Curtea de prima instanta

CURTEA DE PRIMA INSTANTA

Pe masura extinderii Uniunii Europene, a crescut si numarul actiunilor introduse la Curtea Europeana de Justitie care a inceput sa fie depasita de volumul mare de lucrari, cu efecte negative asupra celeritatii rezolvarii solicitarilor statelor membre pentru interpretarea uniforma a n 535c23f ormelor dreptului comunitar si in clarificarea actiunilor si pozitiilor justitiabile.

Necesitatea perfectionarii protectiei juridice, a intereselor partilor si a mentinerii calitatii supravegherii judecatoresti in ordinea juridica stabilita in domeniul dreptului comunitar astfel incat sa se permita Curtii de Justitie sa-si exercite cu responsabilitate si exigenta sporita sarcina sa fundamentala de interpretare a normelor dreptului comunitar au determinat necesitatea creeri a unei noi instante comunitare- Curtea de Prima Instanta. Ca si Curtea Europeana de Justitie, Curtea de Prima Instanta este situata la Luxemburg si este compusa din 27 de judecatori, desemnati de statele membre (cate un judecator din partea fiecarui stat) pentru un mandat de 6 ani care vor exercita in mod obisnuit aceste functii potrivit regulilor procedurale.

Curtea de Prima Instanta nu are in alcatuire avocati generali, dar conform regulilor sale de procedura, fiecarui membru (judecator) cu exceptia presedintelui, i se poate incredinta un asemenea rol in cate un caz; in acel caz membrul Curtii (judecatorul) nu va putea participa la deliberari.

Curtea de Prima Instanta este subordonata Curtii Europene de Justitie, judecatorii ei putand fi destituiti prin decizia adoptata de aceasta. Presedintele Curtii de Prima Instanta este ales din randul judecatorilor pentru un mandat de 3 ani, care poate fi reinnoit, si are aceleasi atributii ca si presedintele Curtii Europene de Justitie.

Curtea de Prima Instanta fiind asociata si in acelasi timp subordonata Curtii Europene de Justitie, jurisdictia Curtii de Prima Instanta este mai restransa si aceasta vizeaza desemnarea avocatilor generali, iar pe de alta parte raporturile dintre cele doua instante comunitare; aceste raporturi se refera la cazurile de declinare a competentei Curtii de Prima Instanta in favoarea Curtii Europene de Justitie, la situatiile de suspendare a procedurii in asteptarea unei decizii a Curtii Europene de Justitie cat si la cauzele rejudecate de Curtea de Prima Instanta dupa desfiintarea hotararii sale in apel de catre Curtea Europeana de Justitie.

Hotararile Curtii de Prima Instanta - adoptate cu majoritate de voturi, la fel ca si hotararile Curtii Europene de Justitie vor putea fi atacate cu apel in termen de doua luni de catre partile interesate, la Curtea Europeana de Justitie. In cazul in care Curtea Europeana de Justitie considera apelul fondat va casa hotararea Curtii de Prima Instanta si va putea adopta urmatoarea solutie: fie va retine cauza spre rejudecare; fie o va trimite spre rejudecare la Curtea de Prima Instanta cu recomandarile de rigoare, recomandari de care Curtea de Prima Instanta va trebui sa tina seama in solutia pe care o va da.

Curtea de Prima Instanta nu poate solutiona actiuni introduse de statele membre ale Comunitatii, de institutiile comunitare si nici nu este abilitata sa raspunda intrebarilor adresate de curtile nationale ale statelor membre. Consiliul Ministrilor a decis ca ea are competenta de a judeca diferendele intervenite intre functionarii Comunitatii si institutiile comunitare precum si actiunile intentate de persoane fizice si juridice impotriva institutiilor comunitare in legatura cu aplicarea regulilor referitoare la concurenta comerciala neloiala.

Tratatul de la Nisa prevede faptul ca extinderea Uniunii Europene va afecta capacitatea Curtii Europene de Justitie de a solutiona viitoarele cazuri, considerandu-se ca, deja, aceasta este supraaglomerata. Astfel, Tratatul de la Nisa cauta sa imparta sarcinile intre Curtea Europeana de Justitie si Curtea de Prima Instanta intr-o maniera mult mai eficienta. De asemenea, Tratatul permite crearea unor Camere specializate pentru anumite domenii. Curtea va continua sa fie alcatuita dintr-un judecator din fiecare stat membru, insa ea se va putea intruni si intr-o Mare Camera formata din 13 judecatori (in loc sa se intruneasca intr-o sesiune plenara, alcatuita din toti judecatorii). In acelasi timp, se va institui o procedura de urgenta in cazul recursurilor prejudiciale mai sensibile, iar recursurile prejudiciale avand caracter "tehnic" vor fi transferate Curtii de Prima Instanta.