StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Castiga timp, fa bani - si creste spre succes
finante FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale)

StiuCum Home » FINANTE » finate publice

Cheltuielile in sistemul finantelor publice



CHELTUIELILE IN SISTEMUL FINANTELOR PUBLICE

Cheltuielile publice si cheltuielile bugetare

Rolul cel mai important al autoritatilor publice intr-un stat democratic modern este de a actiona in vederea asigurarii unui trai decent populatiei.



Cheltuielile publice, efectuate din fondurile bugetului public national, fondurilor extrabugetare sau fondurile institutiilor si intreprinderilor publice, prin intermediul unor programe economice si sociale adecvate, reprezinta un important sistem de parghii in vederea indeplinirii acestui rol. Ele constituie o parte insemnata a valorii nou create in tara (ceea ce se exprima prin PIB), cu titlul de consum definitiv cand se adreseaza populatiei in scopul de a o proteja sau cu titlu de avans cand se efectueaza pentru finantarea investitiilor.

Caracteristicile cheltuielilor publice sunt in stransa corelatie cu stadiul de dezvoltare a economiei nationale si cu nivelul de democratizare a tarii. Ele cuprind trei mari categorii:

Categorii de cheltuieli publice

cheltuielile publice realizate din fondurile bugetare si extrabugetare;

cheltuielile publice efectuate din bugetele proprii ale institutiilor sau intreprinderilor publice;

cheltuielile organismelor internationale din resurse publice prelevate de la membrii acestora.

Cheltuielile bugetare au o sfera mai mica decat a celor publice, ele reprezentand numai cheltuielile efectuate de stat din bugetul de stat, bugetele locale si bugetul asigurarilor sociale de stat.

Cheltuielile bugetare trebuie sa respecte anumite reguli, potrivit legislatiei in vigoare:

realizarea lor se face numai daca sunt prevazute in proiectul de buget aprobat de Parlament pentru anul in curs;

sumele alocate prin proiectul de buget si cheltuite nu sunt rambursabile;

prin organismele abilitate (Ministerul Finantelor Publice, Curtea de Conturi) se realizeaza un control preventiv si u 323h79d lterior asupra alocarii si utilizarii fondurilor bugetare.

Clasificarea cheltuielilor bugetare si factorii care influenteaza evolutia acestora

Clasificarea cheltuielilor publice

Pentru a analiza daca parghia financiara pe care o reprezinta cheltuielile publice isi indeplineste rolul in societate, ele sunt privite din mai multe puncte de vedere, care corespund unor criterii de clasificare:


Criterii de clasificare

clasificarea administrativa tine seama de institutiile (ministere, unitati teritoriale etc.) prin intermediul carora se efectueaza cheltuielile publice. Exista incovenientul ca la orice modificare a structurii institutionale, informatiile devin incompatibile ca serii de date.

clasificarea economica imparte cheltuielile publice in doua categorii:

cheltuielile curente  (de functionare), care reprezinta un consum definitiv de PIB si se reinnoiesc anual. Ele cuprind:

cheltuielile privind serviciile publice sau administrative (remunerarea acestora);

cheltuielile de transfer, care pot avea caracter economic (subventii acordate agentilor economici pentru stimularea productiei, pentru export, restructurare etc.) sau caracter social (burse, pensii, ajutoare, alocatii sociale etc).

cheltuielile de capital, realizate in scopul investitiilor publice.

O alta varianta a clasificarii economice cuprinde:

cheltuielile pentru salarii si alte drepturi banesti de personal;

cheltuielile materiale;

cheltuielile de transfer;

cheltuielile de investitii.

clasificarea financiara, in functie de modul in care cheltuielile publice afecteaza resursele financiare ale statului:

cheltuielile definitive (de investitii si de functionare), care constituie majoritatea;

cheltuielile temporare sau operatiuni de trezorerie (finantarea rambursarii imprumuturilor, avansuri in contul unor furnituri, servicii etc.);

cheltuielile virtuale sau posibile, cum sunt garantiile acordate de stat pentru imprumuturi.

Dupa forma de manifestare, cheltuielile publice pot fi:

cu sau fara contraprestatie;

definitive sau provizorii;

speciale sau globale etc.

clasificarea dupa rolul cheltuielilor publice in procesul reproductiei sociale:

cheltuielile reale (negative) sunt cheltuielile cu intretinerea aparatului de stat, plata anuitatilor, dobanzilor si comisioanelor la imprumuturile de stat, intretinerea si dotarea armatei etc. Acestea reprezinta un consum definitiv de PIB;

cheltuielile economice (pozitive) cuprind investitiile pentru dezvoltarea infrastructurii, crearea de noi intreprinderi etc. Acestea reprezinta o avansare a PIB.

clasificarea pe care o utilizeaza institutiile specializate, cum sunt ONU, CEE, se realizeaza pe baza criteriilor functional si economic.



Clasificarea ONU a cheltuielilor publice pe baza criteriului functional

Total cheltuieli publice

- servicii publice generale

- aparatul administrativ economic si financiar

- institutii de ordine publica si securitate

- justitie, procuratura, notariat

- alte institutii

- aparare

- armata

- cercetare stiintifica si experiente cu arme

- baze militare pe teritorii straine

- participarea la blocuri militare si razboaie

- educatie

- scoli primare, generale, liceale

- universitati si colegii

- institute de cercetari

- sanatate

- spitale si clinici

- unitati profilactice, antiepidemice etc.

- institute de cercetari

- actiuni economice

- unitati economice ale statului

- unitati private subventionate

- subventii export

- participarea la organisme economice internationale

- participarea la monopoluri economice internationale

- cheltuieli de cercetare in domeniul economic

- servicii comunale

- locuinte si intretinerea lor

- alte servicii comunale

- alte cheltuieli.


Clasificarea ONU a cheltuielilor publice pe baza criteriului economic

Total cheltuieli publice

- cheltuieli care reprezinta consum definitiv de venit national

- dobanzi aferente datoriei publice

- subventii de exploatare si alte transferuri curente

- formarea bruta a capitalului

- investitii brute

- stocuri materiale

- achizitii de terenuri si active necorporale

- transferuri de capital

Factori care influenteaza evolutia cheltuielilor publice si metode de analiza

Factorii care influenteaza cresterea cheltuielilor publice se pot imparti in mai multe grupe, in functie de impactul pe care il au asupra evolutiei cheltuielilor publice:


Factori demografici

Factorii demografici se refera la variatia populatiei si a structurii acesteia din punc de vedere al varstei, ocuparii fortei de munca, nivelului de pregatire profesionala. In functie de acesti factori, din fondurile publice se vor aloca sume mai mari sau mai mici pentru protectia sociala, invatamant etc.;


Factori economici

Factorii economici exprima stadiul de dezvoltare a ansamblului economiei si a unor anumite ramuri economice, reflectand, totodata, prioritatile din programul economic al autoritatilor.

De exemplu, in tara noastra, de prima necesitate pentru dezvoltarea economica si integrarea in ansamblul tarilor europene dezvoltate se afla crearea infrastructurii cailor de comunicatii, energetice etc.

Factori sociali

Factorii sociali tin seama de nivelul de trai al tuturor categoriilor populatiei din punct de vedere al varstei, profesiunii, gradului de instruire etc.

Urbanizarea

Urbanizarea se refera la cheltuielile publice ce se efectueaza in vederea creerii unor conditii civilizate de locuit in centrele urbane, luand in considerare conditiile concrete ale zonei geografice respective;

Factorii militari

Factorii militari vizeaza dotarea tehnica moderna si instruirea corespunzatoare a fortelor armate pentru a asigura apararea tarii si incadrarea ei din punct de vedere militar in unele structuri internationale (NATO);

Factori de ordin istoric

Factori de ordin istoric se refera la necesitatea rezolvarii si, chiar, a eliminarii unor probleme mostenite de la regimul politic anterior; acesti factori vizeaza atat conditiile de viata ale populatiei, cat si dezvoltarea economica, inclusiv dotarea cu tehnologie a sectoarelor productive, structura economico-financiara a tarii etc.;

Factori politici

Factori politici implica modificari majore, in intreaga viata sociala si economica a tarii. De asemenea, caile alese de administratia centrala pentru a accede la o economie de piata difera in functie de optiunea politica, ceea ce se reflecta considerabil in modul de distribuire a PIB.


Politica financiara in domeniul cheltuielilor publice determina ponderea acestora in PIB, tinand seama de nivelul de dezvoltare a economiei si de prioritatile pe care autoritatile si le-au stabilit prin programul de guvernare.

In tarile dezvoltate, ponderea cheltuielilor publice in PIB variaza intre 35% si 60%, in functie de o multitudine de factori.

Analiza cheltuielilor publice arata orientarea resurselor financiare ale statului catre obiectivele cheie; aceasta analiza se realizeaza atat urmarind ponderea fiecarei conponente de cheltuiala in PIB, cat si evolutia nivelului nominal, dar mai ales a celui real pentru fiecare tip de cheltuiala, respectiv indicatorii dinamicii acesteia.

Variatia nominala reprezinta modificarea nivelului absolut intr-o perioada fata de o perioada anterioara, considerata de referinta, exprimata in preturi curente.

Variatia reala reprezinta modificarea nivelului cheltuielilor fata de perioada anterioara, exprimata in preturi constante; se face precizarea de fiecare data in preturile carei perioade s-a exprimat nivelul real: toate cheltuielile sunt exprimate fie in preturile perioadei anterioare, fie in preturile curente.

unde Cn = cheltuiala nominala

unde Cr = cheltuiala reala, exprimata fie in preturile momentului 0, fie ale momentului 1.

unde Ipret(1-0) = indicele de variatie a preturilor curente ale momentului 1 fata de cele ale momentului 0.

In vederea realizarii unei analize mai aprofundate a cheltuielilor publice - structura, nivel absolut, dinamica - se mai utilizeaza si alti indicatori, cum ar fi raportul dintre indicele de crestere a cheltuielilor publice si indicele de variatie a PIB.

unde: Kdv = coeficientul de devansare a cresterii PIB de catre cheltuielile publice, calculat pentru o perioada determinata;

Icp = indicele de crestere a cheltuielilor publice si

Ipib = indicele de crestere a PIB, in aceeasi perioada.

Acest raport reflecta politica economica de sustinere a anumitor domenii sau sectoare ale economiei intr-o perioada data. El se mai poate exprima si prin elasticitatea cheltuielilor publice fata de PIB in perioada analizata.

in care: CP si DCP reprezinta cheltuielilepublice si modificarea acestora;

PIB si DPIB reprezinta valoarea PIB si modificarea lui in perioada considerata.

* daca ecp > 1, exista tendinta ca valoarea nou creata (PIB) sa fie utilizata in mai mare masura pentru finantarea cheltuielilor publice decat in perioada precedenta;

* daca ecp < 1, fenomenul este invers, prioritatile in utilizarea PIB adresandu-se altor domenii ale vietii economico-sociale.


Finantarea serviciilor publice in sectoarele economico-sociale

Cheltuielile publice pentru actiuni social - culturale

Cheltuielile publice pentru actiuni social - culturale cuprind, ca principale elemente, urmatoarele destinatii:



invatamantul;

sanatatea;

cultura si arta;

asistenta sociala;

alocatii si alte ajutoare pentru copii;

pensii si ajutoare pentru invalizi, orfani, vaduve de razboi, militari etc.;

asigurarile sociale de stat;

ajutorul de somaj.

Dimensiunea cheltuielilor publice alocate actiunilor social - culturale este functie de gradul de dezvoltare economica a tarii, precum si de factorul demografic, care poate determina cresterea costului serviciilor sociale sau a sumelor alocate pentru anumite categorii de populatie.

Sfera notiunii de "protectie sociala" este mai larga decat aceea de "securitate sociala", care include in principal cheltuielile cu asigurari sociale. Protectia sociala se refera la activitatea desfasurata de stat pentru a garanta tuturor cetatenilor apararea fata de fenomenele adverse; printre masurile de protectie sociala sunt: crearea de locuri de munca, subventionarea unor produse si servicii destinate populatiei, compensatii banesti pentru cresterea preturilor la marfuri de interes vital pentru populatie, facilitati fiscale, ajutor de somaj, asistenta sociala, asigurari sociale s.a. Protectia sociala cuprinde atat cheltuieli social - culturale, cat si cheltuieli cu caracter economic indreptate pentru crearea bunastarii populatiei.

Structura cheltuielilor social - culturale difera de la o tara la alta, in functie de gradul de dezvoltare economica, spirituala etc., astfel ca in tarile industrializate ponderea cea mai mare o detin cheltuielile referitoare la securitatea sociala, in timp ce incele in curs de dezvoltare, ca si in cele in tranzitie, sumele publice alocate invatamantului trebuie sa fie cele mai ridicate, ca pondere in totalul cheltuielilor social - culturale.

Sursele de finantare a cheltuielilor social - culturale pot sa provina atat din fonduri publice, cat si din fonduri private, astfel:


Surse de finantare a cheltuielilor social - culturale

fondurile publice de la autoritatile centrale si locale, respectiv fondurile bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele unor institutii publice s.a. Cota cu care aceste fonduri participa la acoperirea cheltuielilor social - culturale difera de la tara la tara (de exemplu, in Suedia aceasta cota este ridicata datorita optiunilor social-democrate ale guvernantilor sai, in timp ce in tari cu traditie liberala, cum sunt Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Australia acest procent este mai mic etc.) ;

fonduri financiare cu destinatie speciala, cum sunt bugetul asigurarilor sociale, fondul de somaj etc. ;

fondurile proprii ale sectorului public sau privat, constituite in vederea finantarii pregatirii profesionale, a protectiei sau stimularii muncii etc.;

veniturile realizate de institutiile social - culturale prin vanzarea bunurilor realizate de acestia sau prestarea de servicii catre terti;

veniturile populatiei, care suporta unele taxe, cotizatii, contributii ;

fondurile organizatiilor fara scop lucrativ: fundatii, institutii de caritate, asociatii, biserici ;

ajutor financiar extern, din partea unor organisme internationale (Uniunea Europeana, UNESCO, FMI, Banca Mondiala, OECD etc.) sau state straine.

A. Cheltuieli pentru invatamant

Politica in domeniul invatamantului este una dintre cele mai importante componente ale politicii de guvernare si de dezvoltare pe termen mai lung, deoarece reprezinta elementul central pentru progresul societatii. Ea se realizeaza in concordanta cu caracteristicile vietii economico - sociale, nivelul de instruire existent si cel spre care se tinde etc.


Principalii factori care determina dimensionarea cheltuielilor pentru invatamant

factori demografici, pe baza carora se stabilesc necesarul de cadre didactice, dotarea etc.;

factorii economici, care indica necesarul de forta de munca, de pregatire profesionala, ceea ce are implicatii mari in structura invatamantului, in modernizarea lui s.a.;

factori sociali si politici, potrivit carora exista invatamant obligatoriu si gratuit pentru toti copii tarii (scoala primara si gimnaziu), invatamant liceal sau profesional gratuit, facilitati si ajutoare catre diverse institute de invatamant etc.

Finantarea invatamantului se realizeaza din mai multe surse

de la bugetul de stat, reprezentand principala sursa de venituri a invatamantului universitar la noi in tara;

de la bugetele locale, care dispun pentru aceasta, ca sursa principala de venit, de sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata, colectata la nivel central ;

populatia, prin taxe, contributii s.a., ea fiind principala finantatoare a invatamantului particular;

societatile comerciale care dezvolta programe proprii de perfectionare profesionala, finanteaza specializarea salariatilor proprii sau participa, ca sponsori, la sustinerea unor institutii de invatamant;

donatii din partea agentilor economici, asociatiilor non-profit, fundatiilor etc.;

- ajutorul extern, primit prin intermediul unor organizatii internationale, fundatii straine s.a.

Cheltuielile pentru invatamant sunt grupate in doua mari categorii, in functie de destinatia lor

cheltuieli curente, efectuate pentru functionarea unitatilor de invatamant; aceste cheltuieli includ salariile cadrelor didactice, cheltuielile materiale pentru intretinerea scolilor s.a.;

- cheltuieli de capital, respectiv cele pentru investitii in bunuri durabile in domeniul invatamantului.

Dimensionarea cheltuielilor de invatamant se realizeaza prin analiza caracteristicilor si evolutiei unor indicatori specifici si in concordanta cu factorii care influenteaza acest domeniu:


Factori de dimensionare a cheltuielilor de invatamant

norme, normative, costuri unitare s.a. cu ajutorul carora se fundamenteaza categoriile de cheltuieli;

executia cheltuielilor pentru invatamant in perioadele anterioare, ca element orientativ in analiza preliminara;

B. Cheltuieli pentru cultura si arta

Activitatea din acest domeniu contribuie la cresterea calitatii factorului uman; resursele financiare ale sustinerii actului de cultura si arta provin din bugetul statului, de la intreprinderi, din donatii, precum si din autofinantare, prin vanzarea de obiecte de arta sau prestarea de servicii.

Activitatile de cultura si arta se finanteaza in primul rand de la bugetul statului, integral sau partial, prin subventii pentru completarea veniturilor si din veniturile proprii, obtinute prin vanzarea bunurilor produse sau serviciilor prestate populatiei.

Institutiile cultural - artistice prin care se desfasoara aceasta activitate sunt: bibliotecile, muzeele, teatrele si salile de concert, casele de cultura, cluburile, patrimoniul cultural, presa, editurile, casele de filme etc. Ele pot fi publice sau particulare, apartinand unor firme private sau unor persoane independente.

C. Cheltuielile pentru sanatate

Ocrotirea sanatatii este o problema de mare importanta pentru orice tara, avand un profund caracter social.

Institutiile specializate in acest domeniu sunt: spitalele, dispensarele, policlinicile, cabinetele medicale, farmaciile etc., publice sau private.

Cheltuielile pentru sanatate sunt dirijate atat pentru intretinerea si functionarea institutiilor de sanatate, cat si pentru actiunile de prevenire a inbolnavirilor (vaccinari s.a.), evitarea accidentelor, educatie sanitara; suventionarea unei cote din costul medicamentelor pentru salariati sau unele categorii ale populatiei (pensionari, copii etc.).


Cheltuielile pentru sanatate

cheltuieli curente, pentru intretinerea si functionarea sistemului sanitar, inclusiv salariile personalului sanitar;

cheltuielile de investitii, pentru construirea si dotarea cu aparatura si mobilierul necesar, mijloace de transport etc. a institutiilor specializate.

Sursele de finantare a cheltuielilor pentru sanatate sunt diverse

bugetul statului;

bugetele locale ;

bugetul asigurarilor sociale de stat, care-si constituie veniturile si din cotizatiile pentru sanatate ale populatiei;

cotizatiile la societatile specializate de asigurari pentru asigurari de boala, profesionale etc.;

resursele populatiei, pentru servicii de sanatate care se fac cu plata clientilor (in institutiile particulare sau de stat);

ajutor extern, de la organisme internationale specializate (Organizatia Mondiala a Sanatatii, Crucea Rosie etc.) sau de la state si organizatii straine.

Rezultatele activitatii in domeniul sanatatii sunt evaluate in functie de anumiti indicatori specifici, cum ar fi : speranta medie de viata, natalitatea, morbiditatea, mortalitatea infantila, numarul de paturi de spital la 1000 locuitori, numarul de cadre medicale la 1000 locuitori etc.

D. Cheltuieli cu securitatea sociala

Cheltuielile social - culturale destinate securitatii sociale cuprind resursele financiare destinate acordarii de ajutoare, alocatii, pensii, indemnizatii etc. unor persoane salariate sau nesalariate. Cea mai importanta componenta a acestor cheltuieli o reprezinta asigurarile sociale.

Dimensiunea cheltuielilor cu securitatea sociala este functie de potentialul economic al tarii, structura populatiei, politica in domeniul social adoptata de administratie.


Sursele de finantare a cheltuielilor cu securitatea sociala sunt

contributiile salariatilor, producatorilor individuali, patronatului;

subventiile si transferurile sociale din fondurile bugetare;

donatii, contributii valutare la fonduri particulare etc.

resurse externe (Fondul Social al CEE etc.).

Actiunile de securitate sociala se materializeaza sub mai multe forme

ajutoare, indemnizatii, compensatii si alte forme de sprijin in bani;

ajutoare in natura (inclusiv servicii sociale din partea unor organizatii non-guvernamentale, asociatii de binefacere din tari straine etc.).

Intre actiunile de securitate sociala, cele mai importante se refera la prestatiile banesti si la serviciile sociale, in cadrul acestora situandu-se :

Ajutorul de somaj

Fondul de somaj este un fond special constituit pentru protectia celor ramasi temporar fara lucru. Resursele fondului de somaj provin din contributia salariatilor si a sectorului public sau privat unde acestia isi desfasoara activitatea si din subventii bugetare ce se aloca atunci cand cheltuielile depasesc resursele.

Cheltuielile pentru asistenta sociala, ajutoare, alocatii

Asistenta sociala imbraca numeroase forme, in functie de politica sociala adoptata in fiecare tara:


Forme ale asistentei sociale

ajutoare pentru batrani fara venituri sau alte persoane marginalizate social (ajutoare materiale, intretinere in institutii de ocrotire specializate, alocatii familiile cu multi copii, bolnavi, vagabonzi, refugiati);

alocatii de familie (pentru copiii pana la o anumita varsta, mamelor cu mai multi copii etc.);

ajutoare acordate invalizilor de razboi, veteranilor, vaduvelor, orfanilor ;

alocatii pentru reinsertie sociala s.a.

In tara noastra, cheltuielile cu asistenta sociala se realizeaza, in principal, din bugetul de stat si bugetele locale si cuprind :




Alocatii familiale

Venitul minim garantat

alocatia de stat pentru copii

alocatia familiala complementara si alocatia de sustinere pentru familiile monoparentale

ajutoare pentru incalzirea locuintei si facilitati pentru plata energiei termice etc.

Ajutoare financiare, alocatii desolidaritate

Alocatii de hrana

Plata asigurarilor de sanatate pentru persoanele beneficiare de indemnizatii pentru incapacitate de munca, maternitate, ajutor de somaj

Ajutoare in bani si in natura speciale pentru persoanele cu handicap

Burse si alte facilitati pentru elevi si studenti

Indemnizatii si alte drepturi banesti pentru veteranii de razboi si urmasii acestora

Pensii IOVR

Ajutoare banesti sotiilor militarilor in termen etc.

Cheltuielile pentru securitate sociala reprezinta o pondere insemnata in valoarea nou creata si redistribuita in economie, ele fiind considerate investitii pe termen lung in "resurse umane". Eficienta acestora se determina printr-o analiza detaliata, care se refera atat la rezultatele concrete ale actiunilor de natura social-culturala finantate din bugetul public national, cat si la urmarirea eficientei acestor actiun, a randamentului pe care il incumba in celelalte sectoare ale vietii economicesi sociale

E. Fondurile si cheltuielile de asigurari sociale de stat

Asigurarile sociale constituie acea parte a relatiilor social-economice si banesti cu ajutorul carora, in procesul repartitiei PIB, se formeaza, se repartizeaza si se utilizeaza fondurile banesti necesare ocrotirii obligatorii a salariatilor si pensionarilor din regiile autonome, societatile comerciale, din reteaua cooperatiei de consum, a membrilor cooperativelor mestesugaresti si asociatiilor agricole, a avocatilor, a taranilor, a mestesugarilor cu ateliere proprii, a intreprinzatorilor particulari, a slujitorilor cultelor, a personalului casnic care lucreaza la persoane fizice, a persoanelor care deservesc blocurile de locatari, a celor aflati in incapacitate temporara sau permanenta de munca, in caz de batranete si in alte cazuri prevazute de lege. De asemenea, asigurarile sociale ocrotesc si pe membrii familiilor persoanelor de mai sus.

Asigurarile sociale de stat, ca nivel, structura, arie de aplicare sunt functie de sistemul economico-politic adoptat in tara respectiva.

Fondurile asigurarilor sociale de stat sunt formate  prin contributia persoanelor fizice si juridice, precum si a statului si din alte surse:


Surse de finantare a asigurarilor sociale

de la agentii economici, contributiile pentru asigurari sociale se calculeaza si se preleva potrivit legislatiei in vigoare. Aceasta se aplica asupra fondului total de salarii, in cazul agentilor economici.

In tara noastra, legislatia tine seama de nivelul venitului fiecarei persoane fizice, realizat din salariu, drepturi banesti pentru concediul medical sau de odihna, indemnizatii, participare la profitul societatii comerciale, premii etc. Exista unele categorii de venituri care sunt exonerate de la plata asigurarilor sociale, ca de exemplu diurnele de deplasare, indemnizatiile si ajutoarele acordate personalului, drepturile de autor si de colaborare s.a.

Persoanele juridice includ cheltuiala pe care o realizeaza pentru plata asigurarilor sociale ale salariatilor proprii in costurile pe care le calculeaza in activitatea desfasurata.

din bugetul de stat, care suporta contributia la fondul asigurarilor sociale pentru personalul institutiilor publice, contributie care se calculeaza tinand seama se salariile realizate de acesta, etc., potrivit reglementarilor in vigoare.

contributia salariatilor si pensionarilor care merg la tratament balnear sau la odihna;

asupra castigului realizat de asigurat si declarat de cel care l-a angajat sau de el insusi, daca este persoana independenta etc.

sume rezultate din lichidarea debitelor din anii anteriori, excedentul cu care s-a incheiat anul precedent, care se reporteaza etc.

fondurile asigurarilor sociale de stat cuprind si fondul de pensie suplimentara, format prin contributia, cu aceasta destinatie, a salariatilor, publici sau privati.

Asigurarile sociale de stat se realizeaza in tara noastra, in cea mai mare parte, prin intermediul bugetului asigurarilor sociale de stat, elaborat si administrate de catre Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei.

Cheltuieli publice pentru obiective si actiuni economice

Cheltuielile economice realizate din fonduri publice sunt destinate finantarii obiectivelor si activitatilor cu caracter economic din sectorul public si la subventionarea unor societati cu capital mixt sau privat din ramuri economice, considerate de interes national de catre autoritatile publice.

Potrivit clasificarii functionale ONU, care se utilizeaza si in tara noastra, principalele sectoare economice finantate din resurse publice atat pentru desfasurarea activitatii curente, cat si pentru cercetare - dezvoltare sunt:

Principalele sectoare economice finantate din resurse publice

industria extractiva, energia, combustibili, industria prelucratoare, constructii;

agricultura, silvicultura, pescuit, vanatoare;

transporturi si telecomunicatii;

- alte servicii si afaceri economice.

Sectorul economic public este format din regii autonome si societati comerciale cu capital de majoritar stat care trebuie sa-si finanteze activitatea din veniturile proprii. Exista, insa, cazuri cand veniturile sunt insuficiente intr-o situatie conjuncturala independenta de societatea respectiva, daca aceasta trebuie sa practice preturi de livrare sub costuri in urma politicii dusa de administratie de protectie sociala a populatiei sau pentru efectuarea de exporturi etc. In astfel de situatii exceptionale, societatile comerciale din sectorul public pot sa apeleze pentru finantarea cheltuielilor lor la fonduri procurate pe piata de capital (credite bancare, emisiunea de obligatiuni etc.) sau pot beneficia de anumite alocatii bugetare.

In cadrul sectorului economic public cheltuielile pot fi grupate astfel:

Cheltuielile sectorului economic public

cheltuielile de productie care cuprind costul materiilor prime si materilelor, combustibililor si energiei, serviciilor etc., salariile si drepturile de personal, obligatiile fiscale, amortismentele, dobanzile la creditele bancare s.a. Aceste cheltuieli se evidentiaza in costuri si se recupereaza pe seama preturilor de vanzare;

cheltuieli care se acopera din venituri, cum sunt taxele pentru folosirea terenurilor proprietate publica, cheltuielile pentru pregatirea profesionala, cheltuielile pentru cercetare, cheltuielile de protocol, reclama si publicitate, donatiile etc.

- cheltuieli de investitii in vederea realizarii unor obiective noi sau pentru modernizare si retehnologizare. Aceste cheltuieli sunt realizate din fondul de dezvoltare al unitatii economice respective, (format din resurse proprii obtinute din profit) si din amortizari, credite bancare si alocatii bugetare.

Din fondul de dezvoltare se efectueaza cheltuieli pentru:

investitiile propriu-zise;

- rambursarea creditelor primite,inclusiv comisioanele bancare si dobanzile la creditele utilizate in anul curent

In bugetul general consolidat sunt constituite si fonduri cu destinatie speciala, cum ar fi cele pentru sustinerea unor activitati economice de maxima importanta la nivel national (energia, agricultura etc.). Din aceste fonduri se realizeaza cheltuieli a caror utilitate este examinata cu prilejul aprobarii bugetului.

Subventiile bugetare reprezinta sume prevazute in bugetul public pentru a sustine o activitate de interes national. Este o forma de interventie a statului dictate de necesitati de politica economica, financiara, de protectie sociala sau de alt ordin. Subventiile pot avea caracter de durata (finantarea activitatii de cercetare, a unor programe speciale de cercetare si dezvoltare etc.) sau conjuncturale (subventionarea unor marfuri de larg consum, a intreprinderilor mici si mijlocii, a intreprinderilor aflate temporar in dificultate, a productiei de export si a exportului s.a.).

In cadrul G.A.T.T.(Acordul General pentru Tarife si Comert) se actioneaza in vederea liberalizarii complete a comertului international, ceea ce implica din parte statelor participante eliminarea treptata a formelor de subventionare, inclusiv sustinerea preturilor, acordarea de prime producatorilor, inlesnirile fiscale pe plan intern, taxe vamale si masuri netarifare (contingentari, licente discretionare, monopol valutar s.a.). Pentru tarile in curs de dezvoltare si pentru cele in tranzitie, intre care intra si tara noastra, s-a stabilit un regim diferentiat de respectare a prevederilor G.A.T.T.[1], respectiv reduceri de subventii in trepte si la termene mai departate etc. in functie de stadiul dezvoltarii economice si de necesitatile de dezvoltare.

Alaturi de subventiile propriu-zise, un alt instrument de sprijin acordat de autoritati producatorilor interi il reprezinta primele de export, principalele forme ale acestora fiind: primele de export in bani; restituirea unei parti din impozitele si taxele platite de exportatori; avantaje valutare; reduceri de tarif la transport pe calea ferata a marfurilor destinate exportului, cota zero pentru TVA.




 


Intrebari si raspunsuri pentru fixarea cunostintelor


Cheltuielile publice se efectueaza din:

a) fondurile bugetului public national

b) fondurile bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat, fondurilor speciale, fondurile institutiilor si intreprinderilor publice

c) fondurile bugetului general consolidat


Sfera de cuprindere a cheltuielilor publice fata de cele bugetare este:

a)       mai mica, deoarece se refera numai la cheltuielile efectuate de institutiile publice

b)       aceeasi, deoarece atat cheltuielile publice, cat si cele bugetare se realizeaza din fonduri publice

c)       cheltuielile bugetare au o sfera mai mica decat a celor publice, ele reprezentand numai cheltuielile efectuate de stat din bugetul de stat, bugetele locale si bugetul asigurarilor sociale de stat.


Care sunt cele mai importante categorii de cheltuieli publice (CP):

a)       CP realizate de administratiile centrale de stat din fondurile bugetare si extrabugetare;

b)       CP ale colectivitatilor locale

c)       CP finantate din fondurile asigurarilor centrale de stat

d)       cheltuielile organismelor internationale din resurse publice prelevate de la membrii acestora.


Tipurile de clasificari utilizate in structurarea cheltuielilor publice sunt:

a)       clasificarea administrativa

b)       clasificarea economica

c)       clasificarea financiara

d)       clasificarea dupa rolul CP in procesul reproductiei sociale

e)       clasificarea pe care o utilizeaza institutiile specializate, cum sunt ONU, CEE


Clasificarea  administrativa are la baza criteriul:

a)       institutiilor prin care se efectueaza cheltuielile publice

b)       ministerelor ordonatoare de credite guvernamentale

c)       organelor centrale si locale ce urmaresc formarea resurselor publice si modul lor de repartitie


Potrivit unuia dintre criteriile de clasificare economica, cheltuielile publice cuprind:

a)       cheltuieli pentru protectia sociala, cheltuieli economice, cheltuieli pentru aparare, ordine publica etc.

b)       cheltuieli fara contraprestatie (subventii, transferuri sociale) si cu contraprestatie (servicii adresate anumitor categorii de agenti)

c)       cheltuieli curente (de functionare) si cheltuieli de capital




Care sunt principalele componente ale cheltuielilor publice potrivit clasificarii O.N.U. pe baza criteriului functional

Clasificarea ONU a CP pe baza criteriului functional

Total cheltuieli publice

- servicii publice generale

- aparatul administrativ economic si financiar

- institutii de ordine publica si securitate

- justitie, procuratura, notariat

- alte institutii

- aparare

- armata

- cercetare stiintifica si experiente cu arme

- baze militare pe teritorii straine

- participarea la blocuri militare si razboaie

- educatie

- scoli primare, generale, liceale

- universitati si colegii

- institute de cercetari

- sanatate

- spitale si clinici

- unitati profilactice, antiepidemice etc.

- institute de cercetari

- actiuni economice

- unitati economice ale statului

- unitati private subventionate

- subventii export

- participarea la organisme economice internationale

- participarea la monopoluri economice internationale

- cheltuieli de cercetare in domeniul economic

- servicii comunale

- locuinte si intretinerea lor

- alte servicii comunale

- alte cheltuieli.


Care sunt principalele componente ale cheltuielilor publice potrivit clasificarii O.N.U. pe baza criteriului economic

Total  cheltuieli publice:

- cheltuieli care reprezinta consum definitiv de venit national

- dobanzi aferente datoriei publice

- subventii de exploatare si alte transferuri curente

- formarea bruta a capitalului

- investitii brute

- stocuri materiale

- achizitii de terenuri si active necorporale

- transferuri de capital


Dintre indicatorii utilizati in analiza evolutiei cheltuielilor publice, precizati pentru coeficientul de devansare a cresterii produsului intern brut de catre cheltuielile publice;

1. care este formula de calcul (inclusiv semnificatia elementelor ce intra in componenta formulei)

2. ce reflecta acest indicator

Raspuns :

Icp

Kdv = -----------

pib

unde: Kdv = coeficientul de devansare a cresterii PIB de catre cheltuielile publice, calculat pentru o perioada determinata;

Icp = indicele de crestere a cheltuielilor publice si

Ipib = indicele de crestere a PIB, in aceeasi perioada.


(2) Acest raport reflecta antrenarea in dimensiuni din ce in ce mai mari a folosirii de catre stat a resurselor financiare ale societatii pentru diferite destinatii.


Dintre indicatorii utilizati in analiza evolutiei cheltuielilor publice, precizati pentru indicatorul elasticitatea cheltuielilor publice fata de variatia produsului intern brut :

1. care este formula de calcul (inclusiv semnificatia elementelor ce intra in componenta formulei)

2. ce arata acest indicator cand este supraunitar

Raspuns

DCP           DPIB

ecp = ----------- / -----------

CP PIB

unde:CP si DCP reprezinta cheltuielile publice si modificarea acestora in perioada de referinta

PIB si DPIB reprezinta produsul intern brut si modificarea acestuia in perioada de referinta


daca ecp > 1, exista tendinta ca valoarea nou creata (PIB) sa fie utilizata in mai mare masura pentru finantarea cheltuielilor publice decat in perioada precedenta


Completati enuntul: "Sfera de cuprindere a actiunilor pe linia protectiei sociale ..  sfera actiunilor cuprinse in securitatea sociala

depaseste (este mai mare decat)


Cele mai importante surse de finantare a cheltuielilor publice destinate actiunilor social-culturale sunt:

a)       fondurile bugetare

b)       fondurile financiare cu destinatie speciala (fond de somaj, fond pentru protectia handicapatilor etc)

c)       fondurile proprii ale intreprinderilor publice sau private

d)       veniturile realizate de institutii social-culturale

e)       veniturile populatiei

f)         fondurile organizatiilor fara scop lucrativ (institutii de caritate, fundatii etc.)

g)       ajutor finaciar extern (de la organisme internationale: UNESCO, UNICEF etc., de la organisme regionale:CEE etc.)


Care din urmatoarele afirmatii este falsa, cu privire la ce inglobeaza cheltuielile bugetului general consolidat:

a)     cheltuielile colectivitatilor locale;

b)     cheltuielile efectuate de administratia centrala de stat;

c)     cheltuielile finantate din fondul asigurarilor sociale de stat;

d)     cheltuielile populatiei

e)     cheltuielile organismelor internationale din resursele publice prelevate de la membrii acestora.


Potrivit unui criteriu de clasificare economica, cheltuielile publice cuprind :

a.      cheltuieli pentru protectie sociala, cheltuieli economice, cheltuieli pentru aparare, ordine publica etc.;

b.      cheltuieli curente (de functionare) si cheltuieli de capital

c.      cheltuieli fara contraprestatie (subventii, transferuri sociale)si cu contraprestatie (servicii adresate anumitor categorii de agenti)


Intre componentele cheltuielilor publice, potrivit clasificarii ONU, pe baza criteriului economic, nu se includ:

a)       cheltuieli ce reprezinta consum definitiv de venit national;

b)       servicii publice generale;

c)       dobanzi aferente datoriei publice;

d)       subventii de exploatare si alte transferuri curente;

e)       formarea bruta a capitalului.


In analiza teoretica a cresterii cheltuielilor publice, economistul german Adolf Wagner sustine ca:

a)       cu cat economia devine mai industrializata, cu atat relatiile dintre piete si operatorii pe aceste piete va deveni mai complexa;

b)       urbanizarea si marea densitate a locuitorilor conduc la externalitati ce vor necesita interventia sectorului public;

c)       cheltuielile publice pentru serviciile de sanatate si asistenta sociala cresc pe masura cresterii veniturilor reale din economie;

d)       cheltuielile publice pentru investitii trebuie sa creasca mai repede decat cele private in perioadele de criza;

e)       activitatile publice si in special cele ale statului manifesta o tendinta constanta de crestere

Sa se indice varianta de raspuns falsa.





Cheltuielile publice inglobeaza:

a)       cheltuielile administratiei publice centrale, finantate de la bugetul de stat;

b)       cheltuielile autoritatilor supranationale;

c)       cheltuielile consortiilor financiare internationale;

d)       cheltuielile organizatiilor obstesti;

e)       cheltuieli pentru securitate sociala finantate din fonduri bugetare si nebugetare;

f)         cheltuielile autoritatilor locale;

g)       cheltuieli din fonduri extrabugetare.

Sa se indice varianta corecta de raspuns.



&

 


Teme


Tipuri de clasificari ale cheltuielilor publice si utilitatea acestora

Factorii care influenteaza evolutia cheltuielilor publice in economiile moderne

Sectorul social-cultural. Elemente componente si surse de finantare

Cheltuielile publice pentru asistenta sociala si protectie sociala

Cheltuielile publice pentru actiuni economice





G.A.T.T. (General Agreement on Tariffs and Trade) este o intelegere multilaterala interguvernamentala. Prin G.A.T.T. se organizeaza reuniuni regulate cu caracter comercial pentru delegatii tarilor membre. Intelegerea a  intrat in vigoare la 1 ianuarie 1948 si are sediul la Geneva. Romania participa la activitatea acestui organism din anul 1958, devenind membra cu drepturi depline in anul 1971.





Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre finate publice

Constructia teoriei financiare
Decizia de investitii in mediu probabilistic
Decizii de finantare pe termen lung
Analiza cheltuielilor publice
Sistemul resurselor financiare publice
Imprumuturile de stat. datoria publica
Uniunea europeana
Ajutorul de stat
Bugetul de stat al romaniei
Analiza bugetului regatului unit al marii britanii si irlandei de nord in perioada 2000-2006
Analiza bugetului de stat al germaniei
Acquis-ul comunitar si uniunea economica si monetara
Impozitarea prevazuta de acquis-ul comunitar
Romania intre fiscalitate si politici fiscale














lupa cautareCAUTA IN SITE