StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Ajutorul de care ai nevoie. Cand ai nevoie cel mai multe de el!
DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare în relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » drept penal
Trimite articolul prin email Aparitia mandatului european de arestare si rolul sau in cadrul cooperarii judiciare internationale : Drept penal Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Aparitia mandatului european de arestare si rolul sau in cadrul cooperarii judiciare internationale



Aparitia mandatului european de arestare si rolul sau in cadrul cooperarii judiciare internationale

Fenomenul globalizarh, deschiderea frontierelor, garantarea libertatii de mi§care, liberalizarea schimburilor de marfuri si servicii, precum si dezvoltarea continua a mijioacelor de comunicatie au conferit o noua dimensiune criminalitatii intema-tionale, facilitand desfa§urarea unor activity infractionale transnationale. Libera circulatie a persoanelor a deschis noi posibilitati pentru infractori, care se deplaseaza cu usurinta si coopereaza fara a tine seama de frontiere si de diferitele sisteme juridice care exista inca in statele membre. Singurul mod prin care se poat 242h79c e face fa(a cu succes provocarilor criminalitatii contemporane, caracterizata de aparitia unor noi forme de manifestare a activitatii infractionale, de mobilitatea fara precedent a infrac-torilor, dar si de dezvoltarea organizatiilor si retelelor criminale transnationale1, este gasirea celor mai flexibile mijioace de cooperare intemationala, acest fenomen depa-sind capacitatea de reactie a statelor luate izolat meat nu poate fi combatut eficient decat prin unirea eforturilor tuturor statelor.



Reactia Uniunii Europene (UE) la acest fenomen este ilustrata de tratatui de la Amsterdam, care reprezinta un pas important in dezvoltarea cooperarii judieiare Internationale in materie penala la nivelul Uniunii.

Ideea mandatului european de arestare are la baza obiectivul stabilit prin Titlul VI (art. 29-42 fostele art. K-K9, TUE), si anume eel de a asigura cetatenilor un nivel ridicat de protectie, intr-un spa(iu de libertate, securitate si justice, prin realizarea unei actiuni comune a statelor membre in domeniul cooperarii politienesti si judieiare in materie penala si prin prevenirea si reprimarea rasismului si a xenofobiei2. Acest obiectiv poate fi realizat prevenind si combatand criminalitatea organizata si neorga-nizata, in special terorismul, traficul de fiinte umane, infractiunile savarsite impotriva minorilor, traficul de droguri si arme, coruptia si frauda, printr-o cooperare intre for-tele politiei, autoritatile vamale si judieiare, atat direct, cat si prin Europol si, acolo unde este necesar, prin armonizarea legislate! penale din statele membre.

Actiunea comuna in domeniul cooperarii judieiare in materie penala vizeaza, printre altele, facilitarea procedurilor de extradare intre statele membre, instaurarea unor reguli minime cu privire la elementele constitutive ale infractiunilor si la sanctiunile aplicabile criminalitapi organizate, terorismului si a traficului de droguri (art. 3 Isi 32 din TUE).

Libera circulatie a persoanelor in UE nu poate fi inchipuita fara asigurarea unor conditii de munca si viata sigure pe intreg teritoriul statelor membre. Cetatenii europeni trebuie protejati de infractionalitatea transfrontaliera, trebuie sa aiba acces la justice in mod egal si trebuie sa li se asigure drepturile si libertatile fundamentale. Din acest motiv a aparut necesitatea crearii unui spatiu al libertatii, securitafii si justitiei. Crearea in Europa a unui asemenea spatiu a determinat o noua abordare din partea Uniunii a problematicii cooperarii si recunoasterii hotararilor, in special in materia extradarii .

Cooperarea judiciara traditionala in materie penala este fundamentata pe o diversitate de instrumente legale intemationale, care, marea majoritate, sunt caracte-rizate de principiul cererii: un stat suveran face o cerere unui alt stat suveran, care decide apoi daca sa consimta sau nu cererii. Acest sistem traditional este insa lent si complex, motiv pentru care Consiliul European reunit in octombrie 1999 la Tampere sub semnul crearii unei Unium a libertafii, securitafii fi justifiei propunea ca principiul recunoasterii reciproce a deciziilor judiciare sS devina ,,cheia de bolta' a cooperarii judiciare, atat in materie penala cat si civila.

Prin Decizia-cadm a Consiliului Uniunii Europene nr. 2002/5 84/JHA din 13 iunie 2002 privind mandatui european de arestare si procedurile de predare intre statele membre a fost concretizatS hotararea luata in cadrul Consiliului de la Tampere din 1999 ca, intre statele membre ale UE, sS se inlocuiasca procedura formala de extradare cu o procedura de predare simplificatS care se desfasoara intre autoritatea judiciara emitentS si autoritatea judiciarS de executare, acestea putand fi asistate de o autoritate centrala, desemnata in statele membre, sail de punctele de contact ale Retelei Judiciare Europene5.

Comisia Europeans, dupa Consiliul European de la Tampere, folosindu-se de dreptui de co-inipativa legislative, introdus in Pilonul III prin tratatui de la Amsterdam (art. 34 parag. 2 TUE), a inceput elaborarea proiectului mandatului european de arestare, care era aproape finalizat cand au avut loc atentatele de la 11 septembrie 2001 din SUA. Evenimentele din SUA au determinat accelerarea procedurii de adoptare a propunerii Comisiei, astfel incat, la numai o saptamanS de la sangeroasele atentate, Comisia Europeans prezenta propunerea pentru Decizia-cadru privind mandatui european de arestare si procedurile de predare intre statele membre. Ulterior, Consiliul European a inclus mandatui european de arestare in Planul european de acfiune pentru combaterea terorismului, desi, dupa cum vom vedea, scopul sau nu se limiteazS doar la infractiunile de terorism.



Atentatele teroriste din 11 septembrie 2001 au reprezentat o tripl& provocare pentru UE: era confruntata cu necesitatea unui raspuns prompt si eficient in domeniul securitatii interne, ceea ce presupunea adoptarea unor masuri necesare, mai ales in cadrul Pilonului III; in al doilea rand, acest raspuns trebuia sa fie insotit de o acfiune la fel de hotarata in planul securitatii exteme, si, in ultimul rand, trebuia s8 isi demonstreze solidaritatea cu SUA, partenerul sau eel mai important.

Mandatul european de arestare se doreste a fi solutia interna pentru o cooperare rapida si eficienta, si, totodata, un nou instrument juridic apt sS inlocuiascS toate instrumentele juridice precedente referitoare la extradare.

DupS cum se arata in preambulul Deciziei-cadru, mandatui european de arestare este prima masurS concreta in domeniul dreptului penal care implementeaza prin­cipiul recunoasterii reciproce.

Noul sistem prevazut de mandatui european de arestare a inlocuit, incepand cu 1 ianuarie 2004, procedurile traditionale de extradare intre statele membre, proceduri care nu mai sunt adaptate la exigentele unui spatiu comun de libertate, securitate si justitie, in care frontierele nationale isi pierd din importanta, asa cum este UE, dar, in acelati timp, expus unor astfel de infractium.

Mandatul european de arestare, in relatiile dintre statele membre, inlocuieste instrumentele juridice existente referitoare la extradare, si anume: Convenfia europeana de extradare (1957), Protocoalele sale adifionale (1975 si 1978), Convenfia europeana pentru reprimarea terorismului (1977), Convenfia de aplicare a Acordului Schengen (1985), Convenfia privind simplificarea procedurii de extradare intre statele membre ale Uniunii Europene (1995), Convenfia privind extradarea intre statele membre ale Uniunii Europene (1996) si Prevederile Titlul III din Convenfia de implementare a Acordului Schengen privitoare la extradare.

Instituirea mandatului european de arestare a reprezentat un pas inainte pe calea combaterii mfractionalitatii transnationale la nivel european. Daca extradarea este considerata ca fund expresia cea mai vie a asistentei juridice in domeniul dreptului penal8, cu certitudine ca mandatui european de arestare urmeaza a fi apreciat ca o formula de succes viabila a cooperarii judiciare in materie penala cu o perspectiva clara de extindere la nivel european, avand in vedere afluenta fenomenului infrac-tional international care impune adoptarea unor masuri eficiente menite sa garanteze in mod durabil respectarea si realizareajustitiei in spatiuljuridic european preconizat.







Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2022 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact