StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Ajutorul de care ai nevoie. Cand ai nevoie cel mai multe de el!
DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare în relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » drept penal
Trimite articolul prin email Formele si modalitatile infractiunii : Drept penal Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Formele si modalitatile infractiunii



FORMELE SI MODALITATILE INFRACTIUNII


savrsirea infractiunii poate parcurge mai multe faze pe drumul spre producerea rezultatului socialmente periculos:

faza interna – perioada nu are relevanta penala:

conceperea ideii;



deliberarea, persoana cantareste motivele pro si contra ideii;

decizia de a savarsi infractiunea.

poate exista o faza adiacenta externa – faza oratorie – cel care a luat hotararea o face cunoscuta si altor persoane;

faza externa – etapele capata relevanta penala pe masura ce se apropie de realizarea rezultatului:

faza actelor de pregatire – nu se executa actiuni ce intra in actul de conduita interzis; se procura date, informatii, mijloace etc;

faza actelor de executare – se indeplinesc actiuni ce intra in actul de conduita interzis, dar activitatea aceasta poate fi intrerupta, nu intotdeauna se produce rezultatul;

faza urmarilor – executarea in intregime => producerea urmarilor imediate.

ACTELE PREPARATORII

activitati de procurare de date, informatii; sunt posibile numai la infractiunile intentionate;

conditii

sa aiba caracter univoc (sunt efectuate clar pentru savarsirea infractiunii);

sa se concretizeze intr-o activitate obiectiva de creare a conditiilor pentru savarsirea infractiunii;

sa nu faca parte din actele de executare

sa fie intentionate

pot fi:

acte de pregatire materiala;

acte de pregatire morala.

leguitorul roman – teza neincriminarii actelor preparatorii; pe cale de exceptie:

sunt asimilate tentativei si pedepsite ca atare la unele infractiuni mai grave (reglementare expresa);

sunt incriminate ca infractiuni autonome atunci cand periculozitatea lor este evidenta (ex: detinere a de instrumente in vederea falsificarii);

cele savarsite de alta persoana, atunci cand autorul a savarsit o infrctiune consumata ori o tentativa pedepsibila => sunt acte de complicitate anterioara.

TENTATIVA

= forma de infractiune care se situeaza in faza de executare a infractiunii, intre inceputul executarii actiunii ce constituie elementul material al laturii obiective si producerea rezultatului socialmente periculos

forma imprefecta a infractiunii; intotdeauna rezultatul nu se va produce;

conditii

existenta unei hotarari de a savarsi infractiunea;

inceperea executarii hotararii infractionale; probeleme in ceea ce priveste delimitarea actelor de pregatire de cele de executare =>:

teorii subiective – actele de executare au aptitudinea de a scoate in evidenta hotararea infractionala (sunt univoce, spre deosebire de cele de pregatire care sunt echivoce);

teorii obiective – actele de executare sunt acelea indreptate impotriva obiectului infractiunii;



terorii formale – cand actul comis de o persoana se inscrie in cadrul actiunii prevazute in continutul infractiunii, acel act este de executare;

=> actele de executare sunt nu numai acelea care se inscriu in actiunea tipica, ci si cele care sunt legate nemijlocit de aceasta  prin aceeasi orientare impotriva obiectului infractiunii.

intreruperea executarii si neproducerea rezultatului, ori executarea e dusa pana la capat si rezultatul nu se produce.

felurile tentativei

a.       dupa criteriul gradului de realizare a tentativei

tentativa intrerupta sau imperfecta

tentativa terminata sau perfecta

b.      dupa criteriul cauzelor care determina neproducerea rezultatului

tentativa proprie

tentativa improprie.

tentativa intrerupta – se caracterizeaza prin punerea in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care se intrerupe si rezultatul nu se produce;

cauza care determina neproducerea rezultatului este intreruperea executarii si pot fi de natura umane sau neumana;

intruact mijloacele de executare pe care le foloseste faptuitorul se presupune ca sunt apte sa conduca la rezultatul urmarit, tentativa poate fi si proprie;

tentativa perfecta – consta in punerea in executare a hotararii de a savarsi o infractiune, executare care a fost dusa pana la capat, iar rezultatul nu se produce;

poate fi atat proprie cat si impoprie;

la tentativa terminata proprie cauza care determina neproducerea rezultatului se poate situa in orice moment, dar pana la la producerea rezultatului; ea este posibila numai la infractiunile de rezultat;

tentativa improprie – punerea in executare a hotararii de a savasi infractiunea, executare care este realizata in intregime, dar producerea rezultatului nu a fost posibila datorita insuficientei sau defectuozitatii mijloacelor folosite, ori datorita imprejurarii ca in timpul in care s-au savarsit actele de executare, obiectul lipsea de la locul unde faptuitorul credea ca se afla;

un mijloc este insuficient – cand nu are aptitudeinea in cazul concret sa realizeze rezultatul urmarit;

un mijloc este defectuos – cand in cazul concret nu functioneaza;

cauza care determina producerea rezultatului se situeaza in timp anterior inceputului executarii actiunii.

tentativa absolut improprie = tentativa absurda – punerea in executare a hotararii de a savarsi actiunea, executarea este dusa pana la sfarsit, dar rezultatul nu se produce datorita modului gresit de concepere a infractiunii;

faptuitorul are o imagine deformata a posibilitatii de realizare a faptei sale;

poate pune in discutie responsabilitatea faptuitorului, care in nici un caz nu va putea fi tras la raspundere penala;

lipsa obiectului este accidentala, obiectul poate exista in materialitatea lui, dar in alt loc (deosebirea fata de fapta putativa, in care lipsa obiectului este totala, definitiva).

Incriminarea si sanctionarea tentativei

latura subiectiva se realizeaza integral prin punerea in executare a hotararii infractionale;



continutul tentativei – este format din totalitatea conditiilor cerute de lege pentru ca o fapta sa constituie tentativa;

tentativa se pedepseste numai cand legea prevede expres aceasta:

pedeapsa pentru tentativa este cuprinsa intre jumatatea minimului spcial si jumatata maximului special prevazute de lege pentru infractiunea consumata, fara ca minimul sa fie mai mic decat minimul general al pedepsei;

daca pedeapsa pentru infractiunea consumata este inchisoare pe viata – pentru tentativa este inchisoare de la 10 la 25 de ani;

daca pentru infractiunea consumata sunt prevazute pedepse alternative – trebuie mai intai sa se fixeze una din pedepse, apoi sa se stabileasca pedeapsa pentru tentativa.

infractiuni la care tentativa nu este posibila

la infractiunile ce se savarsesc din culpa si la cele praeterintentionate;

la infractiunile de inactiune;

infractiunile cu executare prompta (cele savarsite oral, prin cuvant);

infractiunile de obicei si infractiunile continui.

Desistarea si impiedicare producerii rezultatului

desistarea = renuntarea de buna-voie la continuarea exercitarii actiunii

impiedicarea producerii rezultatului = zadarnicirea din partea faptuitorului, de buna-voie a aparitiei rezultatului faptei sale care a fost realizata in intregime

ambele sunt cauze de nepedepsire; conditii:

existenta unui inceput de executare, respectiv executarea in intregime a actiunii;

intreruperea executarii, respectiv impiedicarea producerii rezultatului (care pentru a produce efecte trebuie sa fie eficiente);

ambele sa fie rezultatul vointei libere a faptuitorului, din libera initiativa;

impiedicarea producerii rezultatului sa aiba loc mai inainte de descoperirea faptei (de catre orice persoana); este posibila la infractiunile la care producerea rezultatului se situeaza in timp ulterior executarii; restituirea bunurilor sustrase nu valoareaza impiedicare, ci cel mult poate fi o circumstanta atenuanta.

efecte

sunt cauze de nepedepsire, de impunitate;

daca pana in momentul desistarii sau al impiedicarii activitatile indeplinite realizeaza continutul constitutiv al altei fapt, faptuitorul va raspunde pentru acea fapta.

INFRACTIUNEA FAPT CONSUMAT

se consuma in momentul in care se produce rezultatul;

la infractiunile de pericol – cand s-au efectuat in intregime actele infractiunii;

la infractiunile materiale – cand s-a produs vatamarea materiala.

INFRACTIUNEA FAPT EPUIZAT

atunci cand dupa savarsirea ei se produc urmari noi;

la infractiunile continui, starea infractionala se mentine continuu si dureaza pana cand se pune capat activitatii infractionale;

la infractiunile continuate – se consuma dupa savarsirea primei actiuni; savarsirea celorlalte reprezinta o amplificare atat a actiunii infractionale cat si a rezultatului initial.







Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2022 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact