StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Castiga timp, fa bani - si creste spre succes
drept DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare īn relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » drept penal

Judecata in caile extraordinare de atac



JUDECATA IN CAILE EXTRAORDINARE DE ATAC



Sect. I. Consideratii generale


§1. Notiune. Caile extraordinare de atac sunt remedii procesuale menite a repara erorile pe care le contin hotararile judecatoresti ramase definitive. Ele reprezinta un compromis necesar intre aplicarea principiului autoritatii de lucru judecat si principiul legalitatii si cel al aflarii adevarului. Aceasta deoarece ele aduc atingere regulii non bis in idem, dar in vederea realizarii ultimelor doua principii mentionate, in cadrul unor proceduri cu caracter extraordinar, cu aplicare stricta in limitele unor conditii bine determinate.




§2. Categorii de cai extraordinare de atac. In actuala reglementare, sistemul roman cunoaste urmatoarele cai extraordinare de atac:

contestatia in anulare

revizuirea

recursul in interesul legii


Sect.II. Contestatia in anulare


§1. Notiune. Contestatia in anulare reprezinta o cale extraordinara de atac ce are ca obiectiv inlaturarea unor vicii de procedura ce afecteaza o hotarare definitiva, in principal, a instantei de recurs.  Ea nu trebuie confundata cu contestatia la executare (art. 461), procedeu jurisdictional menit sa sol 545b19f utioneze incidentele ivite odata cu punerea in executare a hotararilor penale si care nu are natura juridica a unei cai extraordinare de atac.


§2. Caracterizare. Contestatia in anulare prezinta urmatoarele trasaturi:

a)      este o cale de atac extraordinara ce are ca obiect hotarari penale definitive;

b)      este o cale de atac de anulare pentru motivele prevazute in art. 386 lit. a, b si e. In aceste ipoteze, contestatia in anulare are ca obiectiv desfiintarea hotararii definitive a instantei de recurs ca o consecinta a indeplinirii unor acte procedurale cu incalcarea legii (gresita citare a partii, lipsa ascultarii inculpatului de catre instanta de recurs)

c)      este o cale de atac de drept avand ca motive erori procedurale. Pentru motivul prevazut de art. 386 lit.d calea de atac vizeaza o eroare ce afecteaza direct fondul cauzei si anume, nepronuntarea instantei de recurs asupra unui caz de incetare a procesului penal;

d)      in principiu se adreseaza aceleiasi instante care a dat hotararea si anume, instanta de recurs (motivele prevazute de art. 386 lit.a-c, e) sau instanta la care a ramas definitiva ultima hotarare (motivul prevazut de art. 386 lit.d)


§3. Conditii Pentru exercitarea caii de atac a contestatiei in anulare trebuie indeplinite urmatoarele conditii:


a)      contestatia in anulare  sa fie admisibila

a.1. hotararea judecatoreasca sa fie susceptibila a fi atacata cu contestatie in anulare

Pot fi atacate cu contestatie in anulare:

Ø      decizii definitive ale instantei de recurs (art. 386 lit. a-c, e)

Ø      sentinte ale primei instante sau decizii ale instantei de apel sau de recurs (art. 386 lit. d)

a.2. contestatia in anulare  sa fie introdusa de unul din titularii prevazuti de lege

Potrivit art. 387 alin.1, contestatia in anulare poate fi introdusa:

pentru motivele prevazute la art. 386 lit. a-e, de oricare dintre parti;

pentru motivele prevazute la art. 386 lit. c si d si de catre procuror.


b)      contestatia in anulare sa fie declarata in termenul prevazut de lege.

Potrivit art. 388, contestatia in anulare pentru motivele aratate in art. 386 lit. a - c si e poate fi introdusa de catre persoana impotriva careia se face executarea, cel mai tarziu in 10 zile de la inceperea executarii, iar de catre celelalte parti in termen de 30 de zile de la data pronuntarii hotararii a carei anulare se cere. Contestatia pentru cazul prevazut in art. 386 lit. d) poate fi introdusa oricand.


c)      contestatia in anulare sa fie motivata

In mod limitativ, potrivit art. 386, impotriva hotararilor penale definitive se poate face contestatie in anulare in urmatoarele cazuri la care trebuie sa se faca referire in cererea de contestatie in anulare:

a) cand procedura de citare a partii pentru termenul la care s-a judecat cauza de catre instanta de recurs nu a fost indeplinita conform legii;

b) cand partea dovedeste ca la termenul la care s-a judecat cauza de catre instanta de recurs a fost in imposibilitate de a se prezenta si de a incunostinta instanta despre aceasta impiedicare;

c) cand instanta de recurs nu s-a pronuntat asupra unei cauze de incetare a procesului penal dintre cele prevazute in art. 10 alin. 1 lit. f) - i1), cu privire la care existau probe in dosar;

d) cand impotriva unei persoane s-au pronuntat doua hotarari definitive pentru aceeasi fapta ;

e) cand, la judecarea recursului sau la rejudecarea cauzei de catre instanta de recurs, inculpatul prezent nu a fost ascultat, iar ascultarea acestuia este obligatorie potrivit art. 38514 alin. 11 ori art. 38516 alin. 1.


Judecarea contestatiei in anulare


4.1.Instanta competenta Potrivit art. 389, contestatia in anulare pentru cazurile prevazute in art. 386 lit. a- c si lit. e se introduce la instanta de recurs care a pronuntat hotararea a carei anulare se cere. Contestatia pentru cazul prevazut in art. 386 lit. d se introduce la instanta la care a ramas definitiva ultima hotarare.


4.2. Procedura de judecata a contestatiei in anulare

Procedura de judecata a contestatiei in anulare se distinge in functie de motivele invocate:


I. Procedura de judecata a contestatiei in anulare in cazurile prevazute de art. 386 lit. a-c si e

In aceste ipoteze, procedura de judecata a contestatiei in anulare cunoaste doua etape:

Examinarea in principiu

Potrivit art. 391, examinarea in principiu a contestatiei in anulare se realizeaza fara citarea partilor si are ca obiect verificarea respectarii conditiilor de admisibilitate:

Ø      termenul de introducere;



Ø      titulari;

Ø      motivarea contestatiei cu trimitere la motivele strict prevazute de art. 386;

Ø      invocarea unor dovezi aflate in dosarul cauzei

Potrivit art. 390, pana la solutionarea contestatiei in anulare, instanta sesizata, luand concluziile procurorului, poate suspenda executarea hotararii a carei anulare se cere.

Efectuand aceasta examinare in principiu a admisibilitatii, instanta poate dispune:

admiterea in principiu a contestatiei in anulare atunci cand sunt indeplinite conditiile de admisibilitate prevazute de lege. Admiterea se dispune prin incheiere, act prin care instanta stabileste si termenul pentru solutionarea contestatiei in anulare si dispune citarea partilor.

respingerea in principiu a contestatiei in anulare atunci cand nu sunt indeplinite conditiile de admisibilitate prevazute de lege. Respingerea se dispune prin decizie definitiva din momentul pronuntarii.

Judecata propriu-zisa a contestatiei in anulare

Judecata contestatiei in anulare are loc dupa regulile de judecata ale recursului. Ea nu contine o cercetare judecatoreasca, ci doar faza dezbateri. Astfel, potrivit art. 392, instanta asculta concluziile partilor si ale procurorului. Atunci cand condamnatul se afla in stare de detinere, judecarea contestatiei in anulare nu poate avea loc decat in prezenta sa.

In urma dezbaterilor, instanta poate dispune:

admiterea contestatiei in anulare. Admiterea se dispune prin decizie, act prin care instanta desfiinteaza hotararea atacata si fixeaza termen pentru rejudecarea recursului sau pentru rejudecarea cauzei dupa casare.

respingerea contestatiei. Respingerea se dispune prin decizie.


II. Procedura de judecata a contestatiei in anulare in cazurile prevazute de art. 386 lit. d

In aceasta ipoteza, lipseste etapa examinarii in principiu, iar procedura de judecata cunoaste doar etapa judecatii propriu-zise a contestatiei in anulare. Potrivit art. 392 alin.3, judecarea contestatiei prevazute in art. 386 lit. d se face cu citarea partilor interesate in cauza in care s-a pronuntat ultima hotarare.

Judecata nu cunoaste etapa cercetarii judecatoresti. Instanta, ascultand partile si concluziile procurorului, poate dispune:

admiterea contestatiei in anulare atunci cind instanta gaseste contestatia

intemeiata. In aceasta  desfiinteaza prin decizie sau, dupa caz (in functie de instanta la care a ramas definitiva ultima hotarare), prin sentinta, ultima hotarare sau acea parte din ultima hotarare cu privire la care exista autoritate de lucru judecat. Sentinta data in contestatie este supusa apelului, iar decizia data in apel este supusa recursului.

respingerea contestatiei in anulare.


Sect. III. Revizuirea


§1. Notiune. Revizuirea este o cale de atac extraordinara ce are ca obiectiv inlaturarea unor vicii de fond ce afecteaza o hotarare definitiva.  Revizuirea este menita sa inlature o eroare ce decurge din inexacta stabilire a situatiei de fapt de catre instanta de fond. In mod special, revizuirea in cazul hotararilor CEDO are ca obiectiv alinierea sistemului roman la cerintele impuse de CEDO avand in vederea constatarea de catre aceasta instanta prin hotarare definitiva a incalcarii unui drept prevazut de Conv.EDO.


§2. Caracterizare. Revizuirea prezinta urmatoarele trasaturi:

a)      este o cale de atac extraordinara;

b)      este o cale de atac in principal de fapt.

c)      este o cale de atac de retractare deoarece se adreseaza in principal instantei care a pronuntat hotararea. Ca exceptie, este o cale de atac ireverentioasa adresandu-se ICCJ in ipoteza revizuirii in cazul hotararilor CEDO;


§3. Conditii Pentru exercitarea caii de atac a revizuirii trebuie indeplinite urmatoarele conditii:

a)      revizuirea  sa fie admisibila

a.1. hotararea judecatoreasca sa fie susceptibila a fi atacata cu cerere de revizuire.

Potrivit art. 393, hotararile judecatoresti definitive pot fi supuse revizuirii, atat cu privire la latura penala cat si cu privire la latura civila. Avand in vedere natura juridica a revizuirii rezulta ca pot fi supuse acestei cai de atac doar hotararile judecatoresti care rezolva fondul cauzei. Ca exceptie, revizuirea in cazul hotararilor CEDO poate avea ca obiect si incheieri pronuntate in proceduri distincte de fond (ex.: incheierea prin care s-a dispus arestarea preventiva).


a.2. cererea de revizuire  sa fie introdusa de unul din titularii prevazuti de lege.

Potrivit art. 396, pot cere revizuirea:

a) oricare parte din proces, in limitele calitatii sale procesuale;

b) sotul si rudele apropiate ale condamnatului, chiar si dupa moartea acestuia.

c) procurorul poate din oficiu.

In ipoteza revizuirii in cazul hotararilor CEDO, potrivit art. 408-1 alin.2 pot cere revizuirea:

a) persoana al carei drept a fost incalcat;

b) sotul si rudele apropiate ale condamnatului, chiar si dupa moartea acestuia;

c) procurorul.


b)      revizuirea sa fie declarata in termenul prevazut de lege

Raportat la termenul de introducere, art. 398 distinge intre:

revizuirea in favoarea condamnatului - cererea se poate face oricand, chiar dupa executarea pedepsei sau dupa moartea condamnatului



revizuirea in defavoarea condamnatului, a celui achitat sau a celui fata de care s-a incetat procesul penal - cererea se face in termen de 1 an care curge:

Ø      in cazul prevazut in art. 394 lit. a), precum si in cazurile prevazute la lit. b), c) si d) cand nu sunt constatate prin hotarare definitiva, de la data cand faptele sau imprejurarile au fost cunoscute de persoana care face cererea;

Ø      in cazurile prevazute in art. 394 lit. b), c) si d), daca sunt constatate prin hotarare definitiva, de la data cand hotararea a fost cunoscuta de persoana care face cererea.

In ipoteza revizuirii in cazul hotararilor CEDO, potrivit art. 4081 alin. 4, cererea de revizuire se poate face in termen de 1 an de la data ramanerii definitive a hotararii CEDO.

c)      revizuirea sa fie motivata

Potrivit art. 397, cererea de revizuire se face in scris, cu aratarea cazului de revizuire pe care se intemeiaza si a mijloacelor de proba in dovedirea acestuia.

In mod limitativ, potrivit art. 394, revizuirea poate fi ceruta cand:

a) s-au descoperit fapte sau imprejurari ce nu au fost cunoscute de instanta la solutionarea cauzei. Aceasta ipoteza constituie motiv de revizuire, daca pe baza faptelor sau imprejurarilor noi se poate dovedi netemeinicia hotararii de achitare, de incetare a procesului penal ori de condamnare.

b) un martor, un expert sau un interpret a savarsit infractiunea de marturie mincinoasa in cauza a carei revizuire se cere. Aceasta ipoteza constituie motiv de revizuire daca au dus la darea unei hotarari nelegale sau netemeinice.

c) un inscris care a servit ca temei al hotararii a carei revizuire se cere a fost declarat fals. Este valabila conditia de la pct.b.

d) un membru al completului de judecata, procurorul ori persoana care a efectuat acte de cercetare penala a comis o infractiune in legatura cu cauza a carei revizuire se cere. Este valabila conditia de la pct. b.

e) cand doua sau mai multe hotarari judecatoresti definitive nu se pot concilia. In aceasta ipoteza toate hotararile care nu se pot concilia sunt supuse revizuirii.

Potrivit art. 395, situatiile care constituie cazurile de revizuire prevazute in art. 394 lit. b, c si d se dovedesc prin hotarare judecatoreasca sau prin ordonanta procurorului, daca prin acestea s-a dispus asupra fondului cauzei. Cand organele aratate in alin. 1 nu pot sau nu au putut examina fondul cauzei, situatiile mentionate se constata in procedura de revizuire.

In ipoteza revizuirii in cazul hotararilor CEDO, cererea trebuie sa arate :

hotararea definitiva prin care CEDO a constatat incalcarea unui drept prevazut de ConvEDO si

faptul ca gravele consecinte ale acestei incalcari continua sa se produca si nu pot fi remediate decat prin revizuirea hotararii pronuntate


§4. Judecarea cererii de revizuire

4.1. Instanta competenta.

Potrivit art. 401, competenta sa judece cererea de revizuire este instanta care a judecat cauza in prima instanta, indiferent de gradul acesteia (judecatorie, tribunal, curte de apel, Inalta Curte de Casatie si Justitie). Cand temeiul cererii de revizuire consta in existenta unor hotarari ce nu se pot concilia, competenta se determina potrivit dispozitiilor art. 35 (competenta in caz de indivizibilitate sau conexitate).

In ipoteza revizuirii in cazul hotararilor CEDO, cererea de revizuire se solutioneaza de ICCJ in complet de 9 judecatori.


4.2. Procedura de judecata a revizuirii

Procedura de judecata a revizuirii se distinge in functie de motivele invocate:


I. Procedura de judecata a revizuirii in cazurile prevazute de art. 394

In ipotezele prevazute de art. 394, procedura cunoaste doua etape:

procedura in fata procurorului

Potrivit art. 397, cererea de revizuire se adreseaza procurorului de la parchetul de pe langa instanta care a judecat cauza in prima instanta. In urma examinarii, daca cererea nu indeplineste conditiile aratate in art. 397 alin. 2 (aratarea motivelor de revizuire si a cazurilor pe care se intemeiaza), procurorul cheama persoana care a facut cererea in vederea completarii sau precizarii acesteia.

Potrivit art.399, in cazul cand este necesara efectuarea de cercetari pentru a verifica temeinicia cererii de revizuire, procurorul dispune aceasta prin ordonanta. Pentru efectuarea actelor de cercetare procurorul poate delega organul de cercetare penala. Totodata, procurorul cere, daca este necesar, dosarul cauzei. Termenul de efectuare a actelor de cercetare este de 2 luni si curge de la data introducerii cererii de revizuire. Dupa efectuarea cercetarilor, procurorul inainteaza intregul material impreuna cu concluziile sale instantei competente.


procedura in fata instantei

In fata instantei, solutionarea cererii de revizuire cunoaste doua etape:

a)      masuri premergatoare

Potrivit art. 402, la primirea lucrarilor trimise de procuror, presedintele instantei:

Ø      fixeaza termen de judecata pentru examinarea cererii de revizuire, in vederea admiterii in principiu,

Ø      dispune citarea partilor interesate.

Ø      cand persoana in favoarea sau defavoarea careia s-a cerut revizuirea se afla in stare de detinere, chiar intr-o alta cauza, dispune incunostintarea acestei persoane despre termen si ia masuri pentru desemnarea unui aparator din oficiu. In mod obligatoriu, persoana arestata este adusa la judecata.

b)      examinarea in principiu

Examinarea in principiu a cererii de revizuire se caracterizeaza prin urmatoarele:

Ø      spre deosebire de examinarea in principiu a contestatiei in anulare are loc in prezenta partilor;

Ø      instanta verifica daca cererea de revizuire este facuta in conditiile prevazute de lege si daca din probele stranse in cursul cercetarii efectuate de procuror rezulta date suficiente pentru admiterea i principiu;

Ø      cunoaste in principiu doar faza dezbaterilor, partile si procurorul punand concluzii raportat la cererea de revizuire. Totusi, potrivit art. 403 teza finala, instanta poate sa administreze probe noi;



Dupa examinare, instanta poate dispune:

a)      admiterea in principiu a cererii de revizuire. Admiterea se dispune prin incheiere. Solutia de admitere determina rejudecarea cauzei.

Potrivit art. 404 alin. 1 odata cu admiterea in principiu a cererii de revizuire instanta poate suspenda motivat, in tot sau in parte, executarea hotararii supuse revizuirii. Instanta poate de asemenea lua oricare dintre masurile preventive, daca sunt intrunite conditiile legale. In cazul admiterii in principiu a cererii de revizuire pentru existenta unor hotarari ce nu se pot concilia, cauzele in care aceste hotarari au fost pronuntate se reunesc in vederea rejudecarii.

b)      respingerea in principiu a cererii de revizuire. Respingerea se dispune prin sentinta. Potrivit art. 407 alin.1 sentinta poate fi supusa acelorasi cai de atac ca si hotararea la care se refera revizuirea.

c)      rejudecarea cauzei

Potrivit art. 405, rejudecarea cauzei dupa admiterea in principiu a cererii de revizuire se face potrivit regulilor de procedura privind judecarea in prima instanta, cunoscand astfel toate etapele acesteia. In plus, instanta, daca gaseste necesar, administreaza din nou probele care au fost efectuate in cursul primei judecati sau cu ocazia admiterii in principiu a cererii de revizuire.

Dupa rejudecare, instanta poate dispune:

a)      admiterea cererii de revizuire. Instanta anuleaza hotararea in masura in care a fost admisa revizuirea sau hotararile care nu se pot concilia si pronunta o noua hotarare potrivit dispozitiilor art. 345 - 353 (o sentinta de achitare, condamnare, incetare a procesului penal).

In egala masura, potrivit art. 406 alin.3, instanta dispune, daca este cazul, restituirea amenzii platite si a averii confiscate, precum si a cheltuielilor judiciare pe care cel in favoarea caruia s-a admis revizuirea nu era tinut sa le suporte, iar pentru cei condamnati la pedeapsa inchisorii cu executarea la locul de munca, restituirea cotei facuta venit la bugetul de stat si calcularea ca vechime si continuitate in munca a duratei pedepsei executate.

Potrivit art. 407, sentinta poate fi supusa acelorasi cai de atac ca si hotararea la care se refera revizuirea.

b)      respingerea cererii de revizuire. Instanta se pronunta prin sentinta care nu are cale de atac.


II. Procedura de judecata a revizuirii in cazurile prevazute de art. 4081

In ipoteza revizuirii in cazul hotararilor CEDO, lipseste etapa examinarii in principiu. Dupa depunerea cererii de revizuire la ICCJ se dispune citarea partilor si se asigura prezenta procurorului la termenul de judecata. Persoana arestata este adusa la judecata cererii de revizuire.

Potrivit art. 4081 alin. 5, ICCJ poate dispune din oficiu, la propunerea procurorului sau la cererea partii, suspendarea executarii hotararii atacate.

Procedura de judecata a cererii de revizuire este similara celei a recursului, necunoscand faza cercetarii judecatoresti. Instanta asculta concluziile partilor si a procurorului si examineaza cererea in baza actelor dosarului.

Dupa judecarea cererii de revizuire, instanta poate dispune:

a)      admiterea cererii. Instanta se pronunta prin decizie si ca solutii adiacente:

desfiinteaza, in parte, hotararea atacata sub aspectul dreptului incalcat si, rejudecand cauza, cu aplicarea dispozitiilor privind judecata in recurs inlatura consecintele incalcarii dreptului

desfiinteaza hotararea si, cand este necesara administrarea de probe, dispune rejudecarea de catre instanta in fata careia s-a produs incalcarea dreptului.

b) respingerea cererii. Instanta pronunta prin decizie respingerea atunci cand:

Ø      cererea este tardiva

Ø      cererea este inadmisibila

Ø      cererea este nefondata

Decizia Inaltei Curti de  Casatie nu este supusa nici unei cai de atac.


Sect.IV . Recursul in interesul legii


§1. Notiune. Recursul in interesul legii este o cale de atac extraordinara ce are ca obiectiv interpretarea si aplicarea unitara a legilor penale si de procedura penala pe intreg teritoriul tarii. Aceasta cale de atac nu se indreapta impotriva unei anume hotarari, ci are ca premisa o solutionare diferita a chestiunilor de drept de catre instantele judecatoresti. Solutia se pronunta numai in interesul legii si nu are efect asupra hotararilor judecatoresti examinate si nici cu privire la situatia partilor din acele procese.


§2. Caracterizare. Recursul in interesul legii prezinta urmatoarele trasaturi:

a)      nu reprezinta o cale de atac extraordinara in sensul propriu al termenului intrucat nu are ca obiect o anumita hotarare definitiva, ci mai multe hotarari pronuntate in cauze diferite ce pun in valoare o lipsa de interpretare unitara din partea instantelor a legii penale sau procesual penale;

b)      este o cale de atac ireverentioasa intrucat se solutioneaza intotdeauna de Inalta Curte de Casatie si Justitie in Sectii Unite.

c)      este o cale de atac de drept intrucat solutioneaza doar chestiuni de interpretare a legii.


§3. Conditii. Art. 4142 prevede doar conditii de admisibilitate raportat la titularii recursului in interesul legii. Astfel, acestia pot fi:

a)      Procurorul General al Parchetului de pe langa ICCJ

b)      Ministrul Justitiei, prin intermediul Procurorului General al Parchetului de pe langa ICCJ

c)      Colegiile de conducere ale curtilor de apel si ale parchetelor de pe langa aceste instante

Potrivit art. 4142 acesti titulari au obligatia sesizarii ICCJ in vederea asigurarii unei interpretari unitare a legilor penale si de procedura penala.


§4. Judecarea recursului in interesul legii

Instanta competenta este ICCJ in Sectii Unite. Aceasta se pronunta prin decizie ce se publica in M. Of. al Romaniei Partea I, precum si pe pagina de internet a ICCJ si se aduce la cunostinta instantelor si prin intermediul Ministerului Justitiei.

Solutia ICCJ in dezlegarea data problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instante.







Politica de confidentialitate



}); Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact