StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Castiga timp, fa bani - si creste spre succes
drept DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare īn relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » drept constitutional

Doua ideologii economice si politice diametral opuse



DOUA IDEOLOGII ECONOMICE SI POLITICE DIAMETRAL OPUSE

In lumea moderna, doua conceptii principale, cu o substanta ideologica profund deosebita, s-au infruntat atat pe plan economic, cat si politic, cu consecinte considerabile pentru evolutia umanitatii: liberalismul si marxism-leninismul



Pe plan economic, liberalismul, asa cum a fost inteles de fondatorii lui, si-a gasit expresie in bine cunoscuta lozinca: "laissez-faire, laisser-passer', potrivit careia indivizilor tre 131f51b buie sa Ii se recunoasca libertatea de a produce orice, oricum si oricat, iar, dupa ce au produs, dreptul de a pune in circulatie in conditiile stabilite de ei insisi bunurile obtinute. Ca atare, liberalismul economic presupune garantarea proprietatii private de orice fel. libertatea industriei si comertului, precum si, drept urmare, libera concurenta si economia de piata.

Pe plan politic, liberalismul pleaca de la ideca ca, pentru a se da indivizilor posibilitatea de a-si dezvolta plenar personalitatea in mediul social, statul trebuie sa se margineasca Ia rolul de pazitor de noapte. Sarcina lui principala este sa vegheze, iar nu sa actioneze. El trebuie sa lase pe indivizi sa-si exercite nestanjeniti libertatile si sa nu intervina in sfera lor de activitate decat atunci cand aceasta este incalcata. Individul, liber sa aiba orice convingeri, este totodata liber sa si le manifeste si sa Ic promoveze in mediul social prin intermediul organizat al partidului, a carui doctrina o imbratiseaza. Pentru ca libertatea indivizilor de a decide ei insisi asupra sortii lor sa fie efectiva, ei trebuie sa aiba posibilitatea de a pune propria lor conceptie politica si propriile lor programe de actiune in discutia altora sau de a opta pentru orice alt punct de vedere. Pe de alta parte, in temeiul libertatii de asociere, nimic nu se opune ca cetatenii, care impartasesc aceleasi idei politice, sa se grupeze in aceeasi organizatie, chemata sa le puna in valoare in practica sociala. Cum acest drept apartine fiecarui cetatean, consecinta este ca democratia este strans legata de pluralismul politic, adica de aparitia unui numar mai mic sau mai mare de grupari organizate de indivizi care, prin actiuni concertate, urmaresc promovarea pe planul deciziilor statale a programelor lor politice si, in acest scop, cauta sa-si asigure in alegeri cat mai multe mandate in organele reprezentative1. Alaturi de pluralismul politic, separatia puterile statului, chemata sa impiedice ca organele statului sa incalce atributiile ce le-ai fost conferite, se ingemmeaza strans cu doctrina liberala. Doctrina liberala s< caracterizeaza de asemenea prin tendinta de a evita producerea unei confuzi a puterii politice si a celei economice. Pentru ca libertatile individuale sa s< poata afirma, puterea politica nu trebuie sa se gaseasca in mainile celor c< detin puterea economica. Prin efectul concurentei, puterea economica estt sortita sa devina ea insasi pluralista si, ca urmare, in masura sa accentueze § mai mult climatul de libertate creat de pluralismul politic.

in opozitie cu doctrinele liberale, marxism-leninismul considera ca proprietatea privata asupra mijloacelor de productie genereaza exploatarea omului de catre om. Plus-valoarea obtinuta prin munca depusa asupra mijloacelor de productie este insusita de proprietarii acestora, iar, cu ajutorul puterii de stat pe care si-o creeaza, clasa dominanta cauta sa-si perpetueze privilegiile. De aceea, proletariatul trebuie sa rastoarne puterea de stat a burgheziei si sa o inlocuiasca cu dictatura proletariatului, a carei sarcina este lichidarea relatiilor de productie bazate pe proprietatea privata asupra mijloacelor de productie si inlocuirea lor cu relatii de productie bazate pe proprietatea socialista, in calitate de principal proprietar al mijloacelor de productie, statul planifica centralizat intreaga activitate economica a tarii si dicteaza, ca un monarh absolut, directiile ci de dezvoltare. Consecinta este lichidarea liberei initiative, precum si a concurentei intre producatori.

Pe plan politic, potrivit doctrinei marxist-leniniste, statul ca organizatie inzestrata cu putere de constrangere a clasei muncitoare, este pricipalul instrument de construire a societatii socialiste. Prin intermediul lui, clasa muncitoare, in frunte cu partidul ei, caruia i se atribuie rolul politic conducator atat in relatiile sociale, cat si in cele statale, infaptuieste, chiar recurgand la violenta, trecerea de la capitalism la socialism. Locul pluralismului politic il ia monopolizarea puterii politice reale de catre partidul unic. in fata unui partid care decide totul si nu admite nici un fel de opozitie, precum si a unor structuri de stat complet aservite Iui, drepturile si libertatile cetatenesti, chiar daca sunt enuntate formal in constitutii, devin prada usoara a unui vast aparat represiv. Pe poarta infernului comunist figureaza nu numai inscriptia dantcsca: "Lasati orice speranta voi care intrati' ci si avertismentul: ..Lasati partidul sa ia toate hotararile in toate sectoarele vieti] sociale si de stat'.



Mergandpe linia conceptiei marxisr-leniniste, Constitutia de ] 965 a tarii noastre cuprindea dispozitii exprese, potrivit carora Romania era declarata republica socialisti, adica un stat in care s-a ajuns la generalizarea relatiilor socialiste in economie, iar, in domeniul politic, partidul comunist a devenit unica forta politica conducatoare a tarii.

in acest loc, notiunea de "pluralism politic' a fost inteleasa ca desemnand un sistem bazat pe existenta mai multor partide politice, dintre care nici unuia nu i se atribuie rolul conducator in stat. Nu vor putea fi considerate, prin urmare, pluraliste acele sisteme, cum a fost cazul catorva tari cu regimuri comuniste din estul Europei, unde au existat mai multe partide politice, dar rolul conducator in stat era rezervat partidului comunist in conditii in care celelalte partide nu exercitau o influenta reala asupra conducerii de stat, ci aveau un rol de simpla figuratie.

Trebuie sa observam in acest Ioc ca unipartidis-mul nu a ramas in evolutia istorica un monopol al sistemelor politice inspirate de doctrina mafxist-leninista.

Fara sa se alature conceptiilor marxist-leniniste, ba chiar combatandu-le cu vehementa, un numar de dictaturi instaurate intre cele doua razboaie mondiale in diferite tari, au imprumutat de la modelul politic comunist, sistemul partidului unic ca modalitate organizatorica de suprimare a oricarei opozitii si de mentinere a puterii de stat in mainile unei clici conducatoare sau chiar a unei singure persoane. Mai mult, in timp ce partidele comuniste nu au inglobat in chiar structura lor un aparat de represiune, ci au organizat securitatea si militia ca parti componente ale aparatului de stat, ce-i drept strict subordonate lor, partidele unice anticomuniste constituite dupa primul razboi mondial au inclus in mod curent in insasi structura lor detasamente inarmate chemate sa desfasoare o activitate de intimidare si disuasiune sau chiar sa recurga direct la acte teroriste pentru a inabusi opozitia. Acest tip de partid unic, care a aparut pentru prima data in Italia, si-a gasit apoi intruchipare, in forme de o extrem de severa rigoare militara in Germania hitlerista. El se caracteriza prin faptul ca, alaturi de marea masa a membrilor, in cadrul lui erau organizate grupuri putin numeroase inarmate si incorsetate intr-o disciplina militara ierarhizata, foarte asemanatoare cu cea a armatei (militiile fasciste in Italia, detasamentele de asalt etc. in Germania hitlerista), care, intrucat erau organizate pe strazi sau blocuri de locuinte, puteau fi rapid mobilizate pentru a face fata oricarei situatii eventuale.






Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact