StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Castiga timp, fa bani - si creste spre succes
drept DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare în relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » criminologie

Particularitati legislative in materia crimei organizate, specifice altor state ale lumii



Particularitati legislative in materia crimei organizate, specifice altor state ale lumii



S.U.A.


Sistemul penal american incrimineaza infractiunile din sfera crimei organizate la nivel de stat, cat si federal, fara a fi definita denumirea juridica a acesteia.



Pentru a lupta impotriva fenomenului prin mijloace de drept penal, legiuitorul pune la dispozitie precizari, privind institutia "conspiratiei" si conditiile R.I.C.O.

Conspiratia (conspiracy) este acordul intre cel putin doi indivizi pentru a comite sau a pune sa se comita un act legal prin mijloace ilegale[1].

Acordul are in vedere atat actele preparatorii, tentativa, acestea fiind separate in timp, cat si realizarea conspiratiei. Actele preparatorii sunt pedepsite prin ele insele, daca sunt de natura a fi interzise intr-un anume fel[2].

Conspiratia nu se absoarbe cu infractiunea principala, iar partile participante la conspiratie pot fi pedepsite atat pentru conspiratie, cat si pentru infractiunea principala[3].

Legea americana R.I.C.O (The Racketeer Influenced and Corrupt Organizations - Statutul privitor la influenta gangsterilor si organizatiilor complete)[4] a fost promulgata ca o arma contra crimei organizate, avand atat prevederi penale, cat si civile .

R.I.C.O. este una din cele mai controversate legi, promulgata in acest secol si, in acelasi timp, una dintre cele mai eficiente.[6] Ea intentioneaza sa "eradicheze in Statele Unite crima organizata prin intarirea instrumentelor juridice de strangere a probelor, prin stabilirea de noi interdictii penale si prin stabilirea de noi pedepse, mai severe, si a unor remedii noi pentru a face fata activitatilor ilegale ale celor care fac parte din crima organizata" .

S-a considerat ca, pentru incalcarea R.I.C.O., sunt necesare intrunirea a cinci elemente[8]:

a) in cauza trebuie sa fie o "intreprindere";

b) sa fi comis cel putin doua infractiuni prealabile de racket in zece ani precedenti;

c) trebuie demonstrata obisnuinta unei asemenea activitati;

d) trebuie demonstrata atingerea adusa circuitului interstatal sau international;

e) trebuie sa se fi comis un act ilegal.

Legea R.I.C.O. cere ca acuzarea sa dovedeasca atat existenta unei "intreprinderi", cat si asistenta conexa a unei activitati de racket[9].

O " intreprindere " este definita ca fiind "orice individ, societate, asociatie sau o alta entitate legala si orice uniune sau grup de indivizi asociati in fapt sau de drept".

Desi cercurile federale au pareri impartite cu privire la natura exacta a cerintelor unei "intreprinderi", se pare ca o intreprindere R.I.C.O. trebuie sa aiba o structura, usor de recunoscut si diferita de cea inerenta unei activitati obisnuite de racket[11].

Pe de alta parte, chiar daca se admite existenta unei anumite "structuri", aceasta este importanta pentru a o deosebi de conspiratie si nu are o semnificatie prea mare[12].

Practica Curtii Supreme a Statelor Unite, referitor la structura, concluzioneaza ca aceasta ar putea fi "o structura durabila formata din indivizi asociati in timp, uniti de acelasi scop si organizati, fie dupa un model ierarhic, fie consensual" .

Pentru a proba elementul de "intreprindere", sunt discutii privind legatura cu activitatea de racket, in sensul ca cele doua sunt separate si trebuie probat acest lucru. Unele curti declara "ca nu este necesar sa se arate ca "intreprinderea" are doar cateva functii total independente de activitatea de racket" . Altii sustin ca, pentru a stabili existenta de fapt a unei "intreprinderi", acuzarea trebuie sa prezinte probe suficiente pentru a demonstra ca intreprinderea este o entitate separata de practica de racket careia i s-a dedicat . Este foarte important de demonstrat existenta separata a celor doua componente pentru a fi aplicabila Legea R.I.C.O.

Activitatea de racket enumera anumite acte sau infractiuni locale sau federale prealabile care trebuiesc probate de procurorul federal. Aceste infractiuni prealabile sunt: acte sau amenintari cu moartea; rapirea; jocurile de noroc; incendierea voluntara; furtul cu violenta; furtul prin efractie; extorcarea; coruptie; falsificarea; frauda postala sau telegrafica; obstructionarea justitiei; gangsterismul; prostitutia; productia sau traficul de droguri .

Obisnuinta activitatii ilicite desfasurate si atingerea adusa comertului interstatal sau international (punctele 3 si 4 din Legea RICO) trebuiesc demonstrate de procurorul federal.

Actul ilegal comis (pct.5 din Legea RICO) e reprezentat de activitatile de racket interzise in art.1962, acestea fiind:

a) folosirea sau investirea fondurilor sau produselor fondurilor care deriva dintr-un mod obisnuit de activitate de racket pentru a achizitiona sau a infiinta o intreprindere angajata in comertul interstatal sau care poate sa-l afecteze[18];

b) de a detine un interes intr-o asemenea intreprindere prin mijloacele unei activitati de racket in mod obisnuit[19];

c) sa angajezi sau sa te asociezi cu o intreprindere care face uz in mod obisnuit de activitate de racket[20].

O conspiratie de tip RICO cere sa se probeze ca partile au cazut de acord sa participe in mod direct sau indirect la afacerile unei intreprinderi prin practica obisnuita a unei activitati de racket[21].

Legea RICO este aplicabila atat intreprinderilor constituite legal, dar care isi impletesc activitatile cu cele de racket, cat si organizatiilor (intreprinderilor) criminale[22]. Curtea Suprema a Statelor Unite declara ca "nici textul, nici structura RICO nu limiteaza aplicarea sa la intreprinderile legale. Aplicarea legii RICO si la organizatiile criminal 242h79c e nu duce la nici o incompatibilitate structurala cu nici o parte a textului de lege." . Domeniul de aplicare a RICO include, asadar, nu numai operatiunile de comert legitim impletite cu o conduita ilegala, dar si activitatile grupurilor ilegale sau criminale .Comiterea a doua sau mai multe acte de racket constituie "activitate de racket".

RICO - partea civila. "Orice persoana careia i se aduce atingere in ceea ce priveste proprietatea sau afacerile prin incalcarea art.1962, poate intenta proces in orice instanta districtuala competenta din Statele Unite, putand cere intreit recuperarea prejudiciului reclamat, costurile legale de proces, incluzand si o plata rezonabila pentru prestatia procurorului"

Actiunea civila, prin Legea R.I.C.O, are un camp foarte larg de aplicare, iar cei chemati in instanta sa raspunda civil, nu trebuie neaparat sa fie inculpati penal R.I.C.O[27].

Este ceea ce in unele sisteme de drept, printre care si cel roman, se cheama "persoana responsabila civilmente".

Acest fapt a dus la o interpretare destul de larga a legii, agreata de instante, inclusiv de Curtea Suprema, folosirea acesteia luand amploare[28]. Exista totusi teama ca acest tip de raspundere civila va actiona asupra dreptului la libertatea expresiei si va determina o nesiguranta in aprecierea limitelor dintre conduita protejata (legala) si cea neprotejata prin lege .

C.C.E. - Statutul intreprinderilor criminale (Continuing Criminal Enterprise Statute) a fost adoptat in 1988 si este un RICO ce se aplica numai in domeniul drogurilor, cuprinzand numai o singura prevedere penala "o activitate (intreprindere) criminala cu caracter continuu este comiterea continua de infractiuni privind drogurile de catre o persoana in concurs cu alte cinci sau mai multe, in care o persoana ocupa loc de conducere si din care o persoana obtine venituri substantiale" [30].


CANADA


Parlamentul a adoptat Legea canadiana 95, denumita Legea Anti-banda,[31] ce completeaza Codul penal canadian. Prin aceasta lege nu se defineste crima organizata, dar se defineste organizatia criminala, ca fiind "orice grup, asociatie sau organ public, alcatuit din 5 sau mai multe persoane, organizate oficial sau neoficial:

a)      avand ca activitate principala comiterea unei infractiuni penale cuprinsa in aceasta definire sau alta lege a Parlamentului pentru care pedeapsa maxima este de peste 5 ani;

b)      oricare sau toti membrii sunt implicati sau au fost angajati in ultimii 5 ani in comiterea unor astfel de infractiuni"

Aceasta definitie se intinde dincolo de o banda organizata implicata in acte de violenta, cuprinzand atat bandele structurale, dar si pe acelea cu o legatura temporara, fara a exista o cerinta privind continuitatea.

Adoptarea acestei definiri si incriminari in partea generala a Codului penal a facut ca sa fie incriminata in partea speciala infractiunea de "participare la o organizatie criminala" [33], care consta in:

a)      participarea sau contributia substantiala la activitatea unor organizatii criminale, stiind ca unul sau toti membrii organizatiei au fost implicati in ultimii 5 ani in comiterea unor infractiuni grave cuprinse in aceasta lege, sau oricare alta lege a Parlamentului, pedeapsa maxima fiind de peste 5 ani pentru fiecare;

b)      participarea la comiterea unei infractiuni in beneficiul personal la ordinul sau in asociere cu o organizatie criminala, va fi pedepsita cu inchisoare de peste 5 ani ori se face vinovat de un delict federal grav si este pasibil cu inchisoare pana la 14 ani.

Textul adoptat de legiuitor in aceasta forma face ca, potrivit legislatiei penale canadiene, unde cuantumul pedepsei aplicate pentru doua sau mai multe sanctiuni este consecutiv (se insumeaza) si nu cumulativ, sa aiba serioase critici[34].

Astfel, se incalca principiul proportionalitatii (al totalitatii) vinovatiei cu pedeapsa aplicata, promovandu-se o pedeapsa dura si neobisnuita[35]. Principiul totalitatii cere unui judecator, ce condamna un infractor la executarea de sentinte consecutive, sa se asigure ca sentinta cumulata pronuntata nu depaseste intreaga vina a infractorului .

Legea Canadiana 95 introduce, pentru infractiunea de "asociere la o organizatie criminala", la art.467.1(1)(b):".in beneficiul personal, la ordinul sau in asociere cu o organizatie" masura confiscarii speciale a profitului rezultat din infractiune.

De asemenea, Legea 95 aduce exceptii principiului cardinal stabilit prin Legea Cautiunii din 1971, potrivit careia "statul trebuie sa prezinte un motiv pentru arestarea dinaintea procesului" . Astfel, se adauga la lista exceptiilor de liberare conditionata, noua infractiune prevazuta in art.467.1.C.P.C .

Desi criticata sever, fiind considerata o lege putin productiva si fara a putea rezolva problemele bandelor de motociclisti, indeosebi[39], prin caracterul sau extrem de general, ambiguu si nelimitat, totusi aceasta in plan international, in opinia specialistilor, este considerata un model legislativ prin larghetea dar si severitatea sa .

ITALIA


Dreptul penal italian este considerat un important model european in combaterea crimei organizate[41].In partea speciala a Codului penal italian , Capitolul "Delicte impotriva ordinii publice", exista doua articole care definesc cele doua forme de asociatii: "asociatii in vederea comiterii de infractiuni" (Associazione per delinquere), art.416 si "asociatiile de tip mafiot" (Associazione di tipo mafioso), art.416 bis.

Primul articol mentine o legatura istorica cu codul penal anterior[43], ca urmare a influentei scolii pozitiviste prin care se introduce notiunea de "pericol social" pentru activitatile infractionale comise de indivizi izolati sau in asociere (participatie). Al doilea articol a fost introdus dupa promulgarea Legii controlului organizatiilor criminale, Mafia si Casa Nostra din America (1975) .

Mentinerea art.416, incepand cu 1982 a declansat o adevarata furtuna din partea partidelor politice, care doreau o noua reforma penala, in lupta impotriva crimei organizate.[45]


Associazione per delinquere - Art.416 din Codul penal italian prevede ca, atunci "Cand trei sau mai multe persoane se asociaza in scopul comiterii de infractiuni, acela sau aceea care promoveaza sau angajeaza asocierea vor fi pedepsiti numai pentru acest act cu inchisoarea de la 3 la 7 ani. Simplul act de apartenenta la asociere va fi pedepsit cu inchisoare de la l la 5 ani. Conducatorii vor fi pedepsiti cu aceiasi pedeapsa ca si organizatorii.

Daca membrii folosesc arme in orase, in afara acestora sau pe drumurile publice, pedeapsa aplicata este inchisoarea de la 5 la l5 ani.

Pedeapsa creste daca numarul membrilor asociatiei este de zece sau mai multi"[46].


Asociatii de tip mafiot - Art.416 bis stipuleaza ca:

"oricine devine membru al unei asociatii de tip mafiot, compuse din 3 sau mai multe persoane, va fi pedepsit cu inchisoare de la 3 la 6 ani;

oricine promoveaza, conduce sau organizeaza o astfel de asociere va fi, numai pentru acest act, pedepsit cu inchisoare de la 4 la 9 ani;

asociatia va fi considerata de tip mafiot cand membrii acesteia folosesc forta sau intimidarea asociatilor, constrangerea sau legea tacerii (omerta) pentru comiterea de infractiuni si incearca sa dobandeasca direct sau indirect controlul unor activitati economice prin functiile de conducere pe care le indeplinesc, concesiuni, autorizari, contracte sau servicii publice, realizarea de profituri sau foloase necuvenite pentru ei sau pentru altii, impiedicarea exprimarii libere a votului sau cumpararea de voturi pentru ei sau pentru altii in timpul alegerilor;

daca asociatia devine paramilitara, sanctiunea este inchisoarea de la 4 la l0 ani pentru cazurile de la primul paragraf sau de la 5 la 15 ani, in conditiile enumerate la al doilea paragraf;

asociatia va fi considerata paramilitara atunci cand membrii detin sau dispun de arme si substante explozive, atat in cazul detinerii fara drept, cat si in cazul procurarii in vederea atingerii scopurilor ilicite ale asociatiei;

atunci cand activitatile economice pe care membrii asociatiei le controleaza sau intentioneaza sa le controleze sunt finantate total sau partial cu pretul, produsul sau profitul obtinut din activitati ilicite, sanctiunile aratate in paragrafele precedente cresc cu 1/3 din jumatatea pedepsei;

in ceea ce-l priveste pe cel implicat in activitatile enumerate mai sus, va opera confiscarea obligatorie a tuturor mijloacelor sau a obiectelor care au folosit la comiterea infractiunii sau care au rezultat din comiterea infractiunii, precum si a tuturor profiturilor realizate din comiterea infractiunilor;

paragrafele de mai sus se aplica si impotriva Camorrei sau a altor asociatii cu alta denumire care folosesc intimidarea pentru realizarea unor scopuri similare cu cele specifice asociatiilor de tip mafiot".

Referitor la confiscare, prevazuta in art.413 bis alin.7, legea italiana prevede doua modalitati de confiscare. Prima cu caracter preventiv, pentru care tribunalul este autorizat sa dispuna sechestrarea bunurilor ce apartin unei persoane, daca modul de viata al acesteia nu corespunde venitului sau nominal sau declarat. In cazul in care persoana in cauza poate dovedi ca bunurile au fost dobandite pe cai legale va fi autorizat sa le pastreze[47]. Cea de a doua modalitate de confiscare se refera la bunuri ce au fost utilizate pentru comiterea unei infractiuni sau care reprezinta beneficiul acesteia. Confiscarea in ambele cazuri este imperativa din momentul in care acuzatul este inculpat pentru savarsirea unei infractiuni ce are legatura cu utilizarea sau dobandirea proprietatii in cauza.



Franta


Legea penala franceza privind combaterea crimei organizate prevede, ca si alte sisteme de drept, o infractiune distincta, sanctionata separat, denumita asocierea de raufacatori (association de malfaiteures) pentru anumite infractiuni specifice crimei organizate, forme agravante, in cazul comiterii in "banda".


Asociatia de raufacatori este reglementata in art.450 -1 la 450 - 3 din Codul penal francez[49].

Art.450 - 1 prevede ca "constituie o asociere de raufacatori orice grupare constituita sau in curs de constituire, caracterizata prin unul sau mai multe fapte materiale, in vederea comiterii unei infractiuni sau delict pentru care este prevazuta inchisoarea. de 10 ani".

Asociatia de raufacatori este o infractiune autonoma, creata pentru a combate mai eficient crima organizata si care completeaza dreptul comun.

"Infractiunea se consuma in momentul in care asociatia intentioneaza sa comita orice fel de infractiune, pentru care este prevazuta inchisoarea de 10 ani[50], fie ca este vorba de infractiuni contra persoanei, contra bunurilor sau contra natiunii, statului si pacii publice"

In aceasta formulare, incriminarea "asociatiei de raufacatori"[52] nu mai poate fi un instrument puternic de combatere a crimei organizate, ca urmare a faptului ca infractiunile cuprinse in aceasta categorie trebuie sa aiba sanctiuni de peste 10 ani inchisoare .

"Banda organizata" nu este o infractiune separata, autonoma, este o circumstanta agravanta a infractiunilor deja comise[55], fapt ce o deosebeste de asociatiile de raufacatori.

In cazul infractiunilor continuate, comise in banda organizata, banda organizata poate fi calificata ca o asociatie de raufacatori, considerandu-se ca ea a fost infiintata special pentru comiterea acelor infractiuni[56].

Specific Codului penal francez, pe linia combaterii crimei organizate, este problema raspunderii penale a persoanelor juridice, atunci cand sunt comise infractiuni pe seama lor de organele sau reprezentantii acestora[57].

Persoana juridica poate fi vesmantul juridic al unei grupari de crima organizata, fiind o fiinta sociala creata sau folosita pentru a comite infractiuni[58].

Raspunderea persoanei juridice nu poate fi antrenata decat pentru infractiunile pentru care legea prevede expres acest tip de raspundere, ca o sanctiune complementara obligatorie: traficul de droguri, in banda organizata, proxenetismul, in banda organizata; extorcarea, in banda organizata; escrocheria, in banda organizata; tainuirea, in banda organizata; distrugerile in banda organizata; transportul, punerea in circulatie sau detinerea de moneda falsa in banda organizata; spalarea banilor[59].

Pedepsele complementare[60] ce se aplica sunt:

dizolvarea (daca persoana juridica a fost creata sau deturnata de la obiectul sau pentru a comite faptele incriminate);

interdictia profesionala (a obiectului de activitate);

inchiderea stabilimentului (societati, intreprinderi);

confiscarea instrumentelor (ustensile, instalatii, fabrici, etc.);

confiscarea produsului infractiunii.

Sub aspectul confiscarii, Codul penal francez mentine prezumtia de vinovatie atat pentru persoanele fizice, cat si juridice, numai in situatia comiterii infractiunilor de proxenetism in banda si spalarea banilor .

"Faptul de a nu justifica resursele corespunzand felului sau de viata, in acelasi timp traind in mod obisnuit" pune, deci, o prezumtie de vinovatie a proxenetului sau a persoanei care spala banii. Aceasta prezumtie a fost recunoscuta odinioara conform Conventiei Europene a Drepturilor Omului, cu conditia de nu depasi limitele rezonabile[62]. Sarcina dovezii revine invinuitului, varianta pe care dreptul penal clasic nu o accepta decat cu circumspectie.

Sistemul penal francez, pe linia combaterii crimei organizate, este in plina reforma[63]. In ianuarie 1996, Comisia Legislativa a Adunarii Nationale a votat, dupa o lunga dezbatere, urmatorul text pentru definirea organizatiei criminale:

"Orice grup, inclusiv pe cele in formare, constituie o organizatie criminala, daca urmareste:

constituirea de bande organizate;

obtinerea, transportul, vinderea bunurilor ilicite, detinerea de arme, explozivi sau droguri;

traficul de influenta, influentarea votului sau a autoritatilor publice si au ca scop:

- comiterea de infractiuni;

- sau realizarea pentru ei sau pentru altii a controlului, in tot sau in parte, a unor activitati economico-financiare, comerciale sau civile, ori a unor bunuri, a pietelor publice la nivel national, regional sau international, a ajutoarelor, subventiilor sau regulilor contractuale publice".

Aceste schimbari legislative modifica substantial art. 450 - 1 - privind "asociatia de raufacatori", abroga art.132/71 si aduce cateva elemente noi ce privesc realizarea controlului unor activitati economice ilicite in plan transnational.


AUSTRIA


Codul penal austriac nu da o definire a crimei organizate si nici a asociatiei, enumerand doar elementele acesteia:

a)structura - un grup de peste 10 persoane angajate in asociatie, ca un fel de intreprindere;

b) continuitate[64] - pentru o perioada mai lunga de timp;

c) activitati infractionale - desfasurate in mod organizat.

Acestea se regasesc in textul adoptat de Codul penal.

"O persoana este pedepsita daca formeaza o asociatie similara cu o intreprindere , cu un numar considerabil de persoane pentru o perioada mai lunga de timp, sau o persoana care participa ca membru.

1. daca intentia grupului este, chiar daca nu exclusiv, orientata catre comiterea repetata si planificata a infractiunilor grave impotriva vietii, libertatii sau proprietatii sau a infractiunilor grave referitoare la prostitutie, traficul cu imigranti, traficul ilegal de arme, material nuclear si radioactiv, deseuri toxice, falsificarea banilor sau droguri;

2. daca grupul tinteste profiturile pe scara inalta sau sa devina foarte puternic din punct de vedere politic sau economic;

3. daca grupul incearca aceasta prin metodele coruptiei, terorismului sau printr-o disciplina speciala de protectie impotriva acuzarii.

In aceste cazuri pedeapsa va fi intre 6 luni si 5 ani".

Infractiunea este autonoma, dar, in situatia unor infractiuni apare ca o forma agravanta.

Asociatia cunoaste doua tipuri de organizare in codul penal traditional: conspiratia (Komplott) si banda (Bande) organizata[65].

Conspiratia presupune o intelegere intre cel putin doua persoane pentru a comite un delict, ce se sanctioneaza cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani. Este infractiune autonoma, iar tentativa se pedepseste.

Banda este o intelegere intre trei sau mai multe persoane care se hotarasc sa comita infractiuni impreuna, dar infractiunile nu sunt planificate in detaliu de la inceput, se pedepseste cu inchisoare de maximum 3 ani.

Prin incriminare separata, legiuitorul sanctioneaza formele participative - instigarea, complicitatea, tainuirea si favorizarea:

"Oricine cu buna stiinta actioneaza spre binele sau in interesul unei organizatii criminale, detine obiecte apartinand acelei organizatii in custodie, investeste, administreaza, converteste, ruleaza sau le transfera unei terte parti, va fi pasibil de inchisoare pe un termen de maximum 3 ani; oricine comite infractiunea de detinere a obiectelor cu valoare mai mare de 500.000 silingi austrieci va fi pasibil cu inchisoarea pe un termen de la 6 luni la 5 ani" .

Infractiunile tipice, comise frecvent de crima organizata, sunt: spalarea banilor, traficul cu femei (infractiunea are doua variante: aducerea de femei in Austria si, a doua varianta, exploatarea sexuala a acestora) traficul ilegal cu imigranti[68].


ELVETIA


Codul penal elvetian din 1994 foloseste termenul "organizatie" fara a o defini, precizandu-i insa trasaturile:

"1. Oricare participa la o organizatie care isi tine structura si efectivele secrete; oricine comite infractiuni violente sau dobandeste profituri pentru comiterea de infractiuni, oricine sustine astfel de organizatii in activitatea lor infractionala va fi pedepsit cu inchisoare sau detentie pentru o perioada maxima de pana la 5 ani;

2. Din oficiu, judecatorul poate micsora pedeapsa oricui incearca sa impiedice desfasurarea activitatilor ilicite ale organizatiei;

3. Oricine comite infractiuni in afara granitelor statului este de asemenea pedepsit, daca organizatia din care face parte executa sau se presupune ca executa activitatile ilegale in totalitate sau in parte in Elvetia"

Procuratura Federala Elvetiana face unele precizari privind modul de interpretare al structurii si caracteristicilor organizatiei. Astfel:

termenul de "secret"[70] este considerat ca o activitate sistematica de disimulare, superflua si neintrerupta;



organizatiile sa fie compuse din cel putin trei persoane, o structura solida si o existenta permanenta;

simpla participatie este considerata infractiune fara a fi necesara comiterea altor fapte si nici existenta unui scop ilegal;

"obtinerea de profit" avand o interpretare suficient de clasica presupune atat activitati ilicite cat si licite[71].

Legiuitorul lasa o marja considerabila instantelor de judecata in fixarea sanctiunilor, in concordanta cu gravitatea faptelor, dar fara a se putea depasi termenul de 5 ani de inchisoare.

Desi nu se face nici o referire cu privire la confiscare, in art.260-1 se precizeaza ca, in acest sens, se aplica prevederile generale prevazute in Codul penal[72].

"Judecatorul va dispune confiscarea tuturor mijloacelor asupra carora organizatia criminala isi exercita posesia. Bunurile oricarei persoane care participa sau sustine organizatia criminala sunt considerate ca fiind la dispozitia acelei organizatii, daca nu se dovedeste contrariul".

Din perspectiva legiuitorului, prezumtia de vinovatie este mult accentuata, iar institutia confiscarii apare ca fiind deosebit de dura si mult mai eficienta din toate sistemele penale contemporane.


OLANDA


Sistemul penal olandez cuprinde prevederi pe linia combaterii crimei organizate atat in Codul penal, cat si in legi speciale.

In acest sens, Codul penal prevede[73] urmatoarele:

"1. Participarea intr-o organizatie care intentioneaza sa comita delicte va fi pedepsita cu inchisoare de maxim 5 ani sau o amenda de categoria 4;

2. Participarea la functionarea continua a unei persoane juridice care a fost declarata irevocabil ilegala si de aceea dizolvata va fi pedepsita cu inchisoarea de maxim l an, sau amenda categoria 3;

3. Referitor la fondatori sau manageri, termenele de inchisoare pot creste cu o treime".

Incriminarea este autonoma si nu are in vedere participarea intr-o organizatie in scopul comiterii anumitor infractiuni.

Potrivit doctrinei penale olandeze[74], infractiunea prevazuta de art.140 din cod este o infractiune primara, iar faptele de crima organizata prevazute in legile speciale sunt infractiuni secundare.

Desi legiuitorul nu face precizari privind "organizatia", in doctrina penala olandeza[76] sunt evidentiate caracteristicile acesteia:

a)       Structura grupului este ierarhica, avand lideri si subordonati cu sarcini stabilite.

b)      Grupul are un sistem de sanctiuni interne pentru pastrarea ordinii in organizatii.

c)       Este orientat sa comita in principal infractiuni de acelasi tip.

d)      Grupul are legaturi infractionale cu inalta societate.

e)       Grupul investeste in inalta societate.

f)        Intreprinderile cinstite sunt folosite ca paravane.

g)       Principalii membrii lucreaza impreuna de mai bine de 3 ani.

h)       Grupul foloseste sanctiuni extreme in cazul intrusilor.





GERMANIA


In Codul penal german, art.129 este aplicat strict infractiunilor legate de crima organizata. Acest capitol a fost in intregime rescris in 1951 si modificat, in mai multe randuri de atunci .

Articolul mentionat precizeaza:

"Oricine formeaza o asociatie ale carei obiective sau activitati sunt indreptate catre comiterea de acte criminale, sau oricine participa la o astfel de asociatie ca membru, cotizeaza pentru ea sau o sprijina, va fi pedepsit cu inchisoare de pana la 5 ani sau amenda".

Conform doctrinei penale germane[78], organizatia trebuie sa cuprinda cel putin trei persoane, sa desfasoare o activitate criminala continua, fiecare membru sa se supuna vointei asociatiei, sa existe o legatura intre acestia, o parte din cartierul general sa se afle in Germania .

In situatia infractiunilor grave (omucideri, rapiri, luarea de ostatici etc.), prevazute separat in Codul penal sau legi speciale, comiterea lor de catre organizatie constituie circumstanta agravanta[80] si pedeapsa este marita.

Referitor la confiscare, in Germania opereaza principiul de nevinovatie, dreptul la proprietate fiind aparat si garantat de Constitutie. Totusi, legiuitorul a introdus, pe langa "amenda", ca pedeapsa complementara, o forma originala "amenda pe proprietate"[81]. Aceasta se aplica pe langa pedeapsa inchisorii pana la 2 ani pentru anumite infractiuni. Cuantumul amenzii pe proprietate se stabileste avandu-se in vedere valoarea averii acuzatului, valoare cunoscuta sau estimata de instanta. Aceasta estimare facuta de instanta obliga acuzatul sa faca dovada realitatii valorii si implicit sa-si dovedeasca provenienta licita .

Codul penal a fost completat prin incriminarea unor infractiuni din sfera crimei organizate comise de organizatii criminale[83].

De asemenea, sistemul penal german in vederea combaterii crimei organizate a adoptat o serie de legi speciale ce prevad infractiuni a caror comitere de catre organizatie constituie o agravanta[84].

Legile speciale, pentru a sublinia caracterul agravant al unor infractiuni, in afara comiterii de catre organizatie, sanctioneaza si modul "profesionist" de savarsire a acestora.

In opinia penalistilor germani, problema combaterii crimei organizate in Germania inca nu este rezolvata si se considera a fi mult mai eficienta introducerea unor prevederi penale in legi speciale, cu pedepse drastice, decat o eventuala modificare a Codului penal[85].


GRECIA


Prevederile legale specifice crimei organizate in sistemul penal grec au fost cuprinse in legile speciale adoptate in vederea combaterii crimei organizate, in general, si a terorismului, in particular[86], legi ce au fost abrogate ulterior.

Codul penal grec, intrat in vigoare in 1990, incearca sa dea totusi un contur legal formelor crimei organizate[87].

In art.187 , intitulat "Organizatia si conspiratia", se prevede:

"1.Orice persoana care se intelege cu o alta pentru comiterea unei anumite infractiuni sau se alatura altora pentru comiterea mai multor infractiuni nespecificate inca, va fi pedepsita cu inchisoarea de minimum 6 luni.

2.Orice persoana care se intelege cu o alta sau se alatura alteia pentru comiterea uneia sau mai multor infractiuni pentru care pedeapsa stipulata este inchisoarea de minimum un an, se pedepseste cu inchisoare.

3. Un faptuitor va fi scutit de pedeapsa prevazuta in paragrafele precedente daca prin informarea autoritatilor face posibila impiedicarea produceri infractiunii."


SPANIA


Legislatia penala spaniola nu da o definire a formelor organizate de comitere a infractiunilor, nici in Codul penal si nici in legi speciale[88]. Comiterea insa a infractiunilor comune sau specifice crimei organizate, cum sunt: terorismul, distrugerile, trafic de droguri, trafic de arme, spalarea banilor, contrabanda, in banda, organizatie sau grup sunt forme agravante, ce se sanctioneaza cu pedepse foarte mari.

In situatia traficului de droguri, autoritatea judiciara poate hotari una din urmatoarele masuri impotriva persoanei juridice:

a) "Dizolvarea organizatiei sau asocierii sau inchiderea definitiva a localurilor sale si a stabilimentelor deschise publicului;

b) Suspendarea activitatilor organizatiei, asociatiei sau a localurilor deschise publicului pentru o durata de pana la 5 ani;

c) Interzicerea acelor organizatii sau asociatii comerciale ori de afaceri care in cursul exercitiului lor ar fi facilitat sau protejat infractiunea pentru o durata nu mai mare de 5 ani" .


JAPONIA


In codul penal japonez, nu exista nici o reglementare care sa trateze in mod special crima organizata, exceptand cazurile de agravarea pedepsei persoanelor care comit acte de intimidare, atac sau distrugere a proprietatii sau prin impunerea fortei unei intreprinderi sau grup, ce se pedepsesc cu o amenda de pana la 300.000 yeni sau inchisoare de pana la 3 ani .

In aceste imprejurari, crima organizata a captat atentia la nivel national[91] si a obligat Guvernul sa gandeasca la o serioasa revizuire a legii penale, sa intocmeasca un proiect de modificare a acesteia, cu pedepse aspre, sub urmatoarele aspecte:

crearea unui nou delict care sa interzica infiltrarea intr-o afacere legala prin investirea de bani murdari proveniti din escrocherii si spalarea banilor;

modificarea procedurii penale prin permiterea folosirii legale a interceptarilor convorbirilor ca proba de investigare criminala si o noua prevedere privind protectia martorilor;

definirea juridica a conceptelor cheie "intreprindere" si "puterea legala a "intreprinderii" pentru a se defini crima organizata".[92]

Comitetul, constituit din experti ai Ministerului Justitiei, defineste "intreprinderea" ca fiind "o unitate permanenta" a mai multor indivizi, cu scop comun, care se angajeaza in activitatea ei prin grupul ce o contine. Membrii grupului trebuie sa fie uniti, conform rolului lor incredintat de superiori, pe baza unei structuri ierarhice.

Comitetul defineste "puterea legala a intreprinderii" ca puterea necesara pentru intreprindere si membrii sai de a acumula venituri continuu prin infractiuni sau activitati ilegale. Infractiunile specifice crimei organizate sunt considerate ca fiind omorul, sechestrarea, rapirea in vederea rascumpararii, constrangerea, fraudele, escrocheria, distrugerea unei cladiri, jocurile de noroc, fata de care se propun sanctiuni grave .

Desi in fapt se doreste o reforma a sistemului penal in lupta cu crima organizata, specialistii sunt sceptici privind succesul acesteia[94].


TARILE ARABE


Legislatia penala din unele tari arabe incrimineaza "conspiratia" si "bandele criminale" [95].


EGIPT


Referitor la "conspiratie" si la "bandele criminale", legislatia penala egipteana cuprinde mai multe reglementari:

"a) Conspiratie exista atunci cand doua sau mai multe persoane se pun de acord sa comita o infractiune ori efectueaza acte premergatoare sau acte ce faciliteaza comiterea infractiunii. Exista conspiratie si in cazul urmaririi unor scopuri legale sau ilegale, daca infractiunea este considerata un mijloc de realizare a acestui scop"[96].

"Oricine, chiar si in afara Egiptului, care formeaza o banda sau o dirijeaza, participa, o conduce sau o organizeaza, o subventioneaza sau se asociaza, comitand una din infractiunile stabilite in acest articol, pe teritoriul statului" [97].

"Oricine constituie, conduce sau administreaza o societate, organizatie, grup sau banda cu incalcarea normelor legale care are ca scop impiedicarea realizarii prevederilor constitutionale sau legale, sau obturarea activitatii institutiilor statului, serviciilor publice sau aduce atingere drepturilor si libertatilor garantate prin Constitutie si legi sau atenteaza la unitatea nationala si pacea sociala" .

b) "Constituie infractiune contra securitatii publice constituirea in bande, compuse din mai multe persoane, indiferent de durata existentei acestora, de asemenea, orice initiativa in vederea comiterii oricarei infractiuni indreptate impotriva persoanei sau a proprietatii"[99].

"Orice persoana implicata intr-o banda sau asociatie care are ca scop comiterea unor fapte indicate in articolul precedent va fi pedepsita cu inchisoare de 6 ani. Pentru persoanele care conduc astfel de grupuri, sanctiunea este inchisoarea de 12 ani" .

"Pedeapsa amintita la primul paragraf al articolului precedent se va aplica si oricarei persoane, care, voluntar asigura loc de intrunire sau sume de bani membrilor, sau dobandesc profituri de pe urma activitatilor ilegale sau le asigura adapost" .

"Oricine comite infractiunile prevazute la articolele precedente va fi exceptat de la pedeapsa daca informeaza instanta despre intelegerea in vederea comiterii de infractiuni, inainte de pronuntarea sentintei" .


MAROC


O abordare asemanatoare este instituita si in legislatia penala marocana[103], termenul folosit de legislator fiind de "bande criminale" si "cooperarea cu infractorii".

"O banda criminala exista si este incriminata atunci cand, ca urmare a unui acord comun intre membrii acesteia exista intentia comiterii unei agresiuni, indiferent de numarul membrilor bandei si timpul de existenta al asociatiei; scopurile specifice fiind comiterea de infractiuni impotriva persoanei si proprietatii" .

"Membrii bandei sau actul de intelegere in vederea comiterii de infractiuni va fi pedepsita cu inchisoare de la 5 la 10 ani" [105].

"Orice persoana care ajuta voluntar cu orice mijloc organizatia, explozivi sau alte instrumente, pentru comiterea infractiunii, bani, mijloace de comunicare, transport, locuri de intrunire, ascunzatori sau locuri de refugiu si oricine ajuta in orice mod la comiterea activitatii infractionale, va fi pedepsit cu inchisoare de la 5 la 10 ani" .


ALGERIA

Sub acelasi titlu, "Infractiuni contra securitatii publice"[107] legiuitorul algerian incrimineaza "bandele criminale" si "ajutorul acordat infractorilor".

"Este incriminata calitatea de raufacator a oricarei persoane care cu intentie participa la activitatile oricarei asocieri sau intelegeri, indiferent de numarul membrilor si durata in timp si a caror scop este comiterea de infractiuni contra persoanelor si proprietatii" .

"Orice persoana care participa la asocierile sau intelegerile enuntate la art.176, va fi pedepsita cu inchisoare de la 5 la 10 ani. Pedeapsa este de la 10 la 20 ani pentru organizatorii acestor asociatii sau pentru cei care exercita orice tip de rol conducator" .

"Oricine ajuta, in orice mod, persoanele prevazute la art.176 prin procurarea de instrumente necesare comiterii de infractiuni sau mijloace de comunicare, acordarea de refugiu sau asigurarea de ascunzatori, va fi pedepsit cu inchisoare de la 5 la 10 ani" .

"Oricare dintre faptuitori, daca informeaza autoritatile despre intelegerea sau asociatia criminala inainte de comiterea infractiunii sau inainte ca informatii despre asociatie sau faptele comise sa parvina autoritatilor va fi exceptat de la pedeapsa in conditiile art.52"[111].


Emiratele Arabe Unite


Legiuitorul din Emiratele Arabe Unite[112] incrimineaza intelegerea privind savarsirea de infractiuni in trei articole:

"Va fi pedepsit ca participant pentru comiterea uneia din infractiunile prevazute la acest capitol[113]:

1. Oricine are cunostinta despre intentia unor persoane de a comite infractiuni si le ajuta prin furnizarea de: mijloace de supravietuire, ascunzatori, refugii, locuri de intalnire sau alte facilitati; de asemenea, oricine inlesneste comunicarea unor astfel de persoane sau le faciliteaza acestora accesul la obiectul activitatii lor infractionale sau ascunde ori transporta bunuri ce fac obiectul unor astfel de activitati sau da informatii despre aceste bunuri;

2. Orice persoana care, cu stiinta, ascunde orice obiect folosit sau ce trebuia folosit la comiterea infractiunii sau care constituie produs al infractiunii;

3. Orice persoana care, cu stiinta distruge, retine, ascunde sau falsifica un document care faciliteaza descoperirea infractiunii sau orice alta proba necesara condamnarii infractorilor."

"Oricine participa la o intelegere prevazuta in acest capitol sau foloseste diverse mijloace pentru comiterea acestor infractiuni va fi pedepsit cu inchisoare sau detentie.

Orice persoana care instiga pe altii de a participa la o astfel de asociere sau intretine relatii de colaborare cu conducatorii unor astfel de asocieri va fi pedepsita cu inchisoare.

Daca scopul asocierii este comiterea unei anumite infractiuni sau daca infractiunea respectiva este comisa in scopul indeplinirii planurilor asociatiei, pedeapsa va fi cea prevazuta pentru respectiva infractiune.

Oricine instiga pe alta sa adere la o astfel de asociere va fi pedepsit cu detentie" .

Oricine informeaza autoritatile judiciare despre persoanele ce au de gand sa comita infractiuni sau despre pregatirea comiterii infractiunii, inainte de comiterea ei sau inainte de demararea investigatiilor va fi exceptat de la sanctiunile prevazute pentru infractiunile indicate in acest capitol" .


IRAK


Legiuitorul irakian incrimineaza "conspiratia criminala"[116]: "conspiratia criminala exista atunci cand doua sau mai multe persoane se inteleg sa comita furturi, falsuri ori acte preparatorii sau favorizeaza comiterea de astfel de infractiuni, iar intelegerea lor, cel putin la inceput dureaza chiar si pentru o scurta perioada de timp".

Mult mai detaliat este incriminata "asocierea in vederea comiterii de infractiuni contra sigurantei statului"[117] aceasta si ca urmare a sistemului politic dictatorial actual din Irak.

STATELE FOST COMUNISTE


Caracteristic statelor fost comuniste este sistemul inchis in care viata socio-economica a trebuit sa se desfasoare si, evident, si sistemul penal a fost adoptat pentru combaterea faptelor penale specifice perioadei respective. Ca urmare, fenomenul crimei organizate este relativ nou, exploziv si evident mai rapid decat mijloacele de combatere penale. Totusi, considerand perioada totalitarismului o tranzitie in evolutia dreptului penal, legiuitorii statelor respective, inspirati din legislatiile penale proprii, anterioare comunismului, si-au mentinut atat in partea generala, cat si in partea speciala a dreptului penal unele institutii pretabile incriminarii penale a manifestarilor crimei organizate ori agravarii sanctiunii in cazul comiterii unor fapte, nominalizate ca atare de legiuitor.

Desigur, nu exista un cadru legislativ penal comun tuturor statelor din fostul bloc comunist, astfel ca, fiecare dintre acestea, potrivit realitatilor infractionale proprii, a anticiparii unor fenomene ale crimei organizate ce s-a comis ori se comite in statele democratice, sau in dorinta alinierii legislatiei penale la cadrul Unitar European, sistemele penale au inceput un proces de reforma legislativa, unele cu elemente de oportunitate in combaterea fenomenului crimei organizate.


POLONIA


Solutiile Codului penal polonez[118] pe linia combaterii crimei organizate sunt fondate pe urmatoarele postulate :

1. Potrivit principiului formulat in partea generala a Codului penal[120], comiterea unui delict intr-un grup organizat este o circumstanta agravanta a responsabilitatii penale, independent de genul infractiunii comise.

2. Specificarea in partea generala, la unele infractiuni, a desfasurarii actiunii - sub aspectul elementului material in mod "organizat" sau in "comun", ori in "intelegere".[121]

3. Partea speciala a Codului penal prevede participarea unui grup organizat sau a unei asociatii cu scopul comiterii de infractiuni.

4. Dezvoltarea institutiei martorului "anonim", a martorului "pocait"; a "targuielii" controlate[122]; confiscarea avantajelor materiale, chiar si indirecte;

5. Problema criminalitatii organizate a fost luata in considerare in formularea definitiei "avantajului patrimonial", a faptului ca actul infractional este comis cu scopul de a obtine un asemenea avantaj pentru sine sau pentru altul.[123]

6. Desi dreptul polonez nu cunoaste responsabilitatea penala a persoanelor juridice, contine totusi o dispozitie, conform careia daca infractiunea a fost comisa de autor actionand in numele sau, in interesul unei persoane juridice sau organizatii fara personalitate juridica si daca aceasta infractiune a adus un avantaj patrimoniului acestei persoane sau organizatie, acestea sunt obligate sa restituie in intregime sau in parte profitul obtinut.

7. Responsabil de comiterea infractiunii este nu numai cel care comite singur actul (comitere autonoma), dar si cel care conduce executarea actiunii ilicite (comiterea directionala) sau abuzand de dependenta unei persoane fata de el (comiterea mandatata) .


CEHIA


Codul penal ceh[125] diferentiaza sub aspectul sanctiunii mai severe, infractiunile comise in mod organizat, de cele comise neorganizat .

Totodata, considera ca "circumstanta agravanta" faptul de a fi comis o infractiune atat ca organizator, cat si ca membru al bandei organizate ori a asociatiei[127].

Prin modificarea Codului penal, survenita in 1995, in Cehia au fost adoptate noi formulari si incriminari, dintre care amintim:

Participarea la asociatia de raufacatori: "oricine va constitui asociatia de raufacatori sau oricine va participa la o asemenea asociatie, oricine va sustine asociatia de raufacatori va fi pedepsit cu pedeapsa privarii de libertate de la 2 ani la 10 ani sau cu confiscarea proprietatii"[128].

"Oricine va comite actul delictuos participand la asociatia de raufacatori, va fi absolvit de pedeapsa, daca declara la timp, la Politie sau procurorului Republicii, date cu privire la asociatia de raufacatori" .

"Impunitatea agentului secret al Politiei" care participa la activitatea asociatiei raufacatorilor sau care ii sustine pe acestia[130]. Impunitatea nu se refera decat la infractiunea distincta, prevazuta la art.163 lit. a si nu la alte delicte, conditionate de mediu, la care agentul ar participa pentru a nu se demasca.

Infractiunile tipice crimei organizate sunt legate de: criminalitatea drogurilor [131], trecerea ilegala a frontierei ; comertul ilegal de arme, substante explozive si de material nuclear ; racketii; prostitutia si comertul cu femei ; comertul cu copii ; spalarea banilor ; trafic in dauna mediului inconjurator .

Alte infractiuni care sunt considerate ca fiind comise uneori in cadrul crimei organizate; furtul de masini terestre cu motor; coruptia; furtul de bunuri culturale si opere de arta; falsificarea banilor; criminalitatea financiara, s.a.[138]


UNGARIA


Codul penal ungar[139] cuprinde reglementari privind combaterea crimei organizate, atat in Partea generala, cat si in Partea speciala.

In primul rand, Partea generala a definit doua forme de participare multipla la comiterea unei infractiuni.

Art.137, pct.6, precizeaza ca exista o "alianta criminala" daca doua sau mai multe persoane comit delicte, intr-un mod organizat sau cad de acord asupra acestui lucru. Punctul 11 al aceluiasi articol prezinta conditiile ca grupul sa fie autor al infractiunii: "un delict este savarsit in grup daca cel putin 3 persoane participa la comiterea acestuia" [140].



Alianta criminala nu este o infractiune de sine statatoare, ci o circumstanta agravanta calificata ce agraveaza sanctiunea aplicata [141].

Tot o circumstanta calificata o reprezinta definirea altui concept, si anume "organizatie criminala", aceasta fiind: "o alianta criminala bazata pe diviziunea muncii si formata pentru comiterea permanenta de infractiuni, scopul ei fiind castigurile financiare obisnuite"[142].

In plus, Partea generala defineste si conceptul pregatirii delictului, acesta fiind condamnabil numai daca in definirea infractiunii este prevazut in mod expres acest lucru.

" (1) Unde Legea Speciala specifica acest lucru, oricine, in scopul comiterii unei infractiuni creeaza conditiile necesare sau le faciliteaza, invita, se ofera voluntar, preia sau aproba comiterea delictului in grup, este pedepsit pentru aceasta.

(2) Nu este vinovat de comitere:

- persoana a carei retragere voluntara asigura esuarea delictului;

- oricine, pentru a evita esuarea actului isi retrage invitatia, oferta, preluarea sau se straduieste sa convinga pe alti participanti sa se sustraga de la comiterea delictului, cu conditia ca delictul, pentru orice motiv, sa nu mai aiba loc.

- oricine raporteaza delictul autoritatilor;

(3) Daca in cazul paragrafului (2) pregatirea infractiunii este ea insasi un delict, autorul este pedepsit pentru aceasta infractiune."[143]

In Partea speciala a Codului penal ungar intalnim o infractiune distincta "crearea unei organizatii criminale"[144], care are urmatorul continut:

" (1) Oricine conduce o organizatie criminala ai carei membrii comit: crima (art.166 (1)-(2); asalt (art.170 (1)-(2); retinere ilegala (art.175);rapirea (art.175/A (1)-(4); act terorist (art.261 (1)(2); isi fac dreptate singuri (art.273(1); folosirea de droguri (art.282); spalarea banilor (art.303(1)(2); jaf (art.321); extorcare (art.323), va fi pedepsit pentru delict cu inchisoare de la l la 5 ani;

(2) Oricine conduce o organizatie criminala creata pentru activitati de fotografierea pornografica interzisa (art.195/A); asistarea prostitutiei (art.205); procurarea de prostituate (art.207(1)-(3); traficul cu persoane (art.218); contrabanda cu arme (art.263/B); falsificarea (art.304 (1)-(2); furtul (art.316); indiferent daca membrii organizatiei criminale au comis asemenea delicte impotriva persoanei, va fi pedepsit conform partii (1);

(3) Oricine creeaza o organizatie criminala definita in partile (1)-(2) va fi pedepsit pentru delict cu inchisoare de la 1 la 5 ani;

(4) Oricine este membru al organizatiei criminale definita in partea (1) sau pune la dispozitie mijloace financiare pentru activitatile unei astfel de organizatia va fi pedepsit pentru delict cu 3 ani inchisoare;

(5) Membrul unei organizatii criminale nu poate fi pedepsit daca, inainte ca autoritatile sa cunoasca existenta acestei organizatii criminale, paraseste organizatie criminala, o demasca in fata autoritatilor si face posibila stabilirea identitatii altor participanti la organizatia criminala."

De asemenea, legiuitorul incrimineaza infractiunea de "conspiratie" impotriva ordinii constitutionale[145]

" (1) Oricine creeaza sau conduce o organizatie in scopul aducerii unei schimbari in ordinea constitutionala a Republicii Ungaria, prin violenta sau prin amenintare, comite o infractiune si va fi pedepsit cu inchisoare de la 2 la 8 ani; persoana care participa intr-o astfel de organizatie va fi pedepsita cu inchisoare de la l la 5 ani.

(2) O persoana nu poate fi pedepsita de conspiratie impotriva ordinii constitutionale daca datorita retragerii sale benevole, conspiratia esueaza sau daca ea previne benevol continuarea acesteia".


SLOVENIA


Codul Penal Sloven defineste urmatoarele situatii de asociere intr-o activitate criminala[146]:

1. Asocierea criminala

Oricine infiinteaza un grup in scopul savarsirii de fapte penale, pentru care poate fi aplicata o pedeapsa de peste 5 ani, va fi condamnat la inchisoare de maximum 3 ani;

"Oricine se alatura grupului, conform articolului precedent va fi condamnat la inchisoare de maximum 1 an;

Daca autorul infractiunii, conform paragrafului (1) si (2), a prevenit comiterea infractiunii penale, conform paragrafului (1) sau a furnizat informatii despre aceasta, astfel prevenind comiterea infractiunii, pedeapsa va fi anulata."

Infractiunea de asociere criminala este o fapta incriminata autonom. Daca infractiunile, pentru comiterea carora s-a infiintat grupul, sunt comise ulterior, asociatia criminala isi pierde caracterul autonom, fiind considerat in astfel de cazuri un act preliminar nepedepsit, autorul fiind pedepsit pentru infractiunea comisa de grup, nu si pentru alaturarea sau formarea unui grup (infractiunea de asociere criminala este absorbita)[148].

Cat priveste sanctiunea prevazuta de art.297 alin.(1) si (2) Codul penal sloven nu face diferentiere privitor la forma de participatie (autor, instigator, complice)[149].

2. Conspiratia criminala[150]:

"Oricine este de acord cu comiterea de altcineva a unei infractiuni pentru care poate fi aplicata o pedeapsa de peste 5 ani inchisoare, va fi pedepsita cu inchisoare de maximum 1 an"

Aceasta este o infractiune autonoma care insa este absorbita in situatia comiterii infractiunii pentru care poate fi aplicata o pedeapsa de peste 5 ani. Acordul trebuie sa existe intre cel putin 2 persoane si trebuie sa cuprinda definirea infractiunii si nu orice acord general privind comiterea de infractiuni. [151]

Alte incriminari ale asocierii se regasesc in Codul penal sloven in cuprinsul unor infractiuni:

"Oricine transporta astfel de bunuri intr-un grup"; "Oricine formeaza o asociatie cu scopul de a savarsi."; "Oricine se alatura asociatiei" (infractiunea de contrabanda). [152]

"Oricine formeaza o asociatie."; "Oricine se alatura asociatiei."; "Oricine formeaza o asociatie."(infractiunea de fabricare si comert ilegal de arme sau materiale explozive)[153] s.a.

Codul penal sloven contine, de asemenea, si infractiuni ce sunt comise ca regula de grupuri ale crimei organizate de exemplu, spalarea banilor.[155]

CHINA


Sistemul penal chinez actual [156] cuprinde referiri atat in Partea generala, cat si in cea speciala in vederea combaterii crimei organizate .

"Organizatorii, conducatorii si participantii activi la organizatii cu caracter criminal, care comit infractiuni specifice crimei organizate, domina anumite regiuni, exercita presiuni asupra maselor si comit faradelegi sau saboteaza ordinea sociala si economica prin mijloace violente, amenintari sau orice alta modalitate, vor fi pedepsiti cu inchisoare de la 3 la 10 ani. Cei ce savarsesc infractiunile aratate in modalitatile de mai sus, care comit si alte infractiuni, vor fi pedepsiti conform prevederilor referitoare la aplicarea pedepsei concurente pentru comiterea mai multor infractiuni"[158].

De asemenea, comiterea unor infractiuni[159] de catre asociatiile de infractori constituie o forma agravanta, fiind incriminate ca atare.

In randurile anterioare am trecut in revista doar cateva din cele mai semnificative reglementari existente in diverse colturi ale lumii pe linia definirii juridico-penale a crimei organizate.





Cristopher Blakesley, op.cit.,pag.55

Ibidem

Aceiasi forma a incriminarii a cuprins si alte sisteme penale. De exemplu, Codul penal austriac.

Art.278"a".Codul penal roman,Art.323.

Promulgat de legea de control a crimei organizate din 1970 (ACCA),titlul IX, 18 USC,art.1961-1968.Dispozitiile cele mai importante sunt art.1961 la 1964.

Gleen Beard, "Influenta gansterilor si a organizatiilor corupte"; 33 Revista Americana de Drept 929(1966).

Barbara Sicolides, R.I.C.O., C.E.E.si Extradarea internationala nr.62, Revista de drept 1281,1285 (1989); Bradley-Racketeers , Congresul si Tribunalele nr.65, Revista de drept din Iawa 837, 892-893 (l980).

Legea de control a crimei organizate din 1970, 84, 922, 923 (1970).

Dorean Koening- "Confruntarea dintre sistemul justitiei penasle si crima organizata" RIDP,vol.69,pag.310.

Codul Statelor Unite - U.S.C.,art.1962 © si (d);Procesul Turkette, 452, U.S.576,582 (1981);

U.S.C.,art.196l(4).Cuvantul "intreprindere" nu se aplica din punct de vedere juridic, decat Legii RICO.Procesul Turkette.Procesul Williams-Davis, 490,502 (D.C.Circ.1996).

U.S.Procesul Chang-Cheng,80 F3 d.1293,1295,1300 (9 Circ.1996).

U.S.C.,art.196l(4),Procesul Rodgers,1326,1337.

U.S.Procesul Rodgers,Circ.7,1996,89,3 Ed.1326,1377

U.S.Procesul Chang-Cheng, Procesul Rodgers ("ar fi absurd sa cerem dovada ca "intreprinderea" urmarea scopuri separate de practica obisnuita a unei activitati de racket".

U.S.Procesul Chang-Cheng, Procesul Turquette,452,pag.583.

U.S.C.,art.1961(1). A se vedea si Comentariu RICO,art.1961(1).Revista de drept 1884-1286; Peter Burke, Note:Aplicarea RICO la activitatea de proteste politice: O analogie cu legile antitrust, 12 J.L.&Pol.573,578-82 (1966).

U.S.C.art.1961.51 (A)-(D).

U.S.C. art.1962 (a)

U.S.C. art.1962 (b)

U.S.C. art.1962 ©

U.S.C. art.1962 (c) si (d); Procesul SUA contra Castro, 89 F citeaza procesul Reeves contra Erast / Zong, 507 U.S., pag. 176-179.

U.S.C. art. 1962 (d);

U.S.contra Turkette, pag.576-587 (1981)

Comentariu: RICO, CCE, pag.1288.

U.S.contra Turkette, pag.580-583.

U.S.C. art.1964 (a), amendata de Legea publica nr.lo4-67, sec.107,109,stat 737,758, Dorean Koenig, op.cit.,pag.312.

Donglas E.Asochans, Legislatia penala si interesul public. Revista de drept 33, 56-57 (1966)

Id.; Mathew C.Blickennsderfev, Unleashing RICO, 17 Hary J&L PUB.Policy 867,869,1994.

Id. la 890; Dorean Koening, op.cit.pag.312 (cand avocatii anti-avort au protestat, au fost dati in judecata de cei ce aparau dreptul la avort, cerandu-li-se despagubiri, pe motiv ca avocatii anti-avort au realizat o conspiratie prin comiterea unor acte de santaj (boicot) cu scopul de a inchide clinicile de avorturi, astfel, astfel coalizarea lor constituind sus-numita "intreprindere").

C.C.E. art.253.

Adoptarea L.C.95 in 1997 - este o lege extrem de complexa cu peste 50 de pagini, ce cuprinde amendamente detaliate cuprinse in Codul penal canadian. A fost determinata de atacurile violente efectuate de grupurile "Ingerii Iadului" si Rock-Machine. Ea este extrem de controversata de penalistii canadieni, in primul rand prin procedura de adaptare (a fost adoptata intr-o singura zi de cele doua camere ale Parlamentului, in ultima zi de activitate a acestuia, inaintea dizolvarii). In al doilea rand este considerata ca fiind o lege deosebit de dura (s-a dorit a fi o replica a R.I.C.O. American) prin faptul ca avand unele prevederi ambigue si nelimitate, contrar principiilor "Cartei drepturilor si libertatilor canadiene", cap.7 da o putere nelimitata Politiei, cu incalcarea drepturilor si libertatilor cetatenesti.A se vedea Donald Stuard "Avantajul politiei, dar posibila legislatie penala incorecta, impotriva bandelor". Raport la Colectivul preparator ce a avut loc la Alexandria, 1997, in vederea Congresului al XVI-lea al Asociatiei Internationale de Drept Penal - AIDP - Budapesta, septembrie 1999, R.I.D.R.pag.22/6, vol.69.

Codul Penal Canadian, cap.2.

Codul Penal Canadian, art.467.1(1) si (2).

Donald Stuard, Avantaj politic, dar posibila legislatie penala incorecta impotriva bandelor.Raport A.I.D.P., Alexandria, 1997, vol. 69, R.I.D.P.,pag.262.

"Carta drepturilor si libertatilor canadiene", cap. 12;

Donald Stuard, op. cit., pag. 262;

Idem, pag. 254;

Codul penal canadian, art. 515 (6) (a)

Donald Stuard, op.cit., pag. 264;

"Christopher Polakeley Sistemele dreptului penal in confruntarea cu provocarea reprezentata de crima organizata". Raport general la reuniunea de lucru de la Alexandria, 1977 a A.I.D.P., publicat in Revista Internationala de Drept Penal, vol.69-1997;

Mohamed Zaid - "Particularitati ale cunoasterii crimei organizate" Colectivul de la Alexandria al A.I.D.P., 1977, R.I.D.P.,vol.69, pag.519.

Codul Penal Italian, cap.V, art.416 si 416 Bis.

Zonardelli / Rocco - 1930;

Art.416 Bis a intrat in vigoare dupa lungi dispute si conflicte intre juristi si autoritatile judiciare.Opozantii criticau noua strategie adoptata in politia penala italiana, sustinand urmatoarele argumente:a) noua strategie va duce la un impas, in special in corelarea dintre art.416 si 416 Bis; b) noul articol are o functie simbolica in ceea ce priveste procedura de urgenta, ceea ce arata clar tendinta de utilizare a instrumentului penal pentru satisfacerea intereselor fortelor politice; c) interpretarea aduce cele doua articole la acelasi nivel in ceea ce priveste protectia asigurata, considerand Mafia si organizatiile de tip mafiot simple organizatii criminale;A se vedea in acest sens G.Isolerra "Dreptul penal si crima organizata". I.C.Mulino, 1966, pag.11; Mohamed Zaid, op.cit.,pag.522.

Idem. O parte a doctrinei a justificat ca necesitatea art.416 rezida din participarea membrilor Mafiei alaturi de trupele americane in cel de al II-lea Razboi Mondial, in campania de eliberare a Italiei, din conflictul politic intre partide si din binecunoscuta "sinusioza" dintre mafie si politicienii de toate culorile.

A se vedea in acest sens si Mohamed Zaid, op.cit.pag.520.

Codul Penal Italian, art.416 Bis, a fost completat in 1990 si 1992. Legislatia penala italiana este singura care consfiinteste juridic organizatiile criminal 242h79c e de tip mafiot. A se vedea in acest sens si Mohamed Zaid - op. cit., p. 520.

Sarcina dovedirii proprietatii apartin proprietarului si nu magistratului. Sub aceasta forma aceasta prevedre legala se aseamana cu Legea 18/1968 din legislatia romaneasca , lege abrogata in urma adoptarii Constitutiei Romaniei din 1991, insa se deosebeste de aceasta prin masura sechestrarii bunurilor, luata anterior confiscarii si prin faptul ca se aplica numai in sfera raspunderii penale, in situatia comiterii unor infractiuni.Apreciem ca este poate cel mai eficient mijloc de combatere a castigului ilicit obtinut prin crima organizata din toate legislatiile penale actuale, adoptat fara teama incalcarii unor drepturi universale.

Aceasta infractiune era deja prevazuta in Codul penal francez din 1810 (art.265 si urm.). Dupa tulburarile provocate de Revolutia din 1799, bandele de talhari au infestat anumite regiuni si legiuitorul napoleonian le-a pastrat amintirea. Aceste texte au fost modificate in puncte minore, in 1893 si 1981. A se vedea in acest sens Jean Cedras "Sistemele penale si crima organizata", colocviul A.I.D.P. Alexandria, 1977, Revista I.D.P., vol. 69, pag. 348; J.P.Delmas Saint-Hilaire, Revista sc. crim. 1997, pag.115;

Actualul cod penal a fost adoptat in 1994;

A se vedea Cristopher Blakesley, op . cit., pag. 50;

Codul penal francez - Cartea a IV-a;

J. Cedras, op.cit., pag.349. Autorul apreciaza ca "Aceasta generalizare a textului, aceasta banalizare a incriminarii, a ficut de prisos infractiunea de asociere in vederea comiterii unui trafic de stupefiante, care a fost suprimata".Deci, pentru infractiunea pentru care legea prevede sanctiunea inchisorii de "asociere de raufacatori", nu subzista

Codul penal francez are sanctiuni foarte severe in cazul infractiunilor din sfera crimei organizate:traficul de droguri, art.222+24 C.p.f., inchisoare pe viata si 50 milioane franci amenda;proxenetismul, art.132+71 C.p.f., se sanctioneaza cu 20 ani inchisoare si 20 milioane franci amenda penala;rapirea si sechestrarea de persoane, art.224+1 C.p.f. se sanctioneaza cu 20 ani inchisoare;furtul, art.311-9 se sanctioneaza cu 15 ani inchisoare si 1 milion franci amenda penala;transportul, punerea in circulatie sau detinerea de moneda falsa, 30 ani inchisoare si 3 milioane franci amenda s.a.

Art. 132-71 C.p.f.

Infractiunile incriminate in forma agravanta a bandei organizate sunt: traficul de droguri, proxenetismul, rapierea si sechestrarea, extorcarea, escrocheria, tainuirea, distrugerile, transportul, punerea in circulatie sau detinerea de moneda falsa, spalarea banilor;

J. Cedras, op.cit. pag.15+16. Opinia autorului comporta comentarii. A proceda astfel, inseamna a nu tine cont de vointa legiuitorului, ce a hotarat o singura sanctiune, in forma agravanta, destul de aspra ce absoarebe infractiunea de "asociere de raufacatori".

Art. 121-2 C.p.f.;

J.Cedras, op.cit.pag.343;

A se vedea in acest sens si La Cannu A.- Dissolution, feemeture d!etoblissement, Rev,Soc.1993.,pag.341-343; Buffelan-Lonore I. Procedura aplicabila infractiunilor comise de catre persoanele juridice, Rev.soc.1995, pag.315; D Haeanus J., Sanctiunile penale si persoanele judiciare, Rev.D.P.C. (Revista de Drept Penal Comparat),pag.738, 1990, Corporatiile si raspunderea penala, Clavendar Oxford Press, 1993, pag.166.

C.P.F., art.131-39;

Prin legea din 13 mai 1996 privind spalarea banilor s-a introdus un nou articol in Codul penal, art.222-39-1, privind infractiunea de spalare;

J.Cedras, op.cit. pag.363;

Mohamed Zaid, op. cit., pag.526;

C.P.A.,art.278 a, adoptat in 1996.

Idem, pag.157.

Infractiunea este diferita fata de versiunea franceza, unde constituirea in banda nu este infractiune de sine statatoare, dar ca si la aceasta faptele comise in banda sunt nominalizate de legiuitor in mod special: omorul, rapirea de persoane, incendierea voluntara, furtul cu violenta (talharia),etc.



C.P.A.,art.278,a, abs.2

C. Mayerhofer, op.cit.pag.160.

Codul penal elvetian, art. 260-Ter. Introdus in codul penal in 1996;

Se considera a fi introdus din considerente politice. A se vedea in acest sens Mohamed Zaid, op.cit.pag.524, Jean Luis Herail / Patrick Rameol "Spalarea banilor si crima organizata, dimensiuni juridice" PUF-Pris, 1996, pag.25;

Mohamed Zaid, op.cit.,pag525.

Codul penal elvetian, art.39, par.3.

Codul penal olandez, art.140 C. C. Acest articol cuprinde una dintre cele mai vechi infractiuni din codul penal si nu a fost in nici un fel modificat pentru a creste in timp puterea impotriva crimei organizate. A se vedea in acest sens Pinar Olger, op.cit.,pag.447 ;

Pinar Olger, op cit.451.

Legile speciale incrimineaza traficul de droguri, de arme si munitii, frauda fiscala si vamala, spalarea banilor, fara a se face referire la forme de organizare in planul crimei organizate. Aplicarea acestor dispozitii se complementeaza cu prev.art.140 C.C.

Pinar Olger, op.cit.pag.452.

Hans Lilie, op.cit.pag.142,

Idem, pag.143,

Idem "O singura exceptie, conform art.30 b a Legii drogurilor se aplica in cazul in care scopul asociatiei este distribuirea ilegala de droguri in Germania, iar cartierul general se afla in afara acesteia".

Codul penal german - art.129 "a".

Codul penal german - art.43 G.C.C.

Hans Lilie, op.cit.,pag.147.Potrivit opiniei autorului "amenda pe proprietate" nu este o masura eficienta de combatere a veniturilor ilicite, pentru ca se aplica infractiunilor cu pana la 2 ani inchisoare ori, potrivit principiului raspunderii pentru vinovatia faptei comise aceste sanctiuni nu sunt prea mari.

Art.326, par.2, privind traficul deseurilor (transportul ilegal in, din si inspre Germania, depozitare ori procurarea documentelor in mod ilegal), introdus in 1994;

- art.1804,181,237,236, privind traficul uman (femei, copii, imigranti).

Legea privitoare la spalarea banilor (bancile si institutiile similare sunt obligate sa identifice clientii ce fac tranzactii mai mari de 20.000DM si de a comunica politiei orice banuiala de spalare a banilor si sa opreasca orice fel de tranzactii timp de 2 zile); Legea de control a armelor de razboi (A.C.W); Legea comertului si platilor straine (export ilegal de bunuri, tehnologii, documente; plati straine prin mijloace necinstite; contrabanda organizata); Legea narcoticelor (producerea, comercializarea, traficul in trei spre Germania); Legea strainilor (contrabanda cu straini); Legea transportului de organe (trafic, efectuarea de transplante sau acceptarea neautorizata a unui organ);

Hans Lilie, op.cit.pag.153. In opinia autorului sunt necesare revederea prevederilor privind cuantumul pedepselor, care nu intotdeauna sunt drastice, dar si optica legiuitorului privind proprietatea, acestea fiind bariere in combaterea crimei organizate prin mijloace de drept penal.Totodata, este fara eficienta extinderea legala a metodelor de investigare a organizatiilor criminale, daca acestea nu conduc si la incriminarea faptelor (Altfel spus, in dreptul penal german, procedura penala este extrem de permisiva in strangerea probelor, insa dreptul penal - partea generala si speciala, este extrem de sarac si mult limitat in combaterea crimei organizate).

Terorismul in Grecia, ca si in alte tari, cum sunt: Spania, Tarile Arabe,s.a., a constituit preocuparea principala a legiuitorului. Astfel, in Grecia, au fost adoptate legile antiteroriste 774/1978 si Legea 1916/1990, ambele abrogate din considerente politice. De altfel, schimbarea sistemului politic, succesiv a dus la abrogari ori promulgari de legi. A se vedea in acest sens Nestor Courakis, op.cit.pag.378.

C.P.G. art.187. Legiuitorul incearca sa-si faca o similitudine de enuntare cu "asociatia de raufacatori" din sistemul penal francez si "asocierea in vederea comiterii de infractiuni" din cel italian.

Jose Ramon Serrano-Piedecasas "Raspuns penal la crima organizata in Spania", Colocviu AIDP, Alexandria, 1977, RIDP, vol.69, pag.295-3303.

C.P.S.,adoptat in 1995, cap.III - "Delicte impotriva sanatatii publice", titlul XVII "Protectia securitatii publice", art.368-369.

Hitoshi Saeki, op.cit.pag.-419,"Legea Anti-Boryokudan - este o schema reglementativa pentru a incerca stabilizeze zona gri (suspecta). Nu are nimic de a face cu pedepsirea crimelor serioase comise de membrii crimei organizate".

A se vedea atacul comis de membrii cultului "Adevarul Suprem" (AUM SHINRIKYO) folosind gazul sarin in metroul din Tokio, la data de 20 martie 1995, ce a dus la moartea a 12 persoane si ranirea a 5500.

Hitaschi Saeki, op.cit.,pag.430.

Sanctiunile grave propuse sunt:- omucidere si rapire in scopul rascumpararii, pedeapsa minima creste de la 3 la 5 ani;- frauda si extorcare, pedeapsa minima va fi de l an;- sechestrarea, distrugerea unei cladiri si practicarea ilegala a jocurilor de noroc pedeapsa maxima creste de la 5 la 7 ani;- constrangerea, obstructionarea justitiei, jucatorii de noroc, impatimiti, pedeapsa maxima creste de la 3 la 5 ani.

Hitaschi Saeki, op.cit.pag.421, "Nimeni nu crede ca noua lege va fi capabila sa elimine crima organizata din societatea japoneza. Atat timp cat exista cerere pentru bunuri si servicii ilegale se vor gasi bande care vor satisface astfel de bunuri si servicii. Acest proiect de lege va duce la accentuarea a doua probleme existente deja. In priml rand al crizei justitiei, finalitatea procesului nefiind un succes. In al doilea rand aceasta deficienta conduce pe unii oameni sa se bazeze nu pe sistemul juridic , pentru a-si obtine drepturile, ci pe Boryokudon"

Mohamed Zaid, op.cit.pag.528.

Codul Penal Egiptean, art.48

Art.33/D din Legea 122/1989 (Protectia impotriva drogurilor si prevenirea folosirii de catre organizatii criminale a drogurilor in scopuri comerciale".

Art.86 Bis , C. P. Egiptean. Acest articol priveste si incriminarea terorismului, care prin art.86 Bis-A (modificat prin Legea 97/1997 este sanctionat cu pedeapsa capitala sau detentia pe viata).

Art.131 Codul Penal Tunisian (in acest sens s-a adoptat Legea 29/1989 pentru completarea Codului penal.

Art.132 Codul. penal tunisian.

Art.133, Codul penal tunisian.

Art.134 Codul penal tunisian.

Codul penal marocan, adoptat in 1914, cap.V intitulat"Infractiuni contra securitatii pubice".

Art.293 Codul penal marocan

Art.294 Codul penal marocan.

Art.295&1 Codul penal marocan.

Codul penal algerian din 1966, partea speciala, Titlul III, Sectiunea a VI-a, cap.1

Art.176 Cod penal algerian

Art.177 Cod penal algerian

Art.178 Cod penal algerian

Art.179 Cod penal algerian.

Codul penal al E.A.U., cap. I, Sectiunea I-a "Infractiuni contra intereselor si securitatii statelor".

Art.171 Codul Penal E.A.U. "Participatia penala", Cap. I;

Art.172 Cod penal E.A.U. "Asocierea in vederea savarsirii de infractiuni".

Art.173 Cod penal E.A.U. "Inlaturarea raspunderii".

Art.155 Cod penal irakian, adoptat in 1969.

Art.175 si art.183 Cod Penal Irakian. Aceiasi politica penala este adoptata si de legiuitorul iranian. Codul penal iranian nu prevede reglementari privind crima organizata. Incrimineaza insa asocierile in vederea comiterii de infractiuni contra sigurantei statului (art.186,498 si 499 din Legea Pedepsirii Islamice), deosebit de sever, chiar daca infractiunea este comisa in Iran sau in strainatate.Anumite infractiuni comune sunt incriminate in forma agravata daca sunt comise de doua sau mai multe persoane. (A se vedea in acest sens "Abordarea conceptului de crima organizata in sistemul legal iranian" - Dr.Hossein Mio Mohammad Sadeghi. Colectivul AIDP, Alexandria, 1997. RIDP,vol.69, pag.405-411).Aceasta abordare o face si legiuitorul Kuweitian in Codul penal din 1960, modificat prin Legea nr.31/1970 privind infractiunile contra securitatii statului, in care sunt incriminate "conspiratia" si "asocierile criminale" constituite in acest scop. (A se vedea Mohamed Zaid, op.cit.,pag.532). Totusi, Codul penal Kuweitian incrimineaza in art.58/1"asocierea in vederea comiterii de infractiuni" ca fiind :"Daca doua sau mai multe persoane se inteleg sa comita o infractiune, efectuand si acte premergatoare si fara probabilitatea de a renunta la intelegerea lor, vor fi pedepsite numai pentru acest act" (art.58/3 Q8 P.C.)

Codul penal polonez a fost adoptat la 6.VI.1997, fiind principalul mijloc de combatere a crimei organizate, neexistand legi speciale ca in sistemul american, de pilda, de combatere a fenomenului .

Barbara Cunica-Michalska, op.cit.,pag.467.

Art.65 Codul penal polonez

Art.254 Codul penal polonez.

Este o forma de provocare politieneasca, considerata "licita" prin Legea asupra Politiei.

In acceptia dreptului polonez este avantaj patrimonial intre altele "avantajul pentru grupul de persoane care exercita o activitate de crima organizata" (art.115 C. pen.): - organizarea adoptiei copiilor impotriva dispozitiilor legii, in vederea obtinerii unui avantaj material (art.253 C. pen.);- organizarea obtinerii profitului din trecerea ilegala a frontierei (art.264 C. pen.); - traficul cu stupefiante, in vederea obtinerii unui avantaj patrimonial (art.40 al.2 din Legea 24/1997); - spalarea banilor in complicitate cu alte persoane, in scopul obtinerii unui avantaj patrimonial (art.299, cap.l,2 C. pen.); - complicitatea cu o persoana in dauna proprietarului de bunuri, al persoanei sau institutiei in folosul careia are loc adjudecarea, daca autorul actioneaza in vederea obtinerii unui avantaj patrimonial (art.305, cap.1,2 C. pen.) s.a.

Art.20 Codul penal polonez.

Codul penal ceh, a fost adoptat prin Legea nr.140/1961 si modificat succesiv, ultima modificare fiind facuta in 1995, prin Legea nr.152/1995.

Jan Musil - Sistemul penal in combaterea crimei organizate. Colocviul A.I.D.P., Alexandria, 1997, R.I.D.P., p. 487.

Art.34 lit. "g" Codul penal ceh.

Art.163 "a"(1) Codul penal ceh.

Art.163"b" Codul penal ceh

Art.163 "c" Codul penal ceh.

Art.187,188 Codul penal ceh.

Art.171"a" si "b", 176 Codul penal ceh.

Art.185,186 Codul penal ceh.

Art.204,246 Codul penal ceh

Art.216"a", 231, 241, 242 Codul penal ceh.

Art.251 "a" Codul penal ceh.

Art.181 "a", 181 "b" Codul penal ceh. Alte forme de trafic pot fi sanctionate ca infractiuni daca contravin regulilor legale comerciale: "intreprinderi ilegale" (art.118 Codul Penal Ceh); "infractiunea regulilor obligatorii ale raportorilor economici(art.127 Codul Penal Ceh).

Jan Musil, op.cit.,pag.499.

in vederea cuprinderii de mijloace penale in combaterea crimei organizate, Codul penal ungar a fost modificat in 1997.

Dr. Balozs J. Geller si Dr. L.Feher, op.cit.pag.392;

In Codul penal ungar 24 de infractiuni prevazute in Partea Speciala prezinta alianta criminala ca o imprejurare calificata si prevede o pedeapsa ridicata la acestea.

Acest concept a fost introdus in Codul penal, partea generala si definit prin Legea L.XXIII/1997, fiind o circumstanta calificata a 13 agentului exploziv si de distrugere (art.263); folosirea de arme de foc si munitie (art.263/A); folosirea infractiuni prevazute in Partea Speciala, traficul cu persoane (art.218): folosirea narcoticelor (art.282); spalarea banilor (art.303); incalcarea administrarii dovezilor (art.309); frauda impozitelor si securitatii sociale (art.310); contrabanda si primirea bunurile traficate (art.312); furtul (art.316); frauda (art.318); jaf (art.321); extorcare (art.328) si primirea si manevrarea bunurilor furate (art.326).

Art.18 Cod penal ungar

Art.263/C(1) C.P.U. introdus prin Legea L XXIII/1997

Art.139/A Codul penal ungar.

Vid Jakulin - "Crima organizata in Legea penala a Republicii Slovenia," RIDP vol.69/78, pag.502.

Art.297 al CC, Cod penal sloven, Partea speciala.

Vid Jakulin - op.cit.,pag.503;

Art.26 al CC Codul penal sloven

Art.298 al CC din Codul penal sloven;

Art.198 al CC din Codul Penal Sloven;

Art.255 Codul Penal Sloven;

Art.310 Codul Penal Sloven;

Codul Penal Sloven prevede forme agravante la urmatoarele infractiuni: omor (art.127 par.4,2); falsificarea si comercializarea ilegala de droguri (art.196 par.2); furt major (art.212 par.12,2); jaf (art.213 par.3); extorcare si santaj (art.218 par.3); comportament violent (art.299 par.2).

Art.252 Cod Penal Sloven. In 1994 in Slovenia s-a adoptat Legea de Prevenire a Spalarii Banilor ce completeaza Codul penal.

Codul Penal Chinez a intrat in vigoare la 1 octombrie 1997 ca urmare a amendarilor facute la 6 martie 1997 de catre Consiliul National al Poporului.

Anterior actualului Cod penal, singura prevedere de combatere prin mijloace de drept penal erau infractiunile de: contrabanda, sub toate aspectele (incriminata in 1979, prin art.116,118 si 119, sanctiunea fiind pana la pedeapsa cu moartea) si spalarea banilor murdari (incriminata in urma adoptarii "Deciziei de interzicere a narcoticelor" in 1988 de catre Congresul National al Poporului.

Existenta sistemului centralizat si totalitar a facut ca manifestarile crimei organizate sa fie in are parte controlate, insa actualmente fenomenul este in dezvoltare, aceasta ca umare a politicii "usilor deschise" , prin care s-a trecut de la sistemul planificat la cel de economie socialista de piata (a se vedea in acest sens Ding Mu-Ying si Shan Chang-Zong "Pedepsirea si prevenirea crimei organizate in China". RIDP, vol.69, pag.266-277.

Art.294 Cod penal chinez.

Art.191 Cod penal chinez, incrimineaza infractiunea de spalare a banilor: "faptuitorul care in mod deliberat comite unul din actele enumerate mai jos, in scopul acoperirii sau ascunderii surselor sau naturii veniturilor si profiturilor obtinute din infractiuni cu narcotice, infractiunea savarsita de organizatii criminale sau contrabanda, va fi pedepsit:- asigurarea unor conturi de capital;- asistenta acordata pentru transferarea bunurilor in bani sau alte instrumente financiare;- asistenta la transferarea capitalului prin transferul de conturi in alte parti;- asistenta acordata pentru facilitarea transferului de capital in strainatate;- acoperirea sau ascunderea surselor si naturii profiturilor ilicite prin alte mijloace". Asociatiile de infractori care comit una din infractiunile aratate mai sus, vor fi pedepsite cu aprecierea unei amenzi penale, iar persoanele implicate direct si alte persoane responsabile, vor fi pedepsite cu pana la 5 ani inchisoare sau detentie.





Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact