StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Sa facem proiecte sanatoase
management MANAGEMENT

Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar.

StiuCum Home » management » managementul financiar » Sfera planificarii financiare

Planul de dezvoltare si planul financiar



Orice initiativa in domeniul economic se traduce prin acumularea de resurse financiare si creatia unui capital economic. De aceea, preziunile financiare exprima politica intreprinderii, ul de dezvoltare al acesteia, ale caror componente sunt industriale, comerciale, umane.
Procesul de ificare urmeaza un demers alternativ, printr-o explorare a diferitelor cai de dezvoltare posibile pentru intreprindere.
Aceste optiuni sunt incadrate pe de o parte de potentialul intreprinderii, iar pe de alta parte de obiectivele fixate si oportunitatile de care intreprinderea dispune.


Analiza potentialului zeaza patru mari agregate:
- potentialul industrial (capacitate si eficacitate);


- potentialul comercial;
- potentialul uman;
- potential financiar: determinarea capacitatii de indatorare disponibila in functie de capitalurile proprii si de obiective.
Explorarea cailor de dezvoltare zeaza primordial explorarea pietei (sau ansamblului de piete). Problema care se pune pentru fiecare produs este a mentinerii sau cresterii partii (segmentului) de piata. Studiul pietei se concentreaza asupra preziunii cererii si a ofertei, urmarind adaptarea ofertei la cerere, adica adaptarea capacitatii de productie a intreprinderii la evolutia pietelor.
Alte cai de dezvoltare zeaza diversificarea geografica, diversificarea de produs, integrarea pe verticala.
Demersul prezional nu are sens decat daca obiectivele explicite au fost in prealabil definite.
Nu trebuie sa se confunde ificarea cu ul financiar. Selectia financiara nu este singura careia ii este supusa decizia de investitii (ca decizie de dezvoltare). Aceasta din urma implica in prealabil o preselectie de natura economica, bazata pe un ansamblu de studii industriale, comerciale, umane, juridice. Acest ansamblu de studii conduce la definirea politicii intreprinderii.
Sanctiunea financiara nu interne decat in momentul in care proiectele studiate constituie un ansamblu coerent sau alternative coerente.
Planul de dezvoltare a intreprinderii regrupeaza interdependent toti factorii dezvoltarii, in cadrul unor componente de .
- ul de marketing;


- ul de productie;
- ul de cercetare-dezvoltare;


- ul de echipament (tehnologie);
- ul de personal;


- ul administrativ;
Toate aceste componente sunt asamblate pentru a constitui ul financiar.
Planul financiar este expresia cantitativa, coerenta a ansamblului de decizii luate in cadrul ului de dezvoltare a intreprinderii.
El regrupeaza consecintele financiare ale tuturor actiunilor considerate pentru a asigura nu numai dezvoltarea, dar si functionarea intreprinderii.
Planul de investitii, zand o perioada lunga, si ul de finantare, zand o perioada scurta, corespund duratei de anticipatie a ului intreprinderii.
Pe perioada scurta, in general un exercitiu, scopul intreprinderii este de a realiza beneficiul maximal tinand seama de mijloacele de care dispune. Variabilele instrumentale pe aceasta perioada sunt volumul vanzarilor si costul de productie.
Din contra, obiectivul pe perioada lunga nu este primordial profitul, ci cresterea capitalului si extinderea segmentului de piata. Variabilele instrumentale sunt in acest caz investitia si recursul la indatorare.
Cele doua orizonturi ale ificarii stau sub sanctiunea echilibrului financiar. Nu exista decat o singura problema financiara: ajustarea incasarilor si platilor. Celor doua dispozitive de preziune, pe termen lung si scurt li se adauga un al treilea dispozitiv, specific financiar, care zeaza ajustarile dintre plati si incasari.
Planul financiar se prezinta deci sub forma a trei ansambluri de preziuni interdependente:
Planul pe termen lung (sau ul de investitii si finantare) zand o perioada de trei-cinci ani. Silit in termeni de resurse si utilizari, acesta are ca obiectiv determinarea conditiilor realizarii echilibrului financiar si a rolului dezvoltarii asupra acestui echilibru.
Bugetele de echipament (tehnologie) si ale operatiunilor financiare sunt rezultate ale ului pe termen lung, sub forma unor transe ale executiei anuale.
Bugetele de exploatare constituie ul pe termen scurt al intreprinderii. Preziunile referitoare la exploatare nu au fost retinute la nivelul ului de finantare decat sub forma preziunilor globale si sintetice; este cazul fondului de rulment si al finantarii interne (autofinantarii). Aceste bugete sunt silite in termenii venitului si cheltuielilor si nu in termenii incasarilor si platilor. Bugetele de exploatare servesc ca suport controlului gestiunii prin metoda bugetara.
Bugetul de trezorerie, rezultat direct din bugetele anuale, asambleaza toate fluxurile financiare de incasari si plati, oricare ar fi originea. Buget de sinteza si de coerenta al ansamblului preziunilor, bugetul de trezorerie este cadrul de baza al gestiunii financiare pe termen scurt. Ansamblul bugetelor anuale constituie loul de bord financiar al intreprinderii.




Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact