 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
FINANTE
Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale) |
| StiuCum
Home » finante
» finantele intreprinderilor
» Previziunea trezoreriei
|
|
Acoperirea soldurilor de trezorerie |
|
| Inainte de apelarea la credite, pentru acoperirea soldului previzional deficitar, se impun a fi luate, mai intai, unele masuri ce decurg dintr-o logica fireasca a gestiunii trezoreriei, fn primul rand, se actioneaza pentru avansarea unor incasari (prin reducerea volumului si/sau a duratei creditelor comerciale acordate clientilor sau prin solicitarea incasarii in avans a unor vanzari) si pentru amanarea (in conditii legale) a unor plati (prelungirea creditelor-furnizor). fn al doilea rand, se incearca renuntarea, pentru moment, la efectuarea unor cheltuieli (institii, dividende etc.) fn sfarsit, se actioneaza pentru realizarea unor incasari exceptionale (vanzarea unor acti fixe sau circulante disponibile etc.) Soldul deficitar, rezultat in urma acestor masuri, urmeaza a fi acoperit din credite noi de trezorerie si de scont, a caror selectie si dozare tine de "arta" trezorierului de a optimiza marimea costului real al acestora (a se dea modulul 36). fn ceea ce priste fructificarea unei pozitii excedentare a trezoreriei, mai intai este necesara o analiza a pronientei acestui sold previzional excedentar. El poate proni fie dintr-un fond de rulment prea mare, ca urmare a contractarii unor datorii financiare fara o intrebuintare imediata, fie dintr-o nevoie a fondului de rulment mai mica (determinata de o scadenta a platilor mult mai mare decat cea a incasarilor = cazul societatilor din comertul cu amanuntul), fn primul caz se pune problema negocierii (alegerii) intre costul datoriilor financiare (pe termen lung) si randamentul plasamentelor pe termen scurt, desi, in principiu, cele doua operatiuni nu sunt compatibile (nu se fac atrageri de capital pe termen lung pentru a fi plasate pe termen scurt), fn al doilea caz, mai des intalnit (in gestiunea financiara), se urmareste un plasament de trezorerie cat mai renil, cat mai putin riscant si cu cea mai buna lichiditate. fn derea optimizarii plasamentelor, gestionarul are in dere conditiile pe care le ofera piata de capital, monetara si financiara. Se pot face urmatoarele plasamente de trezorerie. a) plasamente monetare nenegociabile (contractele de plasament nu pot fi vandute prin scontare, andosare sau negociere la bursa): depozite la termen, bonuri de casa, operatiuni de rascumparare etc. b) plasamente monetare negociabile: certificate de depozit, bilete de trezorerie, bonuri de tezaur in contul curent etc; c) plasamente financiare: actiuni, obligatiuni, optiuni etc. fn principiu, cu cat un plasament se face pe termen mai lung, cu atat el este mai renil, dar mai putin lichid si inrs. Dar cumpararea unor titluri, emise de societati comerciale cu o foarte buna pozitie in bursa, are cele mai mari sanse de a optimiza plasamentele de trezorerie. Acestea au renilitate ridicata, risc redus si lichiditate crescuta, prin negociabilitatea la bursa a titlurilor cumparate. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
