StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Protejeaza-ti interesele
DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare în relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » drept general
Trimite articolul prin email Apãrarea dreptului de proprietate si a celorlalte drepturi reale : Drept general Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Apãrarea dreptului de proprietate si a celorlalte drepturi reale



APÃRAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE SI A CELORLALTE DREPTURI REALE


. Consideratii preliminarii

Mijloacele de aparare a dreptului de proprietate au fost grupate in doua categorii: mijloace indirecte sau nespecifice precum actiunile in justitie intemeiate pe drepturile de creanta (actiunile in executarea contractelor, in raspundere contractuala, in restituirea platii nedatorate etc.) si mijloace directe sau specifice care sunt asa-numitele actiuni reale. Aceste mijloace directe sunt actiunile petitorii si actiunile posesorii.

Actiunile petitorii sunt acele actiuni prin care reclamantul cere instantei de judecata sa statueze ca el este titularul dreptului de proprietate sau al altui drept real cu privire la un anumit bun. Sunt actiuni petitorii: actiunea in revendicare, actiunea in granituire, actiunea negatorie, actiunea confesorie si actiunea in prestatie tabulara.


§. 2. Actiunea in granituire, actiunea negatorie, actiunea confesorie

Actiunea in granituire este actiunea prin care titularul ei solicita instantei de judecata sa stabileasca prin semne exterioare linia despartitoare intre cele doua fonduri vecine. Ea poate fi exercitata de catre proprietar, uzufructuar si chiar de catre posesor, nu insa si de catre detentorii precari.

Actiunea negatorie este actiunea prin care reclamantul titular al dreptului de proprietate contesta (neaga) paratului ca ar avea un drept de uzufruct, un drept de superficie, un drept de uz, un drept de abitatie sau un drept de servitute asupra unui bun proprietatea sa si, in consecinta, sa inceteze exercitarea sa nelegitima

Actiunea confesorie este actiunea prin care reclamantul cere instantei sa stabileasca ca el este titularul unui drept de uzufruct, al unui drept de superficie, al unui drept de uz sau abitatie ori al unui drept de servitute cu privire la un bun si sa-l oblige pe parat (proprietar sau alta persoana) sa-i permita exercitarea netulburata.


§. 3. Actiunea in revendicare

Notiune, definire. - Actiunea in revendicare este acea actiune reala prin care proprietarul care a pierdut posesia bunului sau, cere instantei de judecata sa i se recunoasca dreptul de proprietate asupra bunului si restituirea acestuia de la posesorul neproprietar.

2. Caracterele actiunii in revendicare:- este o actiune reala ;- ea este o actiune petitorie; - actiunea in revendicare este, in principiu, imprescriptibila sub aspect extinctiv.


§. 4. Revendicarea bunurilor imobile

Ea pune in discutie doua probleme: proba dreptului de proprietate si caracterul imprescriptibil al actiunii in revendicare.

1) Prima problema: proba dreptului de proprietate (probatio diabolica) incumba reclamantului care pretinde ca este proprietarul imobilului.

Pentru atenuarea dificultatilor referitoare la proba dreptului de proprietate doctrinarii jurisprudenta au cristalizat cateva reguli  care se invart in jurul notiunilor de titlu si de posesie si impun o comparatie a acestora si anume : titlu contra titlu, titlu contra posesie si posesie contra posesie.

2. A doua problema: actiunea in revendicare este, in principiu, imprescriptibila. Acest principiu decurge din caracterul perpetuu al dreptului de proprietate care nu se stinge prin neuz indiferent de timpul cat titularul sau nu l-a exercitat.




3. Efectele actiunii in revendicare. - Atunci cand actiunea in revendicare este admisa instanta prin hotarare judecatoreasca va recunoaste reclamantului dreptul de proprietate si pe cale de consecinta va dispune obligarea paratului la restituirea bunului (cu toate accesoriile lui) reclamantului sau, dupa caz, il va obliga pe parat de a se abtine  a mai aduce atingere exercitiului dreptului de proprietate.

Daca restituirea in natura nu mai este posibila (fie ca bunul a pierit, fie ca a fost dobandit de un tert, fie expropriat), atunci paratul este obligat sa-i plateasca reclamantului un echivalent banesc.

Daca bunul revendicat a produs fructe regimul lor va fi in functie de buna sau reaua credinta a posesorului. Atat posesorul de buna credinta cat si cel de rea credinta au dreptul de a cere reclamantului-proprietar restituirea cheltuielilor necesare si a celor utile pe care le-au facut cu privire la bunul respectiv.

Cheltuielile necesare sunt acelea facute pentru conservarea bunului; trebuie ca fara ele  conservarea bunului sa nu fi fost cu putinta.

Cheltuielile utile sunt acelea care desi nu erau necesare au avut ca efect sporul de valoare sau cresterea gradului de utilitate a bunului.

Cheltuielile voluptorii (de placere sau de infrumusetare) sunt acelea pe care posesorul le-a facut pentru placerea sa personala; ele nu se restituie dar posesorul este in drept sa ridice acele lucruri fara insa a deteriora bunul respectiv.


§. 5. Revendicarea bunurilor mobile

Regula prevazuta de art. 1909 C.civ. - Revendicarea bunurilor mobile este esential deosebita de revendicarea bunurilor imobile. Revendicarea bunurilor mobile este diferita dupa cum paratul este un posesor de rea credinta, un hot sau un gasitor sau, dimpotriva, un posesor de buna credinta. Art. 1909 C.civ. prevede ca: 'Lucrurile miscatoare se pescriu prin faptul posesiunii lor fara sa fie trebuinta de vreo scurgere de timp'. De fapt art. 1909 C.civ. formuleaza regula ca in materia bunurilor mobile posesia de buna credinta valoreaza titlul de proprietate.

N.B. Dispozitiile art. 1909 C.civ. pot fi invocate numai de tertul dobanditor care cu buna credinta a dobandit bunul de la un detentor precar caruia adevaratul proprietar i l-a incredintat de buna voie.

2. Regula instituita de art. 1909 alin. 1 C.civ. este inaplicabila in cazul bunurilor pierdute sau furate. - Potrivit art. 1909 alin. 2 C.civ. 'cel ce a pierdut sau cel caruia i s-a furat un lucru poate sa-l revendice in curs de 3 ani din ziua cand l-a pierdut sau i s-a furat de la cel care il gaseste ramanand acestuia recurs in contra celui de la care il are'. Textul reprodus are in vedere situatia in care bunul se afla in posesia unui tert dobanditor de buna credinta care a dobandit bunul de la hot sau gasitor.

3. Reguli derogatorii prevazute de art. 1910 C.civ. – Regula inscrisa in art. 1909 alin. 2 sufera o exceptie inscrisa in art. 1910 C.civ. care statueaza ca: 'Daca posesorul actual al lucrului furat sau pierdut l-a cumparat la balci sau la targ sau la o vindere publica sau de la un negustor care vinde asemenea lucruri, proprietarul originar nu poate sa ia lucrul inapoi decat intorcand posesorului pretul ce l-a costat'.







Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact