StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Castiga timp, fa bani - si creste spre succes
finante FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale)

StiuCum Home » FINANTE » finantele intreprinderilor

Ratele financiare -mijloc de analiza si de stabilire a diagnosticului financiar

RATELE FINANCIARE -MIJLOC DE ANALIZA SI DE STABILIRE A DIAGNOSTICULUI FINANCIAR



1. Conceptul si importanta interpretarii ratelor financiare


O buna cunoastere a gestiunii financiare impune cunoasterea starii intreprinderii si descoperirea la momentul oportun a diferitelor cauze, efecte, probleme care generaza schimbari asteptate sau nedorite in activitatea economica si financiara. In acest sens, analistul financiar trebiue sa studieze conturile de rezultate, posturile de bilant sau grupele de posturi, pentru a stabili raporturile dintre ele si diagnosticul financiar. An 555b17f alistul va face o selectie, din masa de informatii si va efectua apropieri intre diferitele pozitii, cu scopul de a calcula anumite rate, care scot in evidenta caracteristicile economice de piata si reprezinta un mijloc de analiza si de stabilire a diagnosticului financiar, aceste proceduri fiind cunoscute sub denumirea de metoda a ratelor.



Prin rate se inteleg raporturile dintre marimi sau niveluri strans legate intre ele, care caracterizeaza situatii de ansamblu sau sectoare de activitate.

Analiza financiara prin rate trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

- sa se utilizeze cele mai reprezentative rate si sa nu se efectueze calcule care , pe cat sunt de complexe, pe atat sunt de inutile;

- ratele calculate pe mai multe perioade succesive sa fie comparabile intre ele;

- sa se evite compararea ratelor intre intrepriderile sau grupele de intreprinderi al caror obiect de activitate este radical diferit.

Prin diferite combinatii intre posturile de bilant sau din alte situatii de sinteza se pot alcatui numeroase rate, dar dintre acestea este necesar sa fie selectate, cu prioritate, cele adecvate pentru analist si problemele care urmeaza sa fie rezolvate. Astfel, de exemplu, conducatorul financiar al unei intreprinderi vrea sa obtina un profit maxim posibil, de capacitatea fondurilor proprii etc.; actionarii doresc sa cunoasca rentabilitatea amplasamentelor. Ratele folosite in acest scop pot fi diferite si dupa felul de intreprindere si marimea lor, dupa activitatea si sectoarele supuse analizei.

Metoda ratelor isi propune sa scoata in evidenta un anumit numar de marimi semnificative si sa le interpreteze. Unul din avantajele importante ale acestei metode consta in posibilitatea de a realiza comparatii in timp si spatiu mai ales cu ajutorul ratelor medii sau pilot ale aceleiasi ramuri de activitate. Folosirea sistemului de rate permite sase constate, in mod sintetic, ameliorarea sau degradare situatiei economice si financiare si sa se prevada evolutia viitoare, tendintele generale ale intreprinderii.

Interpretarea ratelor trebuie sa se caracterizeze prin prudenta, deoarece numai una dintre ele, luata izolat, nu este satisfacatoare pentru a caracteriza activitatea intreprinderii, ci numai o anumita combinatie de rate da aceasta posibilitate.

In acelasi timp, rezultatele identice ale ratelor pot avea sensuri diferite din punct de vedere economic si financiar, iar cresterea valorii lor poate capata diferite interpretari in raport cu modifucarea numaratorului sau numitorului. Astfel, analistul va trebui sa procedeze cu multa atentie la alegerea si interpretarea ratelor, spre a se aprecia eficienta activitatii si starea financiara a intreprinderii.




2. Obiectivul analizei pe baza ratelor financiare


Obiectivul analizei pe baza ratelor financiare sunt foarte variate, dar scopul activitatii este de a se obtine profit, o rentabilitate maxima, astfel incat intreprinderea va trebui sa-si aleaga o politica de investitii si comerciala care sa-i optimizeze rezultatele.

Realizarea rentabilitatii se face prin:

- gasirea surselor de finantare si asigurarea unei structuri financiare adecvate;

- limitarea riscului lipsei de lichiditati.

Rezulta ca principalul obiectiv in cadrul analizei pe baza ratelor consta in studierea succesiva a cel putin trei dimensiuni financiare ale intreprinderii:

a)- rentabilitatea;

b)- lichiditatea;

c)-structura financiara.

a) Rentabilitatea poate fi analizata cu ajutorul a numeroase rate, dintre care cele mai importante sunt; - rentabilitatea comerciala (legata de preturi, vanzari);

- rentabilitatea economica (legata de rezultate si activul economic);

- rentabilitatea financiara (legata de rezultate si capitalul propriu).


b) Lichiditatea, poate fi studiata pe baza unor rate financiare cum sunt:

- rata generala a lichiditatii;

- rata lichiditatii imediate;

- ratele de rotatie a activelor circulante, a creditului scadent acordat clientilor, a fondului de rulment.

In cadrul acestei analize, este necesar sa se acorde o atentie deosebita calculului ratelor, care compara gradul de lichiditate a activelor cu cel de exigibilitate a datoriilor, astfel ca trebuie sa se studieze activele si pasivele circulante, precum si nivelul fondului de rulment.

c) Structura financiara, care arata o anumita politica a intreprinderii in legatura cu compozitia capitalurilor, se poate analiza in special prin ratele de indatorare, dar si prin efectele datoriilor asupra rezultatelor.Ratele de structura financiara compara finantarea externa prin datorii cu fondurile proprii, scotand in evidenta compozitia datoriilor din pasiv si repartitia capitalurilor permanente intre fondurile proprii si fondurile imprumutate pe termen mediu si lung. Pe termen lung, intreprinderea trebuie sa genereze o capacitate de autofinantare suficienta pentru a-si putea rambursa datoriile.












3. Categorii de rate si semnificatia lor



3.1.Rate de structura financiara


Din aceasta categorie fac parte ratele de lichiditate, de indatorare si de finantare a imobilizarilor.

Ratele de lichiditate arata gradul in care intreprinderea poate face fata datoriilor pe termen scurt.

Rata lichiditatii generale este data de raportul dintre capitalurile circulante si datoriile pe termen scurt, daca capitalurile sunt mai mici, inseamna ca datoriile nu sunt acoperite de capitaluri circulante, astfel ca fondul de rulment a devenit negativ. In acest caz, ea ne va semnala ca intreprinderea a imobilizat fonduri provenite din credite pe termen scurt, ceea ce contravine regulilor de gestiune financiara. Aceasta situatie nu prezinta pericole daca se respecta urmatoarele conditii:

- reinoirea usoara a datoriilor pe termen scurt;

- gradul de lichiditate a activelor circulante sa fie mai mare decat cel de exigibilitate a datoriilor pe termen scurt.

In aceasta optica, este important:

- sa se calculeze termenul mediu al incasarii creditelor acordate clientilor si termenul mediu al politelor furnizorilor si , in functie de acestea, sa se actioneze asupra scurtarii primului si cresterii celui de-al doilea;

- sa se poata reduce stocul, spre a se putea achita datoriile pe termen scurt, fara a se stanjeni continuitatea productiei.

Daca dupa aplicarea celor de mai sus, nu se reuseste sa se imbunatateasca rata, vor trebui luate masuri de reconstituire a fondului de rulment.

Cand capitalurile circulante sunt mai mari decat datoriile pe termen scurt, intrepinderea este pusa la adapost de o insuficienta de trezorerie (de lichiditati), care ar putea fi provocata de cererea de rambursare din partea bancilor.



Rata de trezorerie = Capitaluri circulante(Stocuri)

Datorii pe termen scurt




Rata de finantare a capitalurilor circulante = Fondul de rulment

Capitaluri circulante





Rata de acoperire a stocurilor = Fondul de rulment

Valoarea stocurilor



3.2. Rate de indatorare


Aceste rate permit sa se examineze repartitia sau structura capitalurilor de care dispune intreprinderea, adica a capitalurilor proprii si a celor imprumutate.

O prima rata de acest fel se refera la coeficientul total de indatorare (Cti):


Cti = Datorii totale

Capitalul propriu


Aceasta rata reflecta marimea sumelor imprumutate si a capitalului propriu. Cu cat acest raport este mai mare, cu atat intreprinderea va depinde mai mult de cei de la care au imprumutat bani, din care cauza poarta denumirea de rata de autonomie financiara.

Cu cat raportul este mai mic, cu atat intreprinderea va putea depasi o criza de restrangere a creditului.

O alta rata de indatorare se poate masura prin raportul dintre datoriile pe termen lung si mediu si capitalul propriu sau invers. Aceasta rata reflecta, in interiorul capitalurilor permanente, proportia capitalului propriu in raport cu imprumuturile contractate pe termen lung sau mediu.

Rata capacitatii de rambursare (rata de acoperire) se calculeaza astfel:

Datorii pe termen lung si mediu

Sume obtinute prin autofinantare


Cu cat rata este mai mica, cu atat capacitatea de rambursare este mai mare.


3.3. Rata de finantare a imobilizarilor

Intre ratele de finantare a imobilizarilor putem mentiona:


a) Rata de finantare cu capitaluri proprii = Capitaluri proprii

Active fixe


Cand rezultatul raportului este supraunitar, inseamna ca activele fixe sunt acoperite cu capitaluri proprii, care finanteaza in plus si activele circulante. In acest caz, se poate spune ca intreprinderea are un fond de rulment propriu (format din capitaluri proprii), spre deosebire de fondul de rulment strain, care se constituie din datorii pe termen mediu si lung.

b) Rata de finantare cu capital permanent se calculeaza astfel:

Capitaluri permanente

Active fixe

Daca raportul este egal cu 1 inseamna ca fondul de rulment este nul, iar daca are o valoare subunitara, fondul de rulment este negativ. In cazul in care raportul este supraunitar, fondul de rulment este pozitiv.


3.4. Ratele privind viteza de rotatie

Pentru a pentru a caracteriza mai bine activitatea intreprinderii este necesar sa se calculeze si ratele de rotatie: - rate de rotatie a stocurilor;

- rate de rotatie a creditelor;

- rate de rotatie a capitalurilor.

Ratele de rotatie pot fi exprimate in numar de rotatii(coeficient de rotatie) si in zile (durata unui ciclu).

a) Pentru stocuri se calculeaza coeficientul de rotatie (Kr):


Kr = Vanzari

Stoc mediu global


Viteza de rotatie (Vz) a stocurilor in zile se calculeaza astfel:


Viteza de rotatie (Vz)= Numarul de zile an/trimestru

Coeficient de rotatie sau



Vz = Stocul mediu global x numar zile/trimestru

Vanzari


b)Pentru creditele acordate clientilor coeficientul de rotatie (Kr) se calculeaza astfel:

Kr = Vanzari

Sold clienti


Iar viteza de rotatie (Vz) dupa relatiile:


Vz = Numarul zilelor an/trimestru Vz = Sold clienti x Nr zile an/trim.

Kr sau Vanzari



c) Ratele vitezei de rotatie a capitalurilor se calculeaza astfel:


Rata de rotatie (Kr) a capitalului propriu, este data de raportul:


Kr = Cifra de afaceri

Capital propriu


Rata de rotatie (Kr) a capitalului permanent se calculeaza prin raportul:

Kr = Cifra de afaceri

Capital permanent



d) Rata de exploatare a imobilizarilor nete se stabileste ca raport intre cifra de afaceri si imobilizarile nete. Aceasta rata reflecta gradul de folosire a imobilizarilor.

e) Rata de rotatie a capitalului circulant se calculeaza ca raport intre cifra de afaceri si capitalul circulant. Cu cat aceasta rata este mai ridicata, cu atat viteza de rotatie a capitalului circulant este mai mare si rentabilitatea fondurilor este mai buna.


3.5. Rate de rezultate si de amortizare

a) Rata de autofinantare este data de raportul dintre marja bruta de autofinantare si cifra de afaceri si permite sa se analizeze in ce masura vanzarile elibereaza sume pentru dividende.

b) Rata beneficiului net = Beneficiul net

Cifra de afaceri

Aceasta rata permite sa se stabileasca in ce masura activitatea intreprinderii elibereaza sume pentru dividende.

c) Rata de randament efectiv al actiunilor = Dividendele distribuite

Capitalizarea bursiera


d) Rata de amortizare a imobilizarilor brute = Fondul de amortizare cumulat

Imobilizari brute


e) Ritmul amortizarii = Amortizarea anuala

Imobilizari brute



3.6 Ratele de echilibru financiar


a) Necesar financiar al exploatarii = Necesar financiar al exploatarii

Pentru un leu cifra de afaceri Cifra de afaceri




b) Coeficientul creditului la = Credite bancare curente

necesarul financiar Necesar financiar al exploatarii




c) Cota de alerta = Dobanzi privind operatiunile de finantare

Cifra de afaceri




4. Diagnosticul financiar


In stabilirea diagnosticului financiar se utilizeaza instrumente de analiza si control. Obiectivele fundamentale ale diagnosticului financiar se refera la evolutia gestiunii si a riscului cu precizarea ca ele se pot limita adesea la formularea unei opinii asupra starii de "sanatate" financiara a unei intreprinderi privind tertii investitori sau imprumutatorilor.

Oricare ar fi obiectivele, un diagnostic bun reclama, cu precadere, studiul lichiditatii, rentabilitatii si structurii financiare, dar si al altor aspecte (riscul, cresterea intreprinderii etc.). Evaluarea corecta a starii financiare a unei intreprinderi nu trebuie sa se faca numai pe baza datelor din bilant si din conturile de rezultate, atunci cand urmeaza sa se faca numai pe baza datelor din bilant si din conturile de rezultate, atunci cand urmeaza sa se faca o judecata asupra posibilitatilor ei viitoare. Un diagnostic corect se poate stabili printr-un demers mult mai larg, care sa cuprinda si un studiu prealabil al mediului inconjurator.


4.1. Studiul prealabil al factorilor calitativi


Analizele care se efectueaza trebuie sa clarifice date privind evolutia cifrei de afaceri, a efectivului de personal, a investitiilor etc. In aceasta directie se impune sa se studieze piata comerciala, imaginea intreprinderii sau a marcii, relatiile cu clientii, gama de produse si procedeele de conceptie. O importanta majora prezinta pentru analist crearea unei imagini asupra sectorului economic din care face parte intreprinderea, segmentului de piata pe care il ocupa, evolutia concurentei, strategiei comerciale adoptate, retelele de distributie, politicii de piata, formelor de publicitate, gradul de calificare a personalului, varsta medie, capcitatea si competenta cadrelor de conducere etc.

Un alt aspect care trebuie studiat este intregul proces de la achizitionarea materiilor prime mana la obtinerea produselor finite, deoarece metodele si procedeele de fabricatie, modelul in care este programata si controlata productia, starea echipamentului, politica de aprovizionare reprezinta factori esentiali in obtinerea unei eficiente a ciclului de exploatare.


4.2. Cotinutul diagnostcului financiar


Pentru stabilirea diagnosticului financiar este necesa sa se analizeze numeroase probleme, legate de crestere, rentabilitate, echilibru si risc.

Analiza cresterii consta intr-un studiu al modului in care evolueaza societatea. Aceasta analiza se efectueaza cu ajutorul cifrei de afaceri si al valorii adaugate, corectate cu rata inflatiei.

In mod practic, se stabileste mai intai cresterea aparenta (nominala) sau bruta (nentinand cont de rata inflatiei) si apoi cresterea reala sau neta (tinand cont de rata inflatiei), a cifrei de afaceri si a valorii adaugate, prin diferenta dintre marimile lor din doua perioade. Dupa calculul acestor diferente, se determina procentele de crestere ale celor doi indicatori.

Analiza rentabilitatii de exploatare presupune confruntarea rezultatelor cu mijloacele utilizate (echipamente si personal).

Studiul eficientei mijloacelor umane se poate infaptui pe baza cifrei de afaceri si a valorii adaugate, care se compara cu efectivul de personal operational. Aceasta comparatie permite sa se constate contributia unui salariat la obtinerea cifrei de afaceri si a avutiei intreprinderii.

Analiza trebuie completata cu ratele calculate prin raportarea cifrei de afaceri la salariile personalului operational si a numarului de ore productive la numarul de ore platite, acesti indicatori exprima productivitatea factorului uman, eficienta muncii.

Analiza echilibrului se poate efectua static sau dinamic.

Pe baza bilantului se poate exprima proportia dintre masele de capitaluri si folosintele durabile si ciclice. In cazul in care necesarul de fond de rulment este egal cu fondul de rulment se poate spune ca echilibrul este perfect.

Cauzele principale ale variatiilor activelor circulante sunt foarte diferite, intre acestea amintind: cresterea cifrei de afaceri, fenomenele inflationale, suprastocarea, recesiunea economica, calitatea gestiunii stocurilor.

Stapanirea acestor cauze prezinta un mare interes pentru realizarea echilibrului dintre resurse si folosinte. Echilibrul financiar poate fi urmarit si cu ajutorul altor rate, cum sunt cele de autonomie si de finantare.

Adancirea echilibrului financiar si a conditiilor de realizare a acestuia trebuie sa fie efectuate si pe baza unui tablou al fluxurilor financiare, fapt care are menirea de a completa analiza efectuata pe baza de bilant se de a evidentia cauzele dezechilibrelor. Tabloul fluxurilor financiare trebuie sa cuprinda fluxurile de lichiditati si folosintele lor. Din studierea acestui tablou poate rezulta, intre altele, existenta unui risc economic care poate fi generat de o insuficienta crestere a investitiilor productive si a unui risc financiar dat de neutilizarea excedentului de trezorerie la achizitionarea de noi echipamente.






Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre finantele intreprinderilor

Functiile sl organizarea finantelor in economia de piata
Continutul finantelor private
Modelul de piata al rentabilitatii si riscului valorilor mobiliare
Modelul de evaluare a activelor financiare (capm) si modelul de arbitraj (apt)
Teoria optiunilor: fundamentele unei optiuni
Teoria optiunilor: utilizarea si evaluarea optiunilor
Decizia de investitii in mediu cert
Intreprinderea, ca un portofoliu de investitii
Selectionarea proiectelor de investitii probabiliste cu ajutorul capm
Decizia de finantare
Politica de dividend
Influenta structurii capitalurilor asupra valorii intreprinderii
Evaluarea patrimoniala si financiara a intreprinderii
Evaluarea mixta a intreprinderii
Analiza rezultatelor intreprinderii
Tabloul de finantare
Diagnosticul financiar al rentabilitatii si al riscului intreprinderii
Necesitatile de finantare a activitatii intreprinderii
Bugetele intreprinderii
Bugetul vanzarilor
Bugetul productiei
Bugetele liniare si neliniare ale exploatarii
Previziunea trezoreriei
Determinarea necesarului de finantare a ciclului de exploatare (nfce)
Finantarea ciclului de exploatare
Costul creditelor de trezorerie si costul creditelor de scont
Teoria pietelor financiare
Politica de investitii
Politica de finantare si de dividend
Evaluarea intreprinderilor
Analiza financiara
Gestiunea financiara pe termen scurt
Gestiunea financiara pe termen lung
Planificarea financiara
Necesitatea, continutul economic sl functiile finantelor romaniei
Finantele sl activitatea financiara a intreprinderii
Sistemul financiar-bancar
Investitiile intreprinderii, finantarea sl amortizarea lor
Gestiunea activelor s! pasivelor circulante
Bugetul de venituri sl cheltuieli al intreprinderii
Veniturile, cheltuielile si profitul agentilor economici din industrie
Mecanismul financiar al romaniei
Politica financiara a firmei
Capitalurile intreprinderii
Veniturile bugetare ale romaniei din impozitele directe
Imprumuturile de stat
Bugetul de stat
Cheltuieli bugetare ale romaniei
Asigurarile sociale de stat
Asigurarile de bunuri, persoane sl raspundere civila
Atragerea economiilor banesti ale populatiei la casa de economii sl consemnatiuni
Datoria publica externa


lupa cautareCAUTA IN SITE