Norma juridica civila si izvoarele dreptului civil

Norma juridica civila si izvoarele dreptului civil

Notiunea si trasaturile specifice ale normei juridice civile

Regula de conduita generala, impersonala, obligatorie, edictata de organele competente ale statului avand ca scop  asigurarea ordinii sociale, ce poate fi indeplinita la nevoie prin forta de constrangere a statului

Normele juridice si raporturile juridice formeaza or 929j92j dinea juridica.

Trasaturile normei juridice

este generala (este aplicabila la un numar nelimitat de cazuri)

este impersonala (nu se adreseaza direct unei persoane)

este obligatorie (prevederile sale pot fi impuse prin forta de constrangere a statului)

Structura normei juridice

structura logico‑juridica

- ipoteza - descrie imprejurarile, conditiile in prezenta carora se aplica dispozitia;

- dispozitia - prescrie conduita pe care trebuie sa o aiba o persoana in conditiile descrise de ipoteza;

- sanctiunea - precizeaza consecintele nerespectarii dispozitiei.

structura tehnico - legislativa

- alineate; articole; paragrafe; sectiuni; capitole; titluri; parti (carti); acte normative.

Clasificarea normelor juridice - criterii

dupa obiectul de reglementare: norme juridice constitutionale, administrative, civile, penale.

dupa forta juridica a actului normativ normele juridice sunt exprimate in legi, decrete, hotarari si ordonante ale guvernului.

dupa caracterul conduitei prescrise de dispozitie;

imperative:   Øonerative (prevad obligatia pentru parti de a savarsi o anumita actiune);

Øprohibitive (interzic expres o anumita conduita a partilor).

- dispozitive: Øpermisive (nu impun o actiune pozitiva sau negativa ci doar permit subiectelor raportului juridic civil sa dispuna potrivit vointei lor);

Øsupletive (stabilesc o anumita conduita, care este obligatorie pentru parti numai in cazurile in care acestea, prin vointa lor, nu au stabilit o alta conduita).

dupa sfera de aplicare;

generale;

speciale;

de exceptie.

dupa criteriul sanctiunii aplicate:

punitive;

stimulatorii;

dupa tehnica de elaborare:

- determinate: Øcomplete - cuprind cele trei elemente.

Øincomplete: Øde trimitere - fac trimitere la un alt act  normativ sau la alta norma

Ø in "alb" - urmeaza sa fie intregite printr-o norma cuprinsa intr-un act juridic normativ ce va fi adoptat in viitor.

Notiunea de izvor de drept

q  in sens material - conditiile materiale de existenta a societatii care au rol determinant in procesul formarii vointei cuprinse in normele de drept;

q  in sens formal - formele de exprimare a normelor de drept.

Definirea izvorului de drept civil

Prin izvor de drept civil se intelege forma exterioara de exprimare a a normelor juridice civile, adica a formei interne a dreptului.

Categorii de izvoare de drept civil

a) Acte normative:

Legea (Constitutia; legile constitutionale; legile organice; legile ordinare; codul civil)

Decrete - legi;

Decretele;

Ordonantele si Hotararile Guvernului;

Ordinele, instructiunile si regulamentele ministrilor ori ale altor conducatori ai organelor administrative publice centrale;

Actele normative emise de autoritatile administratiei publice locale;

Reglementari internationale - acorduri, tratate, pacte.

b) Obiceiul (cutuma) ca izvor de drept = reprezinta o regula de conduita statornicita in viata sociala de-a lungul timpului si respectata in virtutea unor deprinderi, ca o lege nescrisa (lex non scripta) socotita obligatorie.

c) Doctrina juridica si precedentul judiciar (jurisprudenta), nu constituie in sistemul nostru izvoare de drept, dar se recunoaste acestora un rol important in formarea normelor de drept, mai ales in domeniile in care normele juridice sunt echivoce sau lipsesc.

Precizari

q           Cel mai important izvor de drept civil este legea. Cuvantul "lege" cunoaste doua sensuri:

in sens larg, prin "lege" se desemneaza totalitatea actelor normative emise de organele statului (legi, decrete, ordonante, hotarari) cu respectarea unei anumite proceduri (sensul larg este utilizat in vorbirea curenta);

in sens restrans, "legea" este actul normativ adoptat de puterea legiuitoare, adica de Parlament, dupa o procedura prestabilita.

q           Obiceiul are valoare de izvor de drept in doua cazuri:

a)      cand legea face trimitere expresa la el.

b)     in cazul "uzurilor portuare" din dreptul maritim.

In primul caz, unii autori apreciaza ca obiceiurile la care fac trimitere expresa normele de drept au valoare de izvor de drept, dar nu pot fi socotite izvoare distincte fata de normele juridice in care sunt cuprinse.

In ceea ce ne priveste, socotim ca in cazurile in care norma juridica face expres referire la obicei, acesta este izvor de drept deoarece regula de conduita este data de cutuma si nu de norma legala.

"Uzurile portuare", ca obiceiuri in dreptul maritim,  au direct valoarea unui izvor de drept. Acestea contribuie la interpretarea contractelor de navlosire prin explicarea unor notiuni din contract si prin completarea clauzelor contractuale.

q           Desi jurisprudenta (precedentul judiciar) nu constituie in sistemul nostru izvor de drept deoarece judecatorul este chemat sa aplice legea, neavand atributii de a crea norme juridice, totusi, exista unele cazuri in care s-ar putea recunoaste jurisprudentei caracterul de izvor de drept civil.

Conform art. 145(2) din Constitutie, deciziile Curtii Constitutionale sunt obligatorii si au putere de lege pentru viitor, iar art.25 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale aplica aceeasi dispozitie pentru deciziile definitive prin care s-au solutionat exceptiile de neconstitutionalitate ale unor legi. Astfel, decizia prin care Curtea Constitutionala admite o exceptie de neconstitutionalitate, va constitui un izvor de drept, deoarece in solutionarea unor litigii ulterioare, judecatorii nu vor mai aplica textul declarat neconstitutional.

In ceea ce priveste deciziile sectiilor Unite ale Inaltei Curti de Justitie si Casatie, desi nu constituie izvoare de drept, sunt obligatorii pentru instantele inferioare.

Reprezentare grafica. 6.1. Structura normei juridice.

Vocabular

actele normative emise de autoritatile administratiei publice locale - cuprind hotararile consiliilor locale si judetene, dispozitiile primarilor, ordine ale prefectilor.

decrete - acte normative emise de presedintele Romaniei; acestea constituie izvoare de drept numai in masura in care reglementeaza anumite relatii sociale, altfel ele sunt decrete individuale (conferire de decoratii, grade militare).

decrete - legi - acte normative adoptate de Consiliul Frontului Salvarii Nationale in perioada decembrie 1989-mai 1990, pana la alegerea Parlamentului.

doctrina - lucrari scrise prin care se comenteaza ori interpreteaza normele juridice.

hotararile Guvernului - acte care emana de la Guvern, subordonate legii si decretului.

legi constitutionale - acte normative adoptate de Parlament cu o forta juridica superioara celorlalte legi; intra in aceasta categorie Constitutia si legile de revizuire a Constitutiei.

legi organice - legi adoptate pentru reglementarea diferitelor domenii de relatii, prevazute expres in Constitutie.

lex non scripta - lege nescrisa.

ordonantele Guvernului - acte normative adoptate numai in cazul in care Guvernul este abilitat printr-o lege speciala.

ordinele si instructiunile ministrilor - acte normative emise la nivelul organelor centrale ale administratiei publice pentru executarea legilor.

precedentul judiciar (jurisprudenta) - ansamblul hotararilor instantelor judecatoresti.

Intrebari, exercitii, aplicatii

Definiti si caracterizati norma juridica civila.

Comparati norma juridica imperativa cu norma juridica dispozitiva.

Care este elementul ce diferentiaza norma juridica de norma morala?

Stabiliti elementele structurii logico - juridice din urmatoarele norme juridice:

art. 490 C. civ. - " proprietarul poate face asupra pamantului toate plantatiile si cladirile ce crede de cuviinta."

art. 974 C. civ. - "Creditorii pot exercita toate drepturile si actiunile debitorului lor, afara de acelea care ii sunt exclusiv personale".

art. 996 C. civ. - "Cand cel ce a primit lucrul cu rea-credinta l-a instrainat, este dator a intoarce valoarea lucrului din ziua cererii de restituire".

art.998 C. cuv - "Orice fapta a omului, care cauzeaza altuia un prejudiciu, obliga pe acela din a carui greseala s-a ocazionat, a-l repara".

art.949 C. civ. - "Poate contracta orice persoana ce nu este declarata necapabila  de lege".

art.969 C. civ. - " Conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante".

art. 982 C. civ. - " Toate clauzele conventiilor se interpreteaza unele prin altele dandu-se fiecarei intelesul ce rezulta din actul intreg".

In functie de conduita prescrisa de dispozitie, stabiliti caracterul urmatoarelor norme juridice:

"proprietarul poate face asupra pamantului toate plantatiile si cladirile ce gaseste de cuviinta" (art. 490 C. civ.).

"predarea trebuie sa se faca la locul unde se afla lucrul vandut daca partile nu s-au invoit altfel" (art.1319 C. civ).

"cel care din eroare sau cu stiinta primeste aceea ce nu-i este debit, este obligat a-l restitui aceluia de la care l-a primit" (art.992 C.civ).

"nu se poate deroga prin conventii sau dispozitii particulare (acte unilaterale) de la legile care intereseaza ordinea publica si bunele moravuri".

Definiti si enumerati izvoarele de drept civil.

Considerati ca morala poate constitui izvor distinct al dreptului civil?

Precizati notiunile de "act normativ" si "act individual". Precizati notiunile de "decret", decret al Consiliului de Stat, decret - lege.

Comentati relatia dintre: act normativ, lege, norma juridica, izvor de drept.

Rezolvati urmatoarele teste grila

Normele juridice de la care partile pot deroga sunt:

a)      derogatorii;

b)      dispozitive;

c)      de exceptie.

Normele juridice ce impun partilor o actiune sunt:

a)      obligatorii;

b)      prohibitive;

c)      onerative.

Normele juridice ce obliga partile la abstentiune sunt:

a)      prohibitive;

b)      permisive;

c)      obligatorii.

Nu constituie o trasatura a normei juridice:

a)      este generala;

b)      este obligatorie;

c)      este personala.

Prin izvor de drept civil, in sens formal, se intelege:

a)      totalitatea actelor juridice civile;

b)      totalitatea conditiilor materiale de existenta a societatii;

c)      totalitatea formelor de exprimare a normelor de drept civil.

Nu constituie in sistemul nostru izvor de drept:

a)      tratatele internationale;

b)      jurisprudenta;

c)      obiceiul.

Bibliografie

Ø        I. R. Urs                       - op. cit., pag. 56 - 76;

Ø        I. R. Urs, S. Angheni   - op. cit., pag. 38 - 47;

Ø        Gh. Beleiu                   - op. cit., pag. 50 - 57;

Ø        G. Boroi                       - op. cit., pag. 11 - 17;

Ø        V.D. Zlatescu               - op. cit., pag. 28 - 51;

Ø        I. Dogaru                     - op. cit., pag. 45 - 52.