StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Crede in EFICIENTA TA
MANAGEMENT

Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar.

StiuCum Home » management » managementul financiar » Planificarea financiara pe termen mediu sau lung
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Planul de finantare



Daca ul trezoreriei are ca scop sa puna in evidenta, intr-o maniera precisa, nevoile previzionale ale trezoreriei generate de activitatea curenta a intreprinderii si aceasta pe o perioada scurta (o luna - pana la un an), ul de finantare are ca obiectiv dimensionarea la un orizont mai mare (cinci pana la sapte ani, in general) a nevoilor de finantare pe termen lung a intreprinderii si a resurselor (pe termen lung) de care ea ar putea, si ar trebui sa dispuna pentru a faca fata acestor nevoi.


Structura ului de finantare
Pianul de finantare, silit in mod obisnuit pe o perioada de mai multe exercitii, recapituleaza marimea nevoilor si a resurselor pe mai mult de un an, dupa cum este posibila prederea pentru fiecare an al perioadei date. Este foarte util sa se procedeze la studiul propspectiv al modului in care intreprinderea va finanta utilizarile sale


pe termen lung.
Aceasta se prezinta ca un lou de finantare, insa aceste doua documente difera, in sensul ca:
- loul de finantare degaja fluxuri care vor afecta nevoile si resursele pe mai mult de un an, in cursul unuia sau mai multor exercitii trecute, pornind de la variatiile constatate intre suma diferitelor posturi ale bilantului de pornire si ale batantului de incheiere a perioadei.
- ul de finantare, inntariind si echilibrand nevoile si resursele pe mai mult de un an, dimensionate direct, in functie de prognozele silite pentru mai multe exercitii, va permite, pornind de la ultimul bilant cunoscut, sa se determine bilanturile viitoare, asa cum acestea se prezinta la incheierea exercitiilor in cauza.
La fel ca loul de finantare, ul de finantare pune in evidenta si confrunta pentru exercitiile viitoare:


- ansamblul nevoilor previzionale pe termen lung;
- resursele pe termen lung de care intreprinderea va trebui, si va putea dispune, an de an, pe toata perioada considerata.
Acest este conceput astfel incat totalul resurselor previzionale va fi putin superior nevoilor estimate, in scopul de a asigura o marja de securitate.
Planul de finantare poate fi prezentat in echilibru fara sa apara soldul (resurse-nevoi), acesta cumulandu-se algebric cu variatia fondului de rulment. in aceasta prezentare, variatia fondului de rulment apare ca diferenta intre totalul resurselor si suma nevoilor, altele decat acelea legate de ciclul de exploatare.


Determinarea nevoilor de finantare
a) Distribuirea dividendelor
Se refera la distribuirile care au fost prevazute sa se plateasca in cursul fiecaruia din exercitiile acoperite de ul de finantare.
Aceste dividende de platit sunt prelevate din beneficiile exercitiului precedent sau din rezerle existente, dupa cum este posibil sa se determine in functie de politica de remunerare a capitaluluiIn acest stadiu de elaborare a ului, sunt retinute num, distribuirile considerate in functie de capitalul existen recurgerea entual la aporturi complementare ale asociatik nefiind decisa.


b) Institiile
Trebuie sa se retina suma estimativa a tuturor cheltuieli a caror realizare se va traduce in cursul perioadei avute dere, printr-o inregistrare intr-un cont al imobilizarilor.In consecinta, e vorba nu numai de programul de institii care constituie obiectul principal al ului de finantare,atat de institiile de innoire destinate sa mentina in functiune utilajul de productie.
c) Cheltuielile de repartizat pe mai multe exercitii Acestea sunt cheltuielile care, prin natura lor, sau prinImportanta lor, nu trebuie sa fie suportate, in totalitate sau in parte, in exercitiul in cursul caruia sunt angajate si care, in consecinta, trebuie sa fie luate in considerare in exercitii ulterioare.
Sumele de luat in consideratie sunt sumele brute, care vor fi creditate in contul rezultatului previzional, aferent exer-citiului de inchidere din care va fi efectuat transferul contului de activ.


d) Reducerile de capitaluri proprii
La acest titlu trebuie sa se ia in considerare suma urmatoarelor operatii:
- reducerile sau retragerile inainte sa se afecteze contul "capital";
- incorporarile la capital a sumelor preluate pe un alt post de capitaluri proprii (rezer, rezultatul reportat), fn contrapartida, trebuie sa apara in resurse cresterile corespunzatoare de capital
- virarea in contul rezultatului a sumelor de reintegrare aferent subntiilor de institii si diferentelor din reevaluari.
e) Rambursarile imprumuturilor
Este necesar sa se evidentieze sumele rambursate in cursul fiecarui exercitiu aferent imprumuturilor subscrise pentru o durata mai mare de un an.
Mai intai, este vorba de rambursarile referitoare la imprumuturile pe termen lung si termen mediu deja contractate in trecut.
Apoi, sunt mentionate rambursarile de imprumuturi care vor fi contractate, daca va fi nevoie, pentru finantarea programului de institii considerate.
f) Variatia dorita a fondului de rulment
Trebuie sa se mentioneze totalul sumelor, pentru a face in asa fel ca la sfarsitul fiecarui exercitiu de fondul de rulment sa atinga nilul dorit.
Cifra de retinut este egala:
- pentru primul exercitiu al ului, cu diferenta intre totalul fondului de rulment net considerat necesar si cel al fondului de rulment real, care va exista la inchiderea ultimului exercitiu.
- pentru exercitiile urmatoare, cu cresterea sumei nete ale dorite, in raport cu aceea a exercitiului precedent.


Determinarea nilului fondului de rulment net dorit
Depinde:
- pe de o parte, de evolutia nevoii de fond de rulment previzional in cursul perioadei considerate;
- pe de alta parte, de politica financiara a intreprinderii. Problema se pune de a stii in ce masura aceasta nevoie de fond de rulment trebuie sau nu sa fie finantate din capitaluri permanente.
Determinarea resurselor proprii ale intreprinderii a) Capacitatea de autofinantare



> Este vorba de capacitatea de autofinantare previzionala, determinata prin suma algebrica a urmatoarelor elemente:


- rezultatul net dupa impunere;
- dotarile pentru amortismente;
- dotarile (mai putin reluarile) pentru provizioane, decat cele destinate sa acopere riscurile de sub un an.
Dotarile pentru amortismente regrupeaza pe cele aferente imobilizarilor chi si pe cele care corespund nevoilor de institii ale perioadei.


b) Cesiunile elementelor de activ imobilizate
Aceasta rubrica acopera cesiunile imobilizarilor si rambursarile imprumuturilor acordate si creantelor pe mai mult de un an.
Pentru cesiunile de imobilizari, este necesar sa se ia in considerare pretul probabil al cesiunii imobilizarilor a carei vanzare este prevazuta in cursul exercitiului din . In contrapartida, trebuie sa se tina cont de incidentele asupra plusurilor sau minusurilor de valori, degajate din vanzare.
fn acesta rubrica, sunt mentionate rambursarile de imprumuturi acceptate de intreprindere, pe o perioada de peste un an, pe care Ie-a prevazut sa le acorde in cursul ului.


c) Subntiile pentru institii
Aceasta rubrica este rezervata pentru inregistrarea subntiilor pentru institii, pe care intreprinderea le primeste in cont in cursul exercitiului acoperit de prognoza.
Subntiile trebuie sa fie incluse in resursele exercitiului in cursul caruia incasarea lor este prevazuta. Dar, reintegrarea ulterioara si esalonata a acestor subntii in rezultatele anuale se traduce prin aparitia unei cheltuieli fiscale egala cu rata impozitului aferenta sumelor reintegrate.
d) Sumele preluate din fondul de rulment nete
Daca orice crestere a nilului fondului de rulment se traduce printr-o nevoie complementara de finantare, fixarea sau acceptarea unui fond de rulment inferior celui prevazut degaja, dimpotriva, o resursa egala cu diminuarea care rezulta.
Aceste variatii negati au ca origine:
- existenta unui fond de rulment excedentar in raport cu nevoile necesare de exploatare;
- alegerea deliberata a substituirii resurselor pe termen scurt cu mijloace de finantare pe termen lung si mediu.


area resurselor proprii si a
nevoilor de finantare
Din totalul resurselor proprii este dedusa marimea ansamblului nevoilor de finantare. Daca soldul este negativ, exista o insuficienta a resurselor proprii, fiind necesara utilizarea mijloacelor complementare de finantare. Daca soldul este pozitiv, exista atunci un excedent de resurse proprii.
a) Excedentul resurselor proprii (sold pozitiv)
Daca resursele proprii sunt superioare necesitatilor nici o finantare nu este avuta in dere.
Daca aceasta situatie se justifica pentru o perioada limitata sau la nilul unei marje normale de siguranta, in masura in care ea se prelungeste, trebuie sa se apeleze la o examinare din partea managerilor.
Aceste resurse pot fi atunci utilizate sub urmatoarele forme:
- angajarea de noi programe de institii sau realizarea in avans a institiilor deja prevazute;
- anticiparea rambursarilor imprumuturilor chi sau accelerarea ritmului prevazut pentru rambursarea noilor imprumuturi;
- atribuirea de resurse complementare asociatilor, prin distribuirea rezerlor.


b) Insuficienta rezerlor proprii (sold negativ)
Excedentul nevoilor de finantare in raport cu resursele proprii reprezentand prin definitie nevoi pe o perioada mai mare de un an, finantarea complementara va incerca sa fie in mod necesar o finantare pe termen lung sau mediu.
Diferitele resurse la care este posibil sa se recurga sunt:
- ajutorul in capital furnizat de asociati;
- imprumuturile subscrise pe langa creditorii externi, pe piata financiara sau pe langa asociatii insisi;
- finantarea prin credit-bail.
Alegerea intre diferite moduri de finantare pune in discutie mai multe criterii: - existenta sau nu a unei capacitati de indatorare la termen;
- renilitatea noilor institii;


- posibilitati de asociere.
Prezentarea definitiva a ului de


finantare
Dupa echilibrarea definitiva a nevoilor si resurselor trebuie sa se procedeze la prezentarea definitiva a ului de finantare.
Operatiunea consta in a reclasifica diferitele corectii care au fost aduse, in mod provizoriu, in diminuarea (sau in mod exceptional, in cresterea) resurselor brute corespunzatoare pentru a tine cont de consecintele financiare si fiscale legate de punerea in aplicare, in a remunera si in a rambursa aceste resurse.
Sa reamintim in concluzie ca un de finantare nu da satisfactii decat in masura in care:


- este aproximativ echilibrat in primul an;
- genereaza o marja de siguranta connabila in anii urmatori;


- respecta criteriile impuse de furnizorii de fonduri.






Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2019 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre planificarea financiara pe termen mediu sau lung

Teorii recente in finante
Elementele financiare ale unei investitii in mediu cert
Functia financiara
Mecanismele financiare ale firmei
Informatia contabila in managementul financiar
Retratarea informatiilor contabile
Agregate financiare
Tabloul fluxurilor financiare
Metoda ratelor
Metoda scorurilor
Efectele de levier
Riscul
Sfera planificarii financiare
Planificarea financiara pe termen scurt
Planificarea financiara pe termen mediu sau lung
Politica financiara
Decizii ale politicii de investitii
Decizii cu privire la structura financiara si costul capitalului
Decizii cu privire la distribuirea dividendelor
Evaluarea intreprinderii
Planificarea financiara in management
Decizia financiara








































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare  
analytics