StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Libertate financiara
FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale Fise fiscale Situatii financiare Raportari anuale)

StiuCum Home » finante » finate publice » Decizii de finantare pe termen lung
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Planul de finantare a investitiilor



Selectia surselor de finantare a investitiilor este deosebit de complexa, intrucat, pe langa criteriul principal privind costul procurarii capitalurilor, actioneaza o serie de restrictii privind accesul la piata capitalurilor, situatia financiara a intreprinderii, motivatia personalului de conducere a acesteia. Referindu-ne numai la cea din urma conditie, daca patronul unei societati detine toate actiunile, atunci el controleaza afacerile si este responsabil de toate deciziile, bune sau rele. in aceste conditii, el nu va admite cresterea capitalului prin vanzarea actiunilor noi catre public. Daca nu are posibilitatea sa le cumpere el insusi, atunci el va prefera alte surse de finantare.
De asemenea, accesul la imprumuturile obligatare nu-l are decat un numar redus de intreprinderi, respectiv cele care ofera o garantie suficienta pentru astfel de angajamente fata de public, fn plus, imprumutul obligatar este foarte complicat din punct de vedere al formalitatilor.
Cea mai mare parte a intreprinderilor nu coteaza in bursa si, drept urmare, nu au posibilitatea negocierii de titluri prin bursa. Deci, nu-i raman decat autofinantarea, imprumutul bancar obisnuit, leasingul sau vanzarea de active etc.
Chiar daca este cea mai oneroasa sursa de finantare, leasing-ul este de multe ori preferat, ca urmare a simplicitatii sale si a efectelor atenuate in timp ce le proaca asupra trezoreriei intreprinderii. in general, societatea de leasing beneficiaza de asigurari si garantii bancare suficiente, pentru a o acoperi de riscul de faliment al chiriasului. De aceea, ea poate incheia un contract de leasing, fara ca analiza financiara a intreprinderii cliente si a proiectelor sale de investitii sa fie suficient de acoperitoare pentru incheierea contractului. Dimpotriva, banca nu acorda imprumut decat in conditiile garantarii certe a rambursarii acestuia la scadenta.
Cel mai adesea, leasingul si imprumutul bancar traditional sunt alese ca surse de capital de intreprinderile care nu dispun de surse proprii si care isi asuma riscul afectarii fluxurilor de trezorerie viitoare cu platile de chirii, rate scadente si dobanzi. Deci, sunt surse preferate pentru investitii, care r degaja marje substantiale de acumulare.In sfarsit, intreprinderile pot face un arbitraj intre diferitele obiective de investitii propuse si sursele corespunzatoare posibile de mobilizat, fn primul rand, va cauta sa afecteze prima resursa disponibila si neoneroasa, respectiv autofinantarea, pentru investitii de inlocuire sau de modernizare a activelor fixe si de crestere a neii de fond de rulment. Apoi, investitiile de dezltare sau strategice r fi echilibrate prin atrageri de noi capitaluri de la actionarii vechi si/sau noi, de la banci si alte institutii de credit.
Rezultatul deciziei de finantare a investitiilor il reprezinta bugetul investitiilor, care, pe un orizont de timp suficient de previzibil, de obicei de 5 ani, prezinta situatia echilibrarii neilor de finantare cu sursele de acoperire.
Acest buget al investitiilor cuprinde atat date certe sau aproape certe, cat si date ipotetice. Astfel, investitiile de inlocuire sau de modernizare sunt usor de prevazut, in functie de incheierea duratei de viata a activelor fixe. Rambursarile de datorii financiare sunt silite prin contractele de credite. De asemenea, se cunosc termenele de amortizare completa a activelor fixe, cand acestea pot fi valorificate prin vanzare. Capitalul subscris si neapelat, inca, are date silite pentru a fi varsat in perioada urmatoare. Profiturile previzionale se silesc prin celelalte bugete (ale exploatarii) si pot reprezenta date cu grad ridicat de certitudine.
Dimpotriva, sumele privind investitiile strategice, imprumuturile noi, cresterile de capital sunt prevazute ca date ipotetice, depinzand de decizii si circumstante atat ale intreprinderii insesi, cat si ale tertilor din afara intreprinderii: decizii de diminuare a dividendelor viitoare, repartizate sau de temperare a cresterii neii de fond de rulment, accesul la noile surse de finantare (conjunctura pietei de capital) etc.
Bugetul investitiilor este un document de gestiune interna, cu un rol deosebit de important in ceea ce priveste echilibrul financiar structural, privind raportul intre activele fizice si cele financiare si raportul dintre sursele proprii si cele imprumutate. El reprezinta, in cele din urma, un mijloc de crestere a motivatiei personalului intreprinderii, pentru participarea la executarea strategiei de dezltare a intreprinderii.

loading...

Copyright © 2010- 2017 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre decizii de finantare pe termen lung

Constructia teoriei financiare
Decizia de investitii in mediu probabilistic
Decizii de finantare pe termen lung
Analiza cheltuielilor publice
Sistemul resurselor financiare publice
Imprumuturile de stat. datoria publica
Uniunea europeana
Ajutorul de stat
Bugetul de stat al romaniei
Analiza bugetului regatului unit al marii britanii si irlandei de nord in perioada 2000-2006
Analiza bugetului de stat al germaniei
Acquis-ul comunitar si uniunea economica si monetara
Impozitarea prevazuta de acquis-ul comunitar
Romania intre fiscalitate si politici fiscale




CAUTA IN SITE
Termeni de cautare  
analytics