StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Noi putem sa te ducem spre NIVELUL URMATOR
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » ECONOMIE » piata valutara
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Mijloace de plata internationale



MIJLOACE DE PLATA INTERNATIONALE

Mijloacele de plata internationale reprezinta totalitatea formelor si instrumentelor de plata prin care se poate lichida o obligatie ce rezulta din operatiuni comerciale, tranzactii financiare sau de credit internationale. In categoria mijloacelor de plata se includ: monedele nationale, valutele, devizele, monedele internationale.

M o n e d e l e    n a t i o n a l e



Au o insemnatate redusa in 252d35c mijlocirea platilor internationale. Sunt folosite mai mult de tarile in curs de dezvoltare cu moneda neconvertibila sau cu convertibilitate limitata care dispun de rezerve mici de valute convertibile. Aceste tari prefera sa plateasca in moneda nationala anumite importuri si datorii rezultate din imprumuturi externe, precum si serviciile si participarile straine la lucrari de investitii pe teritoriul lor.

Cei care vor intra in posesia monedei locale vor cauta sa cumpere de pe piata locala diferite bunuri, sa o foloseasca pentru plata personalului local angajat in prestarea de diverse servicii etc.

Regula generala este insa ca exportatorii refuza sa vanda cu plata in moneda locala (moneda neconvertibila), ori de cate ori au alte posibilitati.

V a l u t e l e

V a l u t e l e = monede nationale care au circulatie, putere de plata si pot face parte din rezerva oficiala si in alte tari decat cea emitenta. Ele au calitatea de a realiza lichidarea imediata a obligatiilor de plata in relatiile economice internationale. Trebuie facuta distinctie intre valuta si valuta convertibila : valuta poate fi reprezentata de orice moneda nationala in afara garnitelor tarii de emisiune, dar numai valutele convertibile pot fi acceptate ca mijloace de plata internationale.

Dintre criteriile care stau la baza clasificarii valutelor mentionam:

à dupa natura lor :

-         valuta in numerar (efectiva)

-         valuta in cont

Ø      valuta in numerar = se prezinta sub forma de bancnote sau monezi, avand o utilizare mai redusa datorita riscului pe care il prezinta (furt, pierdere). Circulatia ei intre tari necesita anumite masuri de siguranta; de aceea se prefera alte mijloace de plata mai sigure.

Ø      valuta in cont = apare sub forma disponibilului aflat intr-un cont bancar si poate fi utilizata conform dispozitiei titularului, ea transformadu-se la cererea acestuia in valuta efectiva.

à in functie de capacitatea de preschimbare :

-         moneda neconvertibila;

-         moneda cu convertibilitate limitata;

-         monreda cu convertibilitate oficiala;

-         moneda superconvertibila.

Ø      monede neconvertibile = nu sunt acceptate ca mijloc de plata international. Sunt cele care nu pot fi schimbate in alte valute decat cu aprobarea institutiei abilitate, ele participand la tranzactii simple de vanzare/cumparare de moneda nationala contra altor valute, dar numai pe teritoriul tarii de emisiune. Monede total neconvertibile practic nu exista, pentru ca orice moneda nationala poate participa la un numar restrans de operatiuni valutare in urma activitatii de turism.

Ø      monede cu convertibilitate limitata = ele se afla, de regula, intr-un proces de trecere la convertibilitate oficiala, in practica aceasta realizandu-se prin convertibilitate externa sau interna :

- convertibilitatea externa asigura preschimbarea numai pentru detinatorii nerezidenti si numai pentru anumite tipuri de operatiuni (operatiuni curente) ;

 - convertibilitatea interna asigura preschimbarea numai in interiorul tarii de emisiune si in anumite conditii precizate de regulamentul valutar.

Ø      monede cu convertibilitate oficiala = elimina toate restrictiile si discriminarile, in sensul ca moneda cu acest statut poate fi preschimbata in alta moneda in mod liber, indiferent de calitatea persoanei care solicita operatiunea sau de natura operatiei pentru care se efectueaza preschimbarea.

Ø      In cadrul acestora exista monede care dispun de superconvertibilitate datorita insusirii lor de a fi folosite cel mai frecvent ca mijloc de plata international si de a fi cel mai intens negociate pe principalele piete valutare (USD, GBP, JPY,EUR).

Trecerea unei monede la convertibilitatea oficiala presupune indeplinirea unor conditii, precum:          

q       Conditii economice:



-         satisfacerea cererii pe piata interna de catre productia interna ;

-         un anumit nivel al productivitatii muncii, comparativ cu cel existent in economiile similare si cu tendinta de a atinge nivelul economiilor dezvoltate ;

-         un anumit volum si o anumita structura a productiei de bunuri si servicii ;

-         adaptarea productiei interne (cantitativ, calitativ si structural) la cererea externa ;

-         participarea tarii la tranzactiile economice internationale pentru devansarea importului de catre export, ceea ce se va reflecta intr-un sold activ al balantei comerciale.

q       Conditii sociale = vizeaza o rata normala a somajului prin crearea de noi locuri de munca si reconversia profesionala.

q       Conditii financiar-monetare:

-         existenta unor rezerve valutare suficient de mari si intr-o structura pe valute corespunzatoare nevoilor ce decurg din solicitarile de preschimbare generate de piata interna si din nevoia de sustinere a cursului monedei proprii pe piata externa ;

-         stabilitatea puterii de cumparare a monedei nationale = in conditiile unui puternic proces inflationist se ajunge la o cantitate excesiva de bani in circulatie care daca nu are un echivalent corespunzator in bunuri si servicii pentru acoperirea cererii interne, cantitativ si calitativ, are ca urmare cresterea presurilor si distorsionarea etalonului monetar, ceea ce influenteaza nefavorabil cursul de schimb al monedei nationale.

Trecerea la convertibilitatea oficiala insotita de o depreciere a cursului de schimb pune in dificultate moneda respectiva pe plan intern si pune sub semnul intrebarii  capacitatea sa de a fi folosita ca mijloc de plata international.

-         situatia bugetului de stat = se ia in considerare in mod indirect prin efectul pe care il genereaza deficitul bugetar asupra masei monetare in circulatie.

Acoperirea acestui deficit poate avea caracter inflationist, determinand scaderea puterii de cumparare a monedei nationale. Apelarea la surse externe pentru acoperirea deficitului bugetar influenteaza modalitatile viitoare de utilizare a rezervei valutare deoarece o mare parte din aceasta va fi folosita la rambursarea datoriei publice externe in defavoarea utilizarii normale a rezervei.

q       Conditii organizatorice = au in vedere organizarea si functionarea pietei valutare.

O piata valutara normala este cea pe care se manifesta o cerere s oi oferta de valuta in mod real. De aceea apare necesitatea practicarii unui curs unic al monedei nationale, determinat prin confruntarea cererii cu oferta in orice moment.

D e v i z e l e

D e v i z e l e includ in sens restrans titluri de credit pe termen scurt exprimate in valuta, iar in sens larg ele includ si hartiile de valoare exprimate in valuta (actiuni, obligatiuni). Dintre devizele folosite cel mai frecvent pe plan international mentionam: cecul, cambia, biletul la ordin, cartea bancara.

CECUL

Reprezinta un ordin scris dat de o persoana unei banci la care persoana respectiva are un disponibil in cont, de a plati o suma de bani determinata unui tert - beneficiarul cecului. In calitate de beneficiar al cecului poate sa apara insusi titularul contului sau o terta persoana fata de care titularul contului are o datorie.

Circuitul cecului implica: ordonatorul, beneficiarul si banca sau bancile care deruleaza operatiunile de plata. In principiu, un cec nu poate fi emis decat daca ordonatorul are disponibil in cont pentru a acoperi plata.

Pe langa avantajele sale (utilizare simpla, operativitate) cecul prezinta si o serie de riscuri (nu ofera garantia impotriva riscurilor comerciale, poate fi fara acoperire). In vederea cresterii sigurantei platii prin cec se pot avea in vedere: solicitarea platii prin cec in avans, certificarea cecului (garantarea cecului emis de importator de catre banca sa), bararea cecului (decontarea cecului prin virament intre banci).

CAMBIA

Reprezinta un ordin scris si neconditionat dat de o persoana (tragator) unei alte persoane (tras) de a plati o suma de bani, la vedere sau la un anumit termen, unui beneficiar.

Elementele cambiei apar pe documentul ce reprezinta acest instrument de plata si de credit si ele sunt obligatorii (denumirea de cambie, ordinul neconditionat de plata, numele trasului, scadenta, locul platii, beneficiarul, data si locul emiterii, semnatura tragatorului) si facultative (dobanda, domicilierea etc.)

Circuitul cambiei in sistem international este:





1 = incheierea contractului de import-export ;

2 = livrarea marfii ;

3 = tragerea unei cambii de catre exportator asupra importatorului (in cazul in care plata nu se efectueaza imediat). Cambia este folosita de exportator pentru onorarea unei obligatii de plata decurgand din alta tranzactie internationala, incheiata intre el (in calitate de importator) si un alt exportator.

4 = incheierea unui nou contract de import-export ;

5 = existenta unei noi relatii de plata intre trasul initial si noul beneficiar al cambiei (relatie care anuleaza legatura initiala intre tras si tragator) ;

6 = utilizarea de catre noul beneficiar a cambiei in operatiunea de girare (in cazul in care acesta are o datorie fata de girator);

7 = scontarea cambiei de catre beneficiar la o banca comerciala ;

8 = rescontarea cambiei de catre banca comerciala la Banca Centrala pentru refacerea lichiditatilor sale ;

9 = avalizarea de catre tras a cambiei (asumarea de catre avalist a obligatiei de plata in cazul in care trasul se afla in imposibilitate de plata, avalistul recuperandu-si contravaloarea cambiei prin regres impotriva tragatorului, beneficiarului sau girantului).

BILETUL LA ORDIN

Este o varianta a cambiei prin care o persoana (emitent) se obliga sa plateasca unei alte persoane (beneficiar) sau la ordinul acesteia, o suma de bani la scadenta. Fata de mecanismul cambial, in cazul biletului la ordin exista numai doua parti: emitentul (care cumuleaza functiile tragatorului si trasului si este debitorul obligatiei de plata) si beneficiarul (creditorul platii).

Circuitul biletului la ordin este:

            Moment To                                                             Moment Tn


1 = incheierea contractului comercial international;

2 = livrarea marfii;

3 = emiterea biletului la ordin;

4 = plata marfii;

5 = remiterea biletului la ordin.

Biletul la ordin poate fi utilizat de catre beneficiar pana la scadenta in diferite operatii de girare sau poate fi scontat la o banca comerciala pentru obtinerea unui credit. Ca si cambia, biletul la ordin poate fi avalizat pentru siguranta platii, cel mai frecvent la o banca comerciala. Elementele esentiale si obligatorii ale biletului la ordin sunt: numele emitentului, angajamentul emitentului de a plati o suma de bani, numele si adresa beneficiarului, scadenta si locul platii, data emiterii.

CARTEA BANCARA (CARDUL)

Plata prin card nu este decat o varianta moderna a platii prin cec: daca in cazul cecului cumparatorul unei marfi semneaza un cec pe care vanzatorul il incaseaza, in cazul platii prin card cumparatorul prezinta cartea bancara si semneaza factura, iar furnizorul o trimite spre incasare la banca emitenta.

In operatiunile de plata prin carduri intervin trei participanti:

-         detinatorul (beneficiarul) cardului, titular al unui cont curent la banca emitenta;

-         banca emitenta care administreaza si opereaza platile in conturile bancare curente ale beneficiarilor;

-         comerciantii care accepta plata prin carduri.

Diferitele tipuri de carduri tind sa inlocuiasca numerarul si cecul in platile interne si internationale fiind create carduri cu circulatie internationala. Bancile romanesti au creat un centru de procesare a tranzactiilor cu carduri in tara noastra prin Societatea Romcard.







Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2019 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre piata valutara









































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare