StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Afacerea ta are nevoie de idei noi
FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale Fise fiscale Situatii financiare Raportari anuale)

StiuCum Home » finante » finantele intreprinderilor » Datoria publica externa
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Modalitati de solutionare a crizei datoriei publice externe



Manifestarea crizei datoiiei publice externe si efectele sale negative asupra tarilor debitoare au reclamat silirea si aplicarea unei anumite strategii pentru solutionarea ei, pentru combaterea saraciei.
Una dintre modalitatile folosite in acest scop a fost solutionarea cererilor tarilor debitoare ajunse in incapacitate de plata cu privire la reesalonarea platilor scadente. Aceste cereri au fost examinate si solutionate de catre bancile creditoare impreuna cu Fondul Monetar International. Apoi s-au incheiat acorduri bilaterale pe baza garantiilor prealabile oferite de un acord intre FMI si tara debitoare respecti.
Reesalonarea a fost o masura exceptionala care a constat in amanarea rambursarii unei parti din datoria scadenta pe o perioada de cati ani. Dobanzile in totalitate si cealalta parte a datoriei publice n-au fost ree


salonate. Bancile creditoare au acceptat reesalonarea numai a unei parti din datoria publica externa pe termene scurte si cu dobanda majorata.
Pe baza acordurilor de reesalonare convenite, FMI acorda tarilor debitoare un credit suplimentar, menit sa peimita debitorului plata serviciului scadent al datoriei publice externe, cu condita acceptarii unui program de ajustare" care cuprinde masuri corective, cum sunt: reducerea ratei inflatiei, restrangerea cererii interne, reajustarea preturilor, silirea unui curs de schimb lutar mai realist etc, care sa asigure reluarea platii datoriei publice externe.
Programele de ajustare aveau in vedere : reducerea cheltuielilor cu investitiile in tarile debitoare ; a celor de consum spre a reduce deficitul in luta ; masuri prelungite de austeritate ; inghetarea salariilor ; delorizarea monedei nationale pentru a stimula exportul si limita importul; limitarea creditului bancar ; majorarea ratei dobanzii etc.
Conditiile reesalonarii sunt oneroase pentru tarile debitoare, deoarece datoria este supraeluata prin actualizarea" sumei imprumuturilor, an-du-se in vedere efectele inflatiei, dobanzile au fost majorate.
Masurile care au fost silite prin acordurile de reesalonare a datoriei au agrat si mai mult situatia economica si financiar-lutara a tarilor debitoare. Reducerea investitiilor si limitarea importuriloi au avut ca rezultat scaderea productiei, micsorarea ritmului si chiar stagnarea productiei, diminuarea veniturilor populatiei si cresterea somajului. Delorizarea monedei nationale a avut ca efect scumpirea sensibila a importurilor. Stimularea exportului nu s-a putut realiza din cauza protectionismului practicat de tarile dezvoltate.In majoritatea cazurilor, acordurile de reesalonare au avut ca scop resilirea pe termen scurt a capacitatii de plata a tain debitoare, ceea ce n-a condus la silirea unor relatii comerciale si financiar-lutare sile.
Programele de restructurare economica impuse de FMI, BIRD si bancile comerciale nu au dus in fapt la redresarea economiei acestor tari, ci la accentuarea indatorarii si a saraciei. Ar fi trebuit silite si aplicate masuri care sa contribuie la dezvoltarea economica a tarilor debitoare si la sustinerea eforturilor acestor tari pentru consolidarea balantelor de plati externe.
Unele tari debitoare prefera sa nu se ma? angajeze in relatii cu FMI si, ca urmare, raman fara resurse. Cand se apeleaza totusi la noi credite, acestea sunt ineficiente. Diferite tari au asemenea arierate, incat au fost declarate inapte pentru noi credite. Desi tarile debitoare au facut mari eforturi pentru rambursarea datoriei externe, ele nu au obtinut silitatea financiara scontata.
Tarile debitoare au propus, intre altele, ca serviciul datoriei externe sa fie limitat la un anumit procent din incasarile din export care sa permita dezvoltarea fiecarei tari, reducerea conditiilor la acordarea creditelor, anularea sau diminuarea datoriei si a dobanzilor t arilor cu venituri mici si mijlocii.In anul 1984, taiile debitoare au facut mai multe propuneri pentru reglementarea globala a datoriilor publice externe. Tarile in curs de dezvoltare au prezentat la cea de-a 26-a sesiune a Consiliului pentru comert si dezvoltare al UNCTAD, din septembrie 1984. un proiect menit sa contribuie la imbunatatirea climatului in relatiile dintre tarile debitoare si cele creditoare.
Proiectul respectiv cuprindea, in principal, urmatoarele propuneri:
' pora dezvoltarii economice si a rezolrii problemelor datoriei tarilor debitoare sa fie suportata si de tarile dezvoltate creditoare, de catre bancile internationale prite si institutiile financiare internationale ;
' guvernele tarilor dezvoltate sa adopte masuri care sa conduca la o reducere substantiala a dobanzilor nominale si reale pe pietele financiare internationale ;
' solutionarea durabila a crizei datoriilor presupune actiuni imediate complexe, care sa cuprinda masuri specifice de usurare a poverii datoriei,Indeosebi in favoarea celor mai sarace tari, un aflux net crescand de noi resurse financiare, publice si particulare, sprijinirea balantelor de plati, masuri contra sporirii dobanzilor, eliminarea barierelor comerciale care afecteaza exporturile tarilor in curs de dezvoltare si masuri pentru imbunatatirea preturilor la bunurile de consum ;
' renegocierea datoriei externe sa excluda conditiile care ar pretinde ajustari drastice cu mari costuri economice si sociale ;
' renegocierea datoriei externe sa ia in considerare capacitatea din prezent si viitor a fiecarei tar; de a face fata servilului datoriei, perspectivele ei de redresare economica si reintoarcere la o dezvoltare si crestere sustinute :
' recurgerea la reesalonari ale datoriei publice externe pe mai multi ani ' cel putin 15 ', cuprinzand si perioade de gratie si consolidare substantiale. Platile care urmeaza sa fie efectuate de tarile debitoare sa reprezinte un procent rezonabil din exporturile lor, astfel incat sa asigure un volum adect de importuri pentru sprijinirea urilor si programelor de ajustare si dezvoltare ;
' adoptarea de mecanisme pentru reducerea impactului dobanzilor inalte, prin masuri cum



ar fi adaptarea facilitatii finantarii compensatorii din cadrul Fondului Monetar International;
' eliminarea taxelor, comisioanelor si altor cheltuieli care se adauga la dobanzi;
' in cazul programelor de ajustare finantate de Fondul Monetar International, sa se incurajeze mai mult exporturile, dar sa nu se reduca importurile ;
' sa se aloce institutiilor financiare internationale mai multe resurse, pentru a se mari capacitatea lor de imprumut ;
' sa se aloce noi Drepturi Speciale de Tragere de catre Fondul Monetar International, pe masura nevoilor actuale si viitoare de lichiditate ale tarilor ;
' ajutorul oficial pentru dezvoltare sa fie accelerat, iar in ce priveste transferul de resurse, sa se ia masuri pentru alocarea unor fonduri mai mari, intre altele, pentru sprijinirea importurilor ;
' restructurarea sistemului monetar international care sa asigure obiectivele dezvoltarii si cresterii sustinute, silitatii lutare si monetare, procurarii de resurse pentru investitii, cu luarea in considerare a nevoilor speciale ale tarilor in curs de dezvoltare'.
Tarile debitoare au mai facut si alte propuneii pentru solutionarea globala a datoriei publice externe, cum au fost : silirea rationala a serviciului datoriei externe ; initierea de negocieri pentru deschiderea pietelor tarilor dezvoltate pe care sa se desfaca produsele tarilor debitoare ; prelungirea termenelor de rambursare a creditelor; transformarea unei parti a datoriei publice externe in obligatiuni pe teimen lung; accesul la surse financiare publice si prite in vederea dezvoltarii economice si rambursarii datoriilor.
Masurile adoptate pana in anul 1984 n-au dat rezultatele scontate. Ca urmare, incepand din 1985 a fost silita o noua strategie a solutionarii crizei datoriei externe, care cuprindea urmatoarele masuri: elaborarea si aplicarea unor politici de ajustare macroeconomica a tarilor in curs de dezvoltare ; acordarea unor noi imprumuturi de catre bancile comerciale ; conferirea unui rol mai mare Bancii Mondiale si altor banci in acordarea unor noi credite pentru obiective economice mai eficiente. Reesalonarile s-au facut pe termene ma; lungi si cu comisioane mai reduse. Desi au fost luate aceste masuri, totusi datoria publica externa a tarilor in curs de dezvoltare a continuat sa creasca, ajungand in anul 1989 la 1 133 miliarde de dolari, fata de 918 miliarde de dolari in anul 1985. Ritmul de crestere economica a acestor tari a fost depasit de ritmul de crestere a datoriei lor publice externe.
Nu s-a actionat impotri cauzelor crizei.
Criza datoriei publice externe este o criza a dezvoltarii economice, iar modul de rambursare a datoriei si dobanzile n-au contribuit indeajuns la dezvoltarea economica si sociala a tarilor debitoare.
Statele nationale, suverane care se afla in imposibilitate de a face fata rambursarii datoriei publice externe nu pot fi declarate in stare de faliment ca o intreprindere prita. Avutia nationala a unui stat nu poate fi nduta pentru a compensa pierderile creditorilor. De asemenea, o tara independenta nu poate fi reorganizata sau restructurata dupa vointa creditorilor, asa cum se petrec lucrurile cu o intreprindere prita falimentara.
Se intrezareste ca in anii viitori sa aiba loc o noua scumpire a creditelor pe piata financiara internationala, datorita cresterii cererii tarilor din centrul si estul Europei aflate in mare criza de capital.
Criza datoriei publice externe este nu numai o problema economica si financiara, ci si o problema de politica internationala. Ca urmare, este necesar ca tarile creditoare si cele debitoare, guvernele, bancile si organismele financiare internationale sa adopte de urgenta masuri adecte si eficace pentru solutionarea crizei datoriei publice externe, lichidarea dezechilibrelor economice si financiare, sprijinirea dezvoltarii economico-sociale a tarilor debitoare.
Romania a ansat propunerea de anulare a datoriilor tarilor celor mai putin dezvoltate, reducerea cu anumite cote a datoriilor celorlalte tari, ti-nandu-se seama de marimea produsului lor national brut. De asemenea, a propus reesalonarea datoriei pe 10 ' 15'20 de ani, limitarea nivelului dobanzii etc.
Concomitent, Occidentul trebuie sa mareasca volumul asistentei financiare, sa reduca cheltuielile militare etc, cunoscut fiind faptul ca tarile lumii a treia suporta si acum consecintele fostului regim colonial.In concluzie, pentru solutionarea crizei datoriei externe este necesara, in primul rand, dinamizarea factorilor endogeni ai tarilor debitoare, utilizarea cu maxima eficienta a resurselor externe, folosirea intensi a potentialului economic uman si fmanciar-lutar national, cresterea veniturilor din export mai repede decat dobanzile. in acelasi timp, O.N.U., F.M.I., Banca Mondiala, celelalte banci si organisme financiare si guvernamentale din tarile dezvoltate este necesar sa reda intregul program de asistenta econo-mico-sociala si financiara si sa-l adapteze cerintelor lichidarii crizei datoriei publice externe.






Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2019 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre datoria publica externa

Functiile sl organizarea finantelor in economia de piata
Continutul finantelor private
Modelul de piata al rentabilitatii si riscului valorilor mobiliare
Modelul de evaluare a activelor financiare (capm) si modelul de arbitraj (apt)
Teoria optiunilor: fundamentele unei optiuni
Teoria optiunilor: utilizarea si evaluarea optiunilor
Decizia de investitii in mediu cert
Intreprinderea, ca un portofoliu de investitii
Selectionarea proiectelor de investitii probabiliste cu ajutorul capm
Decizia de finantare
Politica de dividend
Influenta structurii capitalurilor asupra valorii intreprinderii
Evaluarea patrimoniala si financiara a intreprinderii
Evaluarea mixta a intreprinderii
Analiza rezultatelor intreprinderii
Tabloul de finantare
Diagnosticul financiar al rentabilitatii si al riscului intreprinderii
Necesitatile de finantare a activitatii intreprinderii
Bugetele intreprinderii
Bugetul vanzarilor
Bugetul productiei
Bugetele liniare si neliniare ale exploatarii
Previziunea trezoreriei
Determinarea necesarului de finantare a ciclului de exploatare (nfce)
Finantarea ciclului de exploatare
Costul creditelor de trezorerie si costul creditelor de scont
Teoria pietelor financiare
Politica de investitii
Politica de finantare si de dividend
Evaluarea intreprinderilor
Analiza financiara
Gestiunea financiara pe termen scurt
Gestiunea financiara pe termen lung
Planificarea financiara
Necesitatea, continutul economic sl functiile finantelor romaniei
Finantele sl activitatea financiara a intreprinderii
Sistemul financiar-bancar
Investitiile intreprinderii, finantarea sl amortizarea lor
Gestiunea activelor s! pasivelor circulante
Bugetul de venituri sl cheltuieli al intreprinderii
Veniturile, cheltuielile si profitul agentilor economici din industrie
Mecanismul financiar al romaniei
Politica financiara a firmei
Capitalurile intreprinderii
Veniturile bugetare ale romaniei din impozitele directe
Imprumuturile de stat
Bugetul de stat
Cheltuieli bugetare ale romaniei
Asigurarile sociale de stat
Asigurarile de bunuri, persoane sl raspundere civila
Atragerea economiilor banesti ale populatiei la casa de economii sl consemnatiuni
Datoria publica externa








































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare  
analytics