StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Crede in EFICIENTA TA
MANAGEMENT

Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar.

StiuCum Home » management » managementul financiar » Informatia contabila in managementul financiar
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Informatia evaluarii: amortismente si provizioane



S-a aratat ca definirea perioadelor de referinta pentru determinarea rezultatului implica posibilitatea evaluarii patrimoniului intreprinderii la sfarsitul fiecarei perioade. Situatia patrimoniala evolueaza esential datorita operatiunilor externe (cu terti) inregistrate in contul de rezultate, dar si corectiilor aduse valorii initiale la anumite elemente de patrimoniu. Contrar operatiunilor externe, care sunt constatate mecanic si continuu in cursul exercitiului, aceste corectii nu sunt efectuate decat la fnchiderea conturilor. Este vorba de operatiunea de inventar, care are ca scop:
- fie de a evalua deprecierea pe care a suportat-o un anumit activ in functie de uzura sau invechirea lui (amortismente);
- fie de a corecta valoarea altor elemente de activ (prozioane pentru depreciere);
- fie de a tine seama in calculul rezultatelor de pierderile sau cheltuielile itoare, care au un caracter probabil si care pot fi atasate anului in curs (prozioane pentru riscuri sau pentru cheltuieli).
Elementele patrimoniale se inregistreaza in conilitate la costul efectiv al acestora, adica la costul istoric, instituit ca principiu al conilitatii si care se bazeaza pe ideea ca un capital este mentinut daca activele nete la sfarsitul perioadei, exprimate la preturile efective ale "intrarilor", sunt egale cu costurile nete de la inceputul perioadei.
fn functie de modul de procurare a activului dat se constituie si costul istoric:
a) fn cazul cumpararii, costul istoric dat de costul de achizitie este format din:


- pretul de facturare al furnizorului;
- taxe fiscale si impozite (exclusiv TVA);


- cheltuieli legate de aprozionarea activelor;
b) fn cazul producerii in unitate, costul istoric este dat de pretul de productie format din:


- costul de achizitie a materiilor prime;
- cheltuieli directe aferente bunului;


- cheltuieli indirecte repartizabile in mod rezonabil;
c) fn cazul contributiei unor persoane la cresterea capitalului, costul istoric este dat de valoarea atribuita bunurilor aduse in intreprindere.In cazul conilizarii iesirilor elementelor patrimoniale, sunt folosite metode diferite, care edent duc la rezultate diferite.
a) Metoda FIFO (prima intrare - prima iesire) - costul unitar al primei intrari este atribuit primei iesiri. Neajuns: se umfla profitul si valoarea de inventar finala in perioada de inflatie, impozite mai mari;
b) Metoda LIFO (ultimul intrat - primul iesit) - costul unitar al ultimei intrari - este atribuit primei iesiri; duce la diminuarea profitului net de exploatare in perioada de inflatie;
c) Metoda pretului mediu de cumparare ponderat cu cantitatile intrate (compromis intre primele doua). Metoda mai veridica, dar greoaie.
Periodic, de regula la sfarsit de an, patrimoniul existent se inventariaza si se evalueaza la valoarea de intrebuintare, adica la pretul posibil de valorificare la data efectuarii inventarului.
Prin area valorii de intrare (costul istoric) a patrimoniului existent cu valoarea de inventar, sunt generate doua situatii:
- valoarea de inventar este mai mare decat valoarea de intrare: apare o plusvaloare latenta, neinregistrata in conilitate;
- valoarea de inventar este mai mica decat valoarea de intrare: apare o minus - valoare latenta, conilizata, minus valoare care denota fie o depreciere ireversibila (amortizari), fie deprecieri reversibile (prozioane) ale activelor.
Amortismentul
Aceasta este procedura care apare din moment ce longetatea unui bun este mai mare decat perioada de inregistrare a rezultatelor. Amortismentul dene atunci necesar pentru a aprecia rezultatele unei intreprinderi, care trebuie sa tina cont de aceasta depreciere.
fn practica, masurarea deprecierii efective a unui bun pune multe probleme si de aceea metodele de amortizare utilizate sunt definite cel mai adesea prin legislatia fiscala. Aceste reguli, care prin caracterul lor sistematic nu tin seama decat intr-un mod imperfect de durata de ata economica si de deprecierea functionala a bunurilor, antreneaza o distorsiune intre amortismentul calculat si pierderea reala de valoare. Aceasta deoarece, amortismentul poate fi analizat intr-un mod mai realist ca fiind desfasurarea pe mai multe exercitii a costului initial al activelor imobilizate.
Cu toate acestea, este necesar sa se faca o distinctie intre amortismentele pentru depreciere si amortismentele derogatorii. Cele din urma corespund excedentului amortismentelor fiscale in raport cu amortismentele pentru depreciere. Astfel, in teorie, intreprinderea are posibilitatea sa delimiteze deprecierea reala a activelor, sale amortizabile, fn practica, este totusi necesar sa se constate ca, de o maniera generala, amortismentele pentru depreciere corespund amortismentelor fiscale obisnuite si ca amortismentele derogatorii rezulta din utilizarea amortismentelor speciale sau exceptionale.
Prozioanele
Cu exceptia anumitor prozioane reglementale care sunt conilizate in functie de dispozitiile legale, prozioanele au ca obiect d( a corecta rezultatul - si in consecinta patrimoniul intreprinderii - in functie de pierderi sau cheltuieli prezionale, dar inca nu definitive la inchiderea exercitiului. Aceasta definitie exclude deci datoriile acoperite (prozionate) la banca (cheltuieli la plata), care sunt ireversibile si care sunt atasate conturilor de terti, corespondente, inregistrarea prozioanelor consta din pierderi sau cheltuieli incerte, desi precizate in ce priveste obiectul lor, si cu obligatia sa se evalueze suma lor la inchiderea conturilor. Contrar amortismentelor, dotatiile cu prozioane nu au caracter automat si sunt apreciate mai liber de intreprindere, sub rezerva aplicarii principiilor de prudenta si de sinceritate.
Metodele de evaluare vor depinde de tipul de prozioane (pentru depreciere, pentru risc, pentru cheltuieli).






Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2019 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre informatia contabila in managementul financiar

Teorii recente in finante
Elementele financiare ale unei investitii in mediu cert
Functia financiara
Mecanismele financiare ale firmei
Informatia contabila in managementul financiar
Retratarea informatiilor contabile
Agregate financiare
Tabloul fluxurilor financiare
Metoda ratelor
Metoda scorurilor
Efectele de levier
Riscul
Sfera planificarii financiare
Planificarea financiara pe termen scurt
Planificarea financiara pe termen mediu sau lung
Politica financiara
Decizii ale politicii de investitii
Decizii cu privire la structura financiara si costul capitalului
Decizii cu privire la distribuirea dividendelor
Evaluarea intreprinderii
Planificarea financiara in management
Decizia financiara








































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare  
analytics