StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Dovedeste-ti eficienta, sau invata de la altii
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » economie » economie politica » Proprietatea, munca si repartitia - elementele de baza in economia romaneasca
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Continutul si trasaturile muncii in economiile moderne de piata si tranzitia in domeniul muncii in romania



Munca reprezinta activitatea fizica si/sau intelectuala prin care oamenii, utilizand unelte si instrumente adecvate isi valorifica aptitudinile, cunostintele si experienta pe care le poseda in vederea obtinerii de bunuri necesare satisfacerii trebuintelor lor.
Prin munca, actiune specific umana, care il defineste pe om ca specie in ansamblul regnului animal, omul devine o fiinta valorizatoare in masura sa desfasoare o activitate creatoare, sa preureze in constiinta scopul actiunii sale, faur


indu-si mijloacele atingerii scopului propus.
Munca reprezinta conditia naturala permanenta a vietii omenesti.
Privita in complexitatea sa si in multitudinea manifestarilor sale, munca de inventie si inovatie, de conducere, de organizare si executie etc. - munca reprezinta factorul activ si determinant al progresului.In decursul istoriei conceptiile cu privire la rolul muncii ca si regimul juridic al muncii au eluat.
Economistii preclasici si reprezentantii economiei politice clasice acordau o atentie deosebita muncii in crearea bogatiei, a avutiei nationale. Astfel, W. Petty preciza ca munca este tatal avutiei" iar Adam Smith considera munca sursa unica a avutiei natiunilor". Cu toate schimbarile intervenite in continutul muncii pe parcursul elutiei economiei de piata, J.M. Keynes, in perioada interbelica, sublinia ca impartaseste conceptia preclasica dupa care munca este cea care produce totul ajutata de ceea ce purta candva numele de mestesug, iar azi se cheama tehnica, de resurse naturale care nu costa nimic sau se obtin in schimbul unei rente, dupa cum sunt rare sau abundente si de rezultatele muncii trecute, intruchipate in bunuri capitale"1. Conceptii diferite sunt prezente in gandirea economica si cu privire la munca productiva.
Daca in secolul al XVIII-lea fiziocratii considerau ca numai munca agricola este singura producatoare de produs net, Adam Smith a extins notiunea de munca productiva la ansamblul activitatilor materiale, considerand productiva numai munca de sporire a bunurilor materiale. Acest punct de vedere a fost insusit in mare masura si de gandirea marxista. Teoria moderna considera ca orice munca, oricare ar fi natura sa si autorul sau este productiva daca ea este creatoare de utilitati sau participa indirect la crearea utilitatilor2.
Motivatia muncii este complexa. Ea nu poate fi redusa la satisfacerea trebuintelor fiziologice prin crearea utilitatilor. Munca este si o necesitate, un comandament moral al umanitatii, ea constituie sursa constiintei de sine, de multumire, de inspiratie intelectuala si de contacte sociale, un mijloc pentru afirmarea unui individ in societate.In cadrul oricarei activitati economice munca constituie factorul de productie activ, primordial.In perioada postbelica, sub influenta determinanta a progresului stiintei si tehnicii in continutul muncii, s-au produs importante modificari, concretizate in trasaturi specifice.
- Modificarea raportului dintre consumul de energie fizica si cel de energie intelectuala in faarea celei intelectuale. Distinctia dintre munca intelectuala si munca fizica nu este neta pentru nici o etapa a dezltarii societatii umane, dar pe scara elutiei istorice, ponderea muncii fizice, manuale scade in faarea muncii intelectuale, mentale, cerebrale.
Prin trecerea de la efortul preponderent fizic la efortul intelectual munca dobandeste in zilele noastre un caracter creativ. Creativitatea devine factorul determinant al dezltarii.
- Cresterea complexitatii muncii. Sub aspectul pregatirii necesare desfasurarii activitatii economice munca se prezinta sub doua forme: simpla, necalificata si munca complexa, ce necesita o pregatire profesionala speciala. Cresterea complexitatii muncii determina pe de o parte cresterea importantei laturii calitative a factorului munca iar pe de alta parte genereaza efecte pozitive pentru toti agentii economici si pentru intreaga societate.
- imbinarea specializarii muncii cu asigurarea unui larg orizont stiintifico-tehnic pe fondul accentuarii diviziunii muncii.
Progresul stiintifico-tehnic, amplificarea si dezltarea neilor au determinat in perioada postbelica modificari importante in divizunea muncii si formele acesteia: diviziunea sociala a muncii, diviziunea muncii in cadrul intreprinderii si diviziunea teritoriala a muncii. La nivelul intreprinderii diviziunea profesionala a muncii are la baza diviziunea tehnica a muncii, adica separarea procesului de productie in anumite faze, operatii sau procese tehnologice executate de muncitori specializati in aceste activitati. Extinderea automatizarii, a robotizarii si informatizarea activitatii economice si altor forme ale progresului tehnic care tind sa preia nu numai efortul fizic ci si parti de munca intelectuala, operatii logice, de calcul, determina trecerea de la muncitorul monovalent, cu specializare ingusta, la muncitorul polivalent cu o calificare complexa, cu un larg orizont stiintifico-tehnic. Totodata, pe langa tendinta de integrare a elementelor comune mai multor meserii, sub forma unor profesii cu un continut mai complex, progresul tehnic a determinat si deversificarea profesiilor, aparitia de noi profesii ca urmare a amplificarii nomenclatorului produselor si serviciilor si respectiv aparitia de noi ramuri si subramuri.
- Cresterea eficientei muncii. Rolul activ al factorului munca in productie, schimbarile intervenite in continutul muncii si al celorlalti factori de productie, in organizarea si utilizarea acestora se reflecta in cresterea eficientei muncii.


O expresie a acesteia este productivitatea muncii.
Analizand cresterea productivitatii muncii in SUA, John W. Kendrick sublinia ca istoria productivitatii, adica a raportului dintre productie si cheltuieli, reprezinta, in esenta, cronica eforturilor omului de a se izbavi de saracie"1.
Trasaturile muncii la care ne-am referit, sunt caracteristice indeosebi tarilor cu economie de piata dezltata. Tranzitia Romaniei spre o societate democratica si o economie de piata capitalista dezltata creeaza conditii pentru manifestarea lor mai puternica si in economia noastra. Dar afirmarea creativitatii si eficientei muncii ca si a celorlalte trasaturi ale acesteia nu se poate realiza fara o noua conceptie fata de munca si rezultatele ei. in sensul ei profund, progresist, tranzitia ar trebui sa reinstituie cultul pentru munca, sa reinvie neia de participare umana la edificarea unei noi civilizatii materiale si spirituale prin efort uman, individual si colectiv2.In anii socialismului si chiar dupa relutia din 1989 cand s-a conturat optiunea pentru tranzitia Romaniei la economia de piata capitalista, atitudinea fata de munca s-a deteriorat.
Interesul scazut pentru munca al multor cetateni a fost determinat de sistemul socialist de proprietate. Monopolul proprietatii de stat, amestecul statului in celelalte



forme de proprietate, conducerea hipercentralizata a activitatii economice impiedicau sau limitau posibilitatea salariatilor sau cooperatorilor de a lua decizii cu privire la utilizarea si gestionarea obiectului proprietatii precum si in privinta rezultatelor obtinute ceea ce genera un interes scazut pentru munca. Asigurarea preponderentei proprietatii private in economie va modifica pozitiv atitudinea fata de munca.
Degradarea interesului pentru munca, in anii socialismului se explica, si prin caracterul nestimulativ al sistemului de repartitie. Criteriul repartitiei dupa munca", formulat de K. Marx, nu asigura o cointeresare efectiva pentru participarea la munca, deoarece munca nu putea fi masurata in mod direct prin cheltuiala de energie fizica si nerasa si, ca urmare, nici repartitia nu se putea efectua in raport cu munca prestata de fiecare persoana. Degradarea motivatiei muncii prin repartitie a stimulat activitatile cu valoare sociala negativa (furt, jaf, specula etc.) activitatile de munca in interes strict personal (absenteism mascat) sau absenteism manifest. Pentru a stimula participarea la munca este necesar ca repartitia sa fie infaptuita dupa rezultatele obtinute. Desi aplicarea acestui criteriu are efecte farabile pentru toti participantii la activitatea economica - proprietari, manageri, salariati, in economia romaneasca este insuficient promovat, datorita mentinerii monopolului proprietatii de stat in industrie si alte ramuri. Pe masura infaptuirii privatizarii se va extinde sfera de aplicare a criteriului repartitiei dupa rezultate, ceea ce va influenta farabil si atitudinea fata de munca.
Discrepanta dintre cerintele cantitative, calitative si de structura ale consumului si productia realizata in Romania, a constituit alta cauza ce a contribuit la degradarea interesului pentru munca.Imbunatatirea structurilor economice, tehnice si organizatorice, pe baza progresului stiintifico-tehnic si a legilor pietei, sporeste capacitatea societatii de a satisface trebuintele si aspiratiile populatiei, contribuind la cresterea interesului pentru munca.
Degradarea atitudinii fata de munca a fost generata si de acumularea unor mari carente in domeniul educativ, indeosebi a educatiei pentru lucru bine facut".
Disfunctionalitatile din sistemul muncii si din raporturile sale cu alte subsisteme ale societatii erau generate de regimul politic. Exacerbarea festivismului in anii socialismului, uriasa risipa de munca a contribuit la degradarea atitudinii fata de munca.
Transformarile ce au avut loc in Romania dupa inlaturarea vechiului regim politic nu au eliminat, pentru toti cetatenii, dezinteresul pentru munca, absenteismul, preocuparile pentru activitati cu valoare sociala negativa.
Dupa relutie saptamana de lucru din Romania a ajuns la nivelul cel mai scazut din Europa : 35,9 ore in 1991, in vreme ce ea a atins 38,7 ore in Austria, 38,9 ore in Belgia, 39 ore in Franta, 39,6 ore in Germania, 40,4 ore in Italia, 40,5 ore in Spania, 40,8 in Grecia1, totusi gradul de utilizare a timpului de lucru a scazut pana in anul 1992 dupa care a cunoscut o crestere nesemnificativa.


ELUL II Gradul de utilizare a timpului de lucru 2
1991 1992 1993 1994


% 88,1 83,4 83,9 84,1
Deteriorarea atitudinii fata de munca alaturi de alti factori caracteristici tranzitiei la economia de piata in tara noastra se reflecta si in elutia nivelului productivitatii muncii.
ELUL III Indicii nivelului productivitatii muncii pe salariat in industrie
1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995
Indicii nivelului productivitatii muncii 100,0 76,1 64,7 56,0 61,0 70,0 82,0
Modificari fata de anul precedent -23,9 -l5,0 -l3,4 +9,0 + 14,8 + 17,1In ultimii ani se constata o imbunatatire a utilizarii timpului de lucru si a nivelului productivitatii muncii pe salariat, totusi rezervele existente in economia noastra sub aceste aspecte sunt insemnate.
Conceptiile si practicile invechite, caracterizate printr-o deschidere redusa spre initiativa si creativitate manageriala, prin promovarea comportamentului de evitare a riscului, de asteptare in locul exploatarii, se lovesc tot mai mult de conceptiile si formele noi de organizare si conducere, fundamentate pe principiile economiei de piata.
ELUL IV
Elutia nivelului relativ al Romaniei cu privire la PNB pe o persoana ocupata ativ cu unele tari din Uniunea Europeana2
Tari de referinta Nivelul relativ al Romaniei1


1975 1992
1. Belgia 15,8 4,42


2. Danemarca 17,6 4,83
3. Franta 17,2 4,3


4. Germania 15,64 5,22
5. Italia 31,6 4,63


6. Olanda 14,9 5,23
7. Portugalia 51,9 14,4


8. Regatul Unit 30,2 6,1
9. Spania 33,7 5,9


10 Suedia 15,8 4,5
1) Fata de nivelul fiecarei tari de referinta = 100


2) 1990; 3) 1991; 4) RFG; 5) 1993.
Asigurarea participarii crescande si eficiente la munca a celor apti presupune accelerarea infaptuirii reformei pentru a inlatura cauzele politice, economice si educationale care au generat dezinteresul pentru munca si asigurarea conditiilor pentru situarea muncii la locul prioritar in scara de valori a individului.
Tranzitia in domeniul muncii in tara noastra presupune sa se munceasca mai mult si mai eficient. Numai astfel se r putea reduce decalajele dintre Romania si tarile dezltate in privinta nivelului productivitatii muncii sociale, exprimata sintetic in elutia ativa a Produsului National Brut (PNB) ce revine pe o persoana ocupata.
Se observa ca, in anul 1975, decalajele dintre Romania si tarile de referinta cu privire la productivitatea muncii sociale se inscriau intre 48 % (fata de Portugalia) si 85 % (fata de Olanda). In perioada urmatoare, indeosebi dupa decembrie 1989 decalajele s-au accentuat considerabil. Ca umare in 1992 ele au ajuns sa reprezinte in jur de 95 % fata de majoritatea tarilor din Uniunea Europeana. Fara a realiza o crestere substantiala si rapida a productivitatii sociale, Romania nu are sansa infaptuirii progresului economico-social al tarii, a integrarii farabile in Uniunea Europeana.






Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2019 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre proprietatea, munca si repartitia - elementele de baza in economia romaneasca

Relatia reciproca dintre politica si economie
Sectorul public in raport cu cel privat
Politici economice aplicate in tarile aflate in tranzitie
Sistemele de nevoi si activitatea economica
Necesitatea si continutul tranzitiei postsocialiste
Proprietatea, munca si repartitia - elementele de baza in economia romaneasca
Sistemul resurselor economice
Economia de piata si legitatile ei
Piata produselor. sistemul de preturi
Piata serviciilor. sistem de tarife
Piata informatiilor. protectia proprietatii intelectuale
Piata capitalului si dobanda. bancile si bursele de valori
Piata fortei de munca si somajul. sistemul de salarizare
Piata monetar-valutara si inflatia
Consumul. structura si legile sale economice
Oferta de marfuri in economie
Economia si politica








































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare