StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Castiga timp, fa bani - si creste spre succes
drept DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare Ón relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » drept civil

Libertatea constiintei

Libertatea constiintei

Potrivit art. 29 din Constitutia Romaniei, libertatea gandirii si a opiniilor precum si libertatea credintelor religioase nu pot fi ingradite sub nici o forma.

Libertatea constiintei presupune posibilitatea perso 232f56c anei de a avea o conceptie a sa despre lumea inconjuratoare si in general despre orice. Libertatea constiintei este una dintre primele libertati inscrise in catalogul drepturilor umane, pentru ca mai ales libertatea religioasa - ca parte a acestei libertati - a avut o istorie a sa aparte, o istorie indelungata presarata cu intoleranta si ruguri, cu excomunicari si prejudecati, cu multe suferinte si dureri. In aceasta istorie indelungata s-au formulat cum era si firesc, si teorii si exprimari juridice diferite, insa rolul dreptului ca factor civilizator si pacificator fiind aici incontestabil. Astfel daca intr-o conceptie se considera ca libertatea religioasa include si libertatea constiintei, intr-o alta conceptie se considera ca libertatea constiintei si libertatea religioasa sunt doua libertati distincte. In fine, teoria mai larg acceptata astazi este cea in sensul careia libertatea constiintei are o sfera larga cuprinzand in ea si libertatea religioasa, mai mult, se mai considera ca exista si libertatea cultelor, ca libertate distincta. Prof. Ioan Muraru, interpretand art. 29 din Constitutia Romaniei, arata ca libertatea constiintei este posibilitatea perso 232f56c anei fizice de a avea si de a-si exprima in particular sau in public o anumita conceptie despre lumea inconjuratoare, de a imparti sau nu o credinta religioasa, de a apartine sau nu unui cult religios, de a indeplini sau nu ritualul cerut de acea credinta.2) Avem rezerve fata de aceasta definitie deoarece leaga libertatea constiintei, de exprimarea acesteia in public, aspect care priveste o alta libertate si anume libertatea de exprimare. Aceasta deosebire este necesara deoarece libertatea constiintei este nelimitata, pe cand libertatea de exprimare este limitata de lege. Libertatea constiintei ca libertate fundamentala are un continut complex, ea incorporeaza mai multe aspecte, mai multe 'libertati'. Socotim ca in Constitutia Romaniei se da o reglementare mai sistematica, libertatii constiintei si libertatii de exprimare spre deosebire de art. 18 si 19 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, in care nu se face o deosebire intre cele doua libertati, ba mai mult vorbeste in paralel de 'libertatea gandirii, a constiintei si a religiei'.1)



Potrivit Constitutiei Romaniei, libertatea constiintei presupune:

a)libertatea gandirii; gandirea nu are si nu trebuie sa aiba limite, aceasta este garantata distinct pentru a proteja spiritul uman de orice manipulare, indoctrinare, spalarea creierului, hipnoze, dezinformare etc.; din nefericire la ora actuala se studiaza si s-au pus la punct mijloace si metode de influentarea gandirii, si in special a maselor atentand astfel la libertatea gandirii; libertatea gandirii exclude orice constrangere psihica si fizica, pentru a impune mijloace, metode de rationament, concluzii, scopuri etc.

b)libertatea de opinie, este posibilitatea oricarei persoane fizice de a avea o parere personala in orice domeniu; nimeni nu poate fi constrans sa-si insuseasca opiniile altora, si sa nu aiba propriile opinii, pareri, atitudini; in procesul de instruire, persoana are dreptul de a alege ceea ce invata si totodata are dreptul si la o opinie personala care in raport de motivare trebuie respectata.

c)libertatea credintelor religioase, presupune:

-spirit de toleranta si respect reciproc;

-cultele religioase sunt libere si se organizeaza potrivit statutelor proprii in conditiile legii;

-in relatiile dintre culte sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau actiuni de invrajbire religioasa;

-cultele religioase sunt autonome fata de stat si se bucura de sprijinul acestuia, inclusiv prin inlesnirea asistentei religioase in armata, in spitale, in penitenciare, in azile si in orfelinate;

-nimeni nu poate fi constrans sa adopte o opinie ori o credinta religioasa, contrara convingerilor sale.

Observam ca in acest articol (29) constituantul reglementeaza pe langa libertatea credintelor religioase, libertatea de exprimare a acestora in public, introducand unele limite a acestei ultime libertati 'potrivit statutelor proprii in conditiile legii'. De altfel, Pactul International relativ la drepturile civile si politice, prin art. 18 stabileste ca libertatea de exprimare a religiei si convingerilor nu poate face obiectul decat al unor restrictii prevazute de lege si care sunt necesare protectiei securitatii ordinii si sanatatii publice, moralei sau libertatilor si drepturilor fundamentale ale altora.

Libertatea constiintei trebuie inteleasa si ca un factor de continuitate spirituala in cadrul familiei, parintii avand dreptul natural, dar si obligatia de a se ocupa de cresterea si educarea copiilor lor. In mod firesc cresterea si educarea copiilor in familie se face in concordanta cu ideile si conceptiile parintilor, filiatia fiind prin ea insasi si o relatie spirituala, parintii purtand raspunderea morala, sociala si deseori juridica pentru faptele, actele si atitudinea copiilor lor minori. In acelasi mod sunt privite lucrurile si atunci cand cresterea si educarea copiilor minori revine altor persoane decat parintii firesti.

Exprimand aceste corelatii libertati si raspunderii morale, religioase, politice si juridice, Constitutia stabileste ca parintii sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educatia copiilor minori a caror raspundere le revine. In ceea ce priveste cultele religioase trebuie sa observam ca termenul cult, are doua acceptiuni. Intr-o acceptiune prin cult se intelege o asociatie, o organizatie religioasa, iar in cea de a doua, ritualul practicat.

In ambele acceptiuni cultul religios inseamna forma in care este exteriorizata credinta religioasa respectiv de asociatie religioasa (biserica sau cult) cat si ritualurile cerute de acea credinta cum ar fi procesiunile.

Constitutia Romaniei consacrand separarea statului de biserica, garanteaza autonomia cultelor religioase, dar obliga statul sa sprijine cultele inclusiv prin inlesnirea asistentei religioase in armata, in spitale in penitenciare, in azile si orfelinate.




Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024: Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact