatut de o apa curgatoare va fi cercetat si fundul acesteia la nevoie recurgandu-se la ajutorul unor scafandrilor autonomi.

c.   Dupa numarul de persoane la care urmeaza sa se daca perchezitia, aceasta poate fi individuala sau de grup, situatie intalnita frecvent in cazul participatiei.

Perchezitia in grup nu inseamna neaparat aplicarea ei asupra unui grup de persoane. Ea poate fi efectuata simultan la domiciliu, la locul de munca si de odihna (birou, vila), in alte locuri unde activeaza persoana. Dispunerea unei atare perchezitii presupune crearea mai multor grupe operative care sa functioneze in mod sincronizat. Perchezitia efectuata asupra unui grup de persoane, necesita luarea unor masuri speciale de supraveghere si de prevenire a actiunilor violente. In aceste imprejurari la perchezitie va participa un numar adecvat de persoane. De asemenea, din motive intemiate perchezitia data nu poate fi efectuata in locurile publice.

d.   Perchezitiile mai pot fi clasificate in primare sau repetate, ultima varianta fiind specificata imprejurarilor in care rezultatele primei perchezitii au fost negative sau conditiile de efectuare au fost improprii (situatie intalnita la perchezitia locurilor deschise, efectuata in conditii meteorologice neprielnice).

Perchezitia repetata se efectueaza in alternativa in care prima perchezitie, sau perchezitia anterioara, a ramas fara rezultat. Repetarea perchezitiei se face atunci cand organul judiciar detine date sigure ca obiectele sau inscrisurile cautate se afla, totusi in locurile cercetate. Nu intotdeauna repetarea unei perchezitii este consecinta unor nereusite. Din contra, ea poate reprezenta un valoros procedeu. [25pag456] De pilda, daca persoana la care s-a efectuat perchezitia constata ca obiectul cautat nu a fost descoperit, nu se va teme de o noua perchezitie si va scoate obiectul din locul in care l-a dosit, folosind -l in scopul propus. De asemenea, daca obiectul cautat nu se afla la locul perchezitie, ci in alta parte, persoana in cauza il va aduce la domiciliu, in baza aceluiasi rationament potrivit caruia, odata nedescoperit, bunul sau inscrisul, organul judiciar nu va mai reveni.

e.    737j94h Perchezitia corporala datorita particularitatilor sale specifice este impartita conventional : perchezitia imbracamintei si perchezitia corpului.

Ion Mircea propune o alta clasificare a perchezitiei si anume: corporala, domiciliara, la locul de munca si in localurile deschise publicului. Se mai cunoaste o clasificare in: perchezitia persoanei, care poate fi a imbracamintei si corporala; perchezitia locului care, se cunoaste sub doua variante, a cladirilor si a locurilor deschise. [26,pag.291]

Intrucat in majoritatea situatiilor, perchezitia persoanei presupune atat examinarea corporala, cit si a imbracamintei, distinctia ei in doua feluri nu o vedem necesara.

In intreaga practica judiciara relatata, si in lucrari de stricta specialitate, plecindu -se de la o serie de particularitati, se obisnuieste ca, pe langa perchezitia locurilor deschise ori a persoane, sa se procedeze sau sa se faca referiri si la alte categorii de perchezitii. [27,pag.458]

Perchezitiile destinate cautarii persoanelor si cadavrelor. In ipoteza cautarii de persoane, fie sechestrare, fie se sustrag urmarii penale, accentul va fi pus pe verificare posibilitatilor de amenajare de ascunzatori in cladiri, in magazii, in pamant. Un ajutor important, in aceste cazuri, este dat de cainele de urmarire.

Cautarea cadavrelor, a resturilor de material cadaveric, se face potrivit fiecarui caz in parte, imbinindu -se regulile specifice ale perchezitiei cu cele ale cercetarii la fata locului.[28]

Perchezitia destinata cautarii unor anumite obiecte, dintre care amintim perchizitiile pentru descoperire drogurilor, a armelor si explozivilor, a scrierilor secrete, a obiectelor de arta s.a. In asemenea ipoteze perchizitiile sunt efectuate de persoanal specializat, care exista la punctele de trecere a frontierei.

Cercetarea la fata locului

Organele judiciare au obligatia de a cauta si de a administra toate probele necesare aflarii adevarului. Cercetarea la fata locului se inscrie in principalele activitati de descoperire si de ridicare a obiectelor (urmelor) si inscrisurilor care au legatura cu fapta comisa. In faza de urmarire penala acest procedeu constitui debutul de declansare a procesului penal in majoritatea cazurilor. In cursul judecarii datorita caracterului ireparabil al acestuia, prinderea, cercetarea la fata locului se face mai rar.

Cercetarea la fata locului consta in deplasarea organului judiciar la fata locului unde s-a savarsit infractiunea sau unde s-a produs rezultatul sau au ramas urme in vederea constatarii situatii locului, a descoperirii locului a stabiliri pozitiei si a starii mijloacelor de proba, a relevarii urmelor, fixarii, ridicarii in vederea examinarii ( expertizarii ) si stabilirii imprejurarilor comiterii faptei.

Daca cercetarea se face de catre organul de urmarire penala atunci cand este posibil se va asigura prezenta martorilor asistenti.

Daca s-a pus in miscare actiunea penala partile trebuiesc incunostintate de organul de urmarire penala cercetarea se face in prezenta lor numai cind este necesara obtinerea unor relatii de la cercetare sau de la audierea lor la fata locului. Neprezentarea partilor nu impiedica efectuarea cercetarii.

Cind incriminatul sa inculpatul este retinut si arestat si nu poate fi adus la cercetare organul de urmarire penala il pune in vedere ca are dreptul si sai asigure reprezentarea la cercetare.

In cursul judecatii, instanta de judecata efectueaza cercetarea la fata locului cu citarea partilor si in prezenta procurorului, cand participarea acestuia la judecata este obligatorie.

Pentru a se asigura conditiile necesare unei bune desfasurari a cercetarii la fata locului organul judiciar care o efectueaza poate interzice persoanelor care se afla la locul efectuarii cercetarii sa comunice intre ele sau cu alte persoane ori sa plece inainte de terminarea cercetarii. Dupa efectuarea cercetarii la fata locului se intocmeste un proces verbal in care se face o descriere amanuntita a situatiei locului a urmelor gasite a obiectelor examinate si a celor ridicate, a pozitiei si starii celorlalte obiecte si mijloace materiale de proba astfel incit acestea sa fie redate cu precizie si pe cit posibil cu dimensiunile respective. Cu alte cuvinte procesul verbal trebuie sa fie o fotografie fidela si obiectiva a celor constatate, fara a include opinii, aprecieri, concluzii cu privire la vinovati.

Daca s-au facut schite, fotografii, inregistrari video sau alte asemenea lucrari aceste se vizeaza si se anexeaza la procesul verbal.