Un model analitic de alocare ineficienta in sectorul public birocraticActivitatea conducerii birocratiei, chemata sa aplice deciziile politice, este dominata de relatiile cu institutiile politice in calitatea lor de organizatii cu drepturi legale de a da ordine, de a dispune si de a aloca resurse bugetare. La randul [...]
O scurta analiza economica a birocratieiPe baza elementelor explicative asupra diferitelor laturi ale comportamenAŽtului birocratiei, sa trecem acum la analiza asupra modului cum institutiile administratiei de stat (birocratice), care aplica deciziile politice, asigura aloAŽcarea si distri [...]
Caracteristici ale comportamentului si motivatiilor birocratieiFunctionarea curenta a guvernului este realizata de catre birourile deparAŽtamentelor si agentiilor centrale si locale. Ele primesc periodic venituri de la legislativ nu din vanzare catre consumatori. Corpul legislativ acorda birouriAŽlor veniturile [. ..]
Contributii de pionieratin abordarile lor teoretice, economistii nu puteau ignora in continuare rolul si comportamentul administratiei de stat - sector pe cat de extins pe atat de important in aplicarea deciziilor publice. Totodata, ei nu pot face abstracAŽtie nici de [...]
Elemente introductivein sistemul democratic reprezentativ deciziile publice sau politice sunt luate de catre politicieni in parlament si in cadrul guvernului, in numele aleŽgatorilor majoritari. Deciziile publice ar ramane simple proiecte fara valoare daca ele nu ar fi p [...]
Decizia publica prin reprezentareS-a aratat mai sus ca in practica deciziei publice exista doua tipuri de modele: cel bazat pe votul direct si cel bazat pe votul indirect. In paginile anterioare s-a abordat primul tip de model.
in acest subcapitol vom aborda problema mecanismelor [...]
Relaxarea axiomelor lui arrowin scopul de a evita rezultatele impuse de teorema imposibilitatii, ori pentru a scapa de paradox, anumite axiome ale lui Arrow mentionate mai sus trebuie relaxate sau modificate. in cele ce urmeaza vom lua in discutie diferite posibilitati si consec [...]
Teorema imposibilitatii a lui arrowAm aratat mai sus ca agregarea preferintelor individuale prin votare, atunci cand sunt mai multi votanti si mai multe variante de preferinte, poarAŽta cu sine asa-numitul paradox al votarii si genereaza inconsistenta deciziei publice. in ciuda acest [...]
Preferintele, agregarea preferintelor si majoritateaIntr-o societate democrata deciziile publice trebuie sa se bazeze pe prefeAŽrintele individuale. Luarea in considerare a acestora este criteriul fundamenAŽtal al constructiei sistemului decizional public democrat. in caz contrar, deciziile au un cara [...]
Regulile de decizii publice si optimizarea acestora intr-o societate democrataDeciziile publice se intemeiaza pe voturile indiAŽvizilor. Prin mecanismul de votare indivizii votanti sunt cei care decid in difeAŽritele probleme publice, inclusiv in cele care privesc economia privata in relaAŽtiile cu statul si cu economia pu [...]
Chestiuni metodologice si interesul propriu in raport cu cel publicAm afirmat mai sus ca economistii si-au creat o teorie a politicii economice proprie, prin transplantul in domeniul politic al unor notiuni, metodologii si moduri de abordare si de interpretare ale stiintei economice, cum sunt, de exemplu, rationalit [...]
Compararea mecanismului bazat pe alegeri publice cu cel competitiv de piataDomeniul cel mai semnificativ pentru compararea celor doua tipuri de meAŽcanisme - de piata si politic - il reprezinta oferta de bunuri. Ce trebuie produs si oferit consumatorilor si cat trebuie produs si oferit acestora sunt deterAŽminate, in cazul [...]
Teoria alegerii publice-caracterizarea si obiectivele acesteiaContributiile prezentate mai sus au condus la conturarea treptata a teoriei alegerii publice care incearca sa explice mecanismele decizionale din sfera puAŽblica si sa dea astfel un raspuns satisfacator la intrebarile: in numele cui si in ce scop ia [...]
Contributii de seama la dezvoltarea teoriei alegerii publiceIn cele ce urmeaza ne vom referi pe scurt la contributiile semnificative ale unor economisti care, in diferite moduri, au deslusit mecanismele de funcAŽtionare a sectorului public si de luare a deciziilor colective.
Idei preliminare si programatice [...]
Extinderea alegerii publice si necesitatea studierii mecanismului sau decizionalRaspunsul la intrebarea cat de extins este sistemul de decizii bazat pe aleŽgerea publica trebuie legat de gradul de extindere a sectorului public in sisteŽmele economico-sociale nationale. Cu cat sectorul public este mai extins cu atat acest sistem [...]
Extinderea si perspectivele negocierii. concluziiNecesitatea studierii negocierii este impusa, in primul rand, de ponderea pe care o reprezinta acest tip de decizii in sistemul general de decizii social-economice. in mai multe tari europene, unde s-a format o structura economiAŽca si sociala propr [...]
Problema predictiei si a ajustarii in procesul negocieriiSe cunoaste faptul ca o disciplina, pentru a fi considerata stiintifica, trebuie sa asigure predictia unor procese si fenomene si sa ofere tehnicile minim necesare pentru studiul ajustarii sau adaptarii. in cadrul disciplinei negocierii nu au inta [...]
Analiza mecanismului de negociere. notiuni si relatii de bazaDe problema negocierii sunt legate o seama de notiuni si relatii de baza cum sunt divizarea, nivelul cererii, concesia si rezistenta, starea de echilibru. Dupa cum vom vedea, unele dintre acestea au o anumita incarcatura psihologica de care economist [...]
Teoria jocurilor si definirea pozitiei partilor negociatoareAm subliniat mai sus ca evolutia economiei si a structurii sale institutioAŽnale a facut sa se extinda acele forme de relatii reciproce care necesita tipuAŽrile de decizii bazate pe negocieri. Cunoscand ca baza teoretica generala a deciziilor o cons [...]
Puterea de negociere si semnificatia saO problema centrala a procesului de negociere este cea a puterii partilor negociatoare. Pruitt noteaza ca nici o carte despre negociere nu ar fi completa1 daca ea nu ar discuta si aceasta problema iar Lindhal, Johansen, Buchanan, Van Den Doel s.a. su [...]
Conditiile de desfasurare a negocierilorDupa ce am definit partile implicate in negociere, vom trece acum la caracAŽterizarea pe scurt a unor conditii in care se desfasoara negocierea.
Prima conditie se refera la gradul de permanenta a relatiilor dintre parti. Relatiile pot varia intr-o g [...]
Actori negociatoriNegocierea este un proces constient condus de actori economici importanti cu rol de decizie in economie si societate. Comportamentul acestor actori, in cadrul procesului de negociere, este determinat de anumite conditii impuse de realitatile economic [...]
Taxonomia tipurilor de negociere. criterii de clasificarePentru o mai buna intelegere a procesului de negociere, a diversitatii forAŽmelor si mecanismelor intalnite in practica, este necesar un studiu taxonomic al acestui domeniu. in economie se cunoaste o mare varietate de forme si tipuri de negocieri. A [...]
Definirea negocierii si factorii determinantiPana acum am folosit notiunea de negociere fara a aduce precizarea conAŽtinutului acesteia. Asemenea precizari apar cu atat mai necesare cu cat literaAŽtura stiintifica cuprinde o gama larga de definitii ale notiunii de negociere. Aceasta gama est [...]
Argumente pentru comunicare intre agentii economici aflati in conflict de intereseConflictele dintre anumite categorii de agenti se pot solutiona fie in mod spontan-agresiv, fie in mod cooperativ prin comunicare sau negocieri. SoluAŽtionarea spontana-agresiva a conflictelor dintre decidentii giganti ar implica riscuri si costuri p [...]
Negocierea - un nou model adecvat noilor realitatiDin punctul de vedere al mecanismelor decizionale actorii economici pot aparea in una din cele doua situatii: ca decidenti independenti si ca decidenti dependenti sau legati de alti actori individuali ori colectivi. In prima situatie, actorul economi [...]
Monopolul bilateral - o noua forma de organizare ce impune negociereain capitolul precedent a fost analizat mecanismul decizional existent in conditiile functionarii concurentei in cadrul diferitelor forme ale pietei. AnaŽliza a inclus si acele probleme ale monopolurilor, monopsonurilor si oligopolu-rilor, care presup [...]
Modelul pietelor disputabileDupa modul de alocare a resurselor si de luare a deciziilor, sistemul pieteAŽlor concurentiale nu are o structura omogena. in teoria economica a pietelor concurentiale apar trei categorii de modele care simuleaza cele trei moduri de functionare a ace [...]
Eficienta de rang secundS-a subliniat ca in economiile moderne dezvoltate intervin numeroase eleAŽmente care provoaca dificultati functionarii mecanismelor de piata, restranAŽgand astfel mult sfera de actiune a concurentei perfecte. Evident, aparitia si agravarea neajunsu [...]
ni si conditii">Modelul eficientei paretiene. notiuni si conditiiModelul paretian de eficienta cauta sa demonstreze ca in conditiile concuAŽrentei si ale echilibrului concurential procesele de schimb si de productie se desfasoara la nivelul de eficienta cel mai inalt (top-level efficiency). ConAŽcurenta conduce in [...]
Notiunea optimului paretian. ipoteze si evaluarea lorConcurenta reprezinta principalul barometru teoretic fata de care se evaAŽlueaza toate celelalte mecanisme de functionare ale economiei. Modelul pareAŽtian, construit pe baza principiilor concurentiale, reprezinta instrumentul neAŽcesar de analiza si [...]
Rationalitatea economicaLa intrebarea de ce actiunile umane, in general, sunt rationale, raspunAŽsurile potrivit carora insasi vicisitudinile vietii si inclinatia omului spre libertate, care l-au invatat sa fie rational, nu sunt nici suficient de convingatoare si nici [...]
evaluarea categoriilor de decizii prin prisma criteriilor de performantaDintre abordarile de mai sus, cea a lui Frey ni se pare cea mai clara si coAŽrespunde mai bine realitatilor economico-sociale contemporane, complexitatii acestora. Facand o radiografie a mecanismelor de functionare a economiilor moderne europene, se [...]
Conceptii si abordari privind sistemele de decizii economico-socialeModul de functionare a pietei era preocuparea aproape exclusiva a stiintei economice traditionale. in asemenea conditii, deciziile se luau pe baza unui singur criteriu, cel al preturilor. Cu ajutorul acestui sistem de decizii se conAŽsidera ca se poa [...]
Probleme de principiu ale sistemului decizional. individualismul metodologicMult timp stiinta economica a fost deficitara atat in interpretarea rolului statului in sistemele economice, cat si in explicarea mecanismului deciziilor publice in sistemele economico-sociale. De asemenea, stiinta economica a fost deficitara si in [...]
Elemente explicative privind geneza monopolurilor si modul lor de functionarein structura oricarei economii exista anumite domenii (ramuri) sau/si regiuni in care actioneaza o singura firma fie pentru productia de bunuri, fie pentru comercializarea acestora.1 in cazul in care firma respectiva, neavand alti concurenti, dorest [...]
Motivatia si tensiunea pentru performanta in sectorul publicAm analizat mai sus aspectele legate de stabilirea sau definirea responAŽsabilitatilor si obligatiilor reciproce atat ale statului, in calitate de proprietar, cat si ale managementului care va conduce efectiv activitatea intreprinderii. Chiar daca [...]
Redefinirea relatiilor dintre intreprinderea publica si guvern prin sistemul contractelor in scopul ameliorarii performanteiin cadrul transformarilor ce au loc in sistemul economic din tara noastra, o redimensionare a sectorului public, prin aducerea sa la o structura rationala, comparabila cu cea a tarilor dezvoltate din Uniunea Europeana, se impune cu atat mai mult c [...]
Alternative ale interventiei guvernamentale pentru inlaturarea efectelor negative ale monopolurilorin economiile moderne apar mai multe tipuri de monopoluri. Ele pot fi clasificate astfel: monopolurile naturale legate de caracteristicile specifice unor procese de productie, de aprovizionare sau/si de desfacere, monopolul leAŽgal asupra producerii [...]
Taxonomia modurilor de productie si de finantarePentru intelegerea deplina a modurilor de organizare a productiei si pentru o mai buna fundamentare a actiunilor practice privind domeniile in care trebuie sa se realizeze privatizarea este necesar sa se raspunda la urmaAŽtoarele doua intrebari cr [...]
Bunuri de meritPana acum bunurile au fost definite si clasificate pe baza acelor criterii privind caracteristicile fizice si tehnice care sa le faca apte de a apartine anumitor forme ale drepturilor de proprietate numite pur privata, pur puAŽblica sau mixta.
Bunu [...]
Resurse in proprietate comunaAcestea formeaza categoria de bunuri mixte localizate in celula B a tabelului de mai sus. Ele exprima, pe de o parte, caracteristica bunurilor pur publice de non excludere, iar pe de alta parte, caracteristica bunurilor private de rivalitate in consu [...]
Bunuri publice mixte (impure). definirea si taxonomia lorAnaliza caracteristicilor bunurilor publice realizata mai sus s-a facut in conditii ideale, considerand ca toate acestea ar prezenta caracteristicile de non-excludere si non-rivalitate in consum. Putine sunt insa bunurile publice care indeplines [...]
Bunurile publice pureAceasta categorie de bunuri are doua trasaturi definitorii:
- Non-exclusivitatea, care reprezinta imposibilitatea de a impiedica foloAŽsirea unui bun sau serviciu de mai multi indivizi.
- Non-rivalitatea in consum care consta in imposibilitatea ca [...]
Trasaturile definitorii ale bunurilor publice si ale celor privatePentru a explica notiunea de bunuri private si cea de bunuri publice treAŽbuie apelat atat la caracteristicile lor tehnice si functionale, cat si la drepAŽturile de proprietate codificate si incorporate in structurile institutionale ale societatii. [...]
Oferta de bunuri si servicii publice; limite si neajunsuriDesi oferta constituie o faza importanta in cadrul ciclului privind politica bunurilor publice, ea (oferta) a ramas poate printre categoriile economice cele mai putin analizate de literatura de specialitate. in tratatele si cursurile priAŽvind sector [...]
Cererea pentru bunurile publiceCererea pentru bunurile publice se caracterizeaza prin anumite trasaturi care o separa de cererea pentru bunurile private, atat prin modul de aborAŽdare, cat si prin metodologiile aplicate. Aceste caracteristici privesc forma sau articularea cereri [...]
Relatiile dintre sectorul public si cel privatPana acum atat sectoarele, cat si bunurile corespunzatoare acestora au fost privite si analizate in mod separat. In realitate - asa cum subliniaza Haveman - functionarea sectorului public se bazeaza pe o serie de transferuri ale veniturilor de la [...]
Caracteristici ale mecanismului cererii si ofertei bunurilor publice ca germene a neajunsurilor acestui sectorConceptele de cerere si oferta care domina explicatiile mecanismelor de piata s-au extins si in domeniul explicatiilor privind functionarea mecanismeAŽlor sectorului public. Aceasta extindere s-a facut tocmai din nevoia, pe de o parte, de a inlatura [...]
Taxonomia activitatilor ce compun sectorul publicIn cadrul economiilor nationale activitatile economico-sociale se desfasoaAŽra in cadrul celor doua tipuri de sectoare: privat si public.
Sectorul public este format dintr-o arie vasta de activitati ale guvernului (conform literaturii de limba engle [...]
Costurile de tranzactie ca filtru al optiunilor publiceAm vazut mai sus ca exista mai multi factori care actioneaza in directia largirii si consolidarii sectorului public in economie si in societate. Trei caAŽtegorii ale acestor factori au fost analizate in paragrafele anterioare. Trebuie precizat insa c [...]
Factori determinanti ai extinderii sectorului publicIn multe studii se releva tendinta de extindere a sectorului public prin cresterea ponderii sale in PIB atat ca volum al cheltuielilor bugetare1, cat si ca volum al productiei.2 Analizele efectuate asupra unor asemenea date globale au determinat pe [...]
Moduri de abordare si de interpretare a marimii si sferei de cuprindere a sectorului publicSectorul public, in raport cu cel privat, s-a extins in toate economiile natioAŽnale. Pentru definirea acestuia si pentru caracterizarea gradului sau de extinAŽdere nu se foloseste un limbaj standardizat nici in ce priveste componenta sau sfera de cu [...]
Esenta optiunilor pentru sectorul publicPentru a crea analizelor care urmeaza un cadrul rational si cat mai apropiat de realitati, inca de la inceput ar trebui lamurita o chestiune cardinala: daca optiunea pentru extinderea sectorului public are un caracter pur politic sau un caracter pur [...]
|
