StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Informatia - te scoate din incurcaturi
DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare în relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » sociologie juridica
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Violenta si societatea



VIOLENTA SI SOCIETATEA


A. Consideratii generale

Vis – cuvand din limba latina este originea modernului violenta care inseamna forta adica folosirea fortei in manifestarea superioritatii.

            Desi gupurile umane au reguli precise de comportare care le asigura supravietuirea, starea de confort si de bine, realitatea sociala demonstreaza ca fenomenul violentei este prezent zilnic in viata colectivitatilor umane.

            Specialistii, la finalul multor studii dedicate agresivitatii umane (in care violenta ocupa un loc insemnat), atrag atentia ca flagelul cel mai periculos al lumii contemporane il constituie aceasta componenta a realitatii sociale – violenta.          




            Numim violenta, o manifestare comportamnetala interumana exprimata sub forma fortei constituind una din componentele principale ale agresivitatii.

            Fara a clasifica formele pe care le imbraca violenta umana, mentionam ca ea se manifesta atat in grupul social primar fundamental – familia, in comunitate in cadrul multimilor dezorganizate cat si in relatiile 242c26c interstatale, cu toate eforturile depuse de comunitatile locale sau internationale de stopare si prevenire a violentei in orice fel.

            Violenta este periculoasa pentru individ, luat separat, dar si pentru colectivitatile umane in general, pentru ca pe langa pierderile materiale si umane provocate de comportamentele agresive, ea indica si sporeste frica, teama si insecuritatea.

In acelasi timp, in mod inconstient, pe baza mecanismelor instinctuale de aparare, indivizii amenintati sunt gata sa raspunda (si de obicei raspund amplificat) tot cu violenta pentru ca in structura fiintei umane, exista o agresivitate latenta care a fost remodelata de cultura, moda si civilizatiile construite de milenii de catre umanitate.

            Din aceste considerente sociologii, psihologii, medicii, psihiatrii, juristii si istoricii au incercat sa descifreze etiologia violentei, tipologia manifestarii ei, rolul societatii in geneza acestui fenomen si indicarea factorilor care-l pot reduce si stapani.


B. Etiologia violentei

            Cercetarile sociologice au reliefat ca in procesul de socializare a omului, deseori acesta sufera deprimari si frustari la care organismul uman nu ramane pasiv, el reactionand, manifestandu-se cu furie si agresivitate.

            Frustarea este o stare de dezechilibru afectiva datorata privatiunilor pe care omul o are in conditiile nerealizarii necesitatilor si placerilor sale.

            Procesul prin care se ajunge la starea de frustare cuprinde trei elemente:

a)     situatia de viata care genereaza frustarea;

b)     starea psihica de suferinta provocata de privarea necesitatilor umane;

c)      reactiile comportamentale imediate sau amanate, de obicei de agresivitate fizica fata de obiectul sau persoana care a provocat frustarea.

Multe din frustari isi au originea in propriile inferioritati si incompetente ale indivizilor, uneori ele aparand si din cauza discrepantelor de staus social intr-o comunitate.

Agresivitatea este rezultatul impiedicarii realizarii unei trebuinte vitale sau a unei placeri, ea fiind mai usor sesizabila la copii, maturii reusind sa-si ascunda aceasta reactie sau sa si-o estompeze.

            Ea consta in comportament distructiv, violent orientat spre persoana sau obiectul care a impiedicat realizarea trebuintei vitale afectate.

            In colectivele de indivizi educati cum sunt familiile de intelectuali sau cele care au o educatie religioasa puternica, exista deseori variante pentru persoanele frustrate ca agresiunea sa fie dirijata pozitiv. Cele mai cunoscute forme de astfel de orientari fiind:

a)     acceptarea rationala a frustarii;

b)     canalizarea ei spre actiuni sociale utile;

c)      adoptarea unor comportamente agresive accepatabile pentru societate, cum sunt competitiile sportive.

Din cele expuse a rezultat ca violenta (ca forma a agresivitatii) este specifica omului, dar nu toti oamenii (chiar frustatii) raspund cu violenta.

            In cazul acesta raspunsul il gasim in explicatia psihanalitica redata de Sigmund Freud care a stabilit componenta tripartita a personalitatii psihice umane. Potrivit savantului austriac, comportamentul violent in esenta amoral, este specific individului care nu-l are pe superego iar daca-l are acesta este subdezvoltat.

Lipsa lui superego (care este hipermoral si tiranic fata de ego, fiind in acelasi timp glasul constiintei, intrand in conflict cu sinele, face posibila dominarea sinelui fata de ego, determinandu-l sa se treaca la comportamente amorale, dand frau liber energiei instinctive a individului, urmarind promovarea pasiunilor libiduale.



In afara explicatiei freudiene a violentei care este aplicabila indivizilor sanatosi mintal, pentru persoanele anormale, cunoscute sub apelativul de cazuri clinice, violenta se datoreaza starii lor precare de sanatate mintala.

Cele mai cunoscute astfel de cazuri sunt cele de:

  • oligrofeni care comit acte de violenta criminala datorata sugestibilitatii lor si a lipsei de discernamant;
  • dementi care comit acte criminale pentru satisfacerea dorintelor lor elementare;
  • schizofreni cunoscuti mai ales prin omorurile comise asupra membrilor de familie;
  • paranoicii care comit de obicei omoruri datorita ideii de gelozie, persecutie sau ca sunt ignorati de colectivitatile din care fac parte;
  • dizarmonicii, cei a caror personalitate este afectata de consumul de droguri sau de alcool.

Aceste ultime forme de violente sunt cazuri medicale, subiectii fiind iresponsabili, dar aplicandu-li-se numai masuri medicale.

            Ele sunt mereu prezente in societate, in familii, in colectivitatile rurale si urbane, de multe ori nedescoperite sau accepate de societate.

Societatea, colectivitatile umane, trebuie sa-i cunoasca pe acesti indivizi chiar daca nu au avut un comportament violent, deoarece viata a demonstrat ca de cele mai multe ori, deficientii mintal, in cazul actelor de mare violenta sunt buni executanti, la initiativa si indemnul persoanelor valide, ei comitand omoruri, violuri, furturi, distrugeri, talharii etc.

            Trebuie sa recunoastem ca in afara disfunctiilor din cadrul personalitatii psihice ale indivizilor, a studiilor clinice, violenta are cauze si de alte naturi cum ar fi:

  • sexualitate gresit orientata;
  • toxicomania generate de alcool si droguri;
  • conflictele conjugale;
  • starile conflictuale si de stres datorate vietii industrializate.

Acestea sunt domenii care fac obiectul sociologiei dar mai ales al medicinii si psihologiei.


C. Tipologia violentei

Exista tendinta de a se considera ca violenta este numai de natura fizica pentru a distruge material obiectul (persoana) care a provocat frustarea.

            Realitatea a demonstrat ca aceasta are o forma orala (prin cuvant) si o forma de manifestare fizica.

            Consideram ca tipologia stabilita de doctorul in psihologie Constantin Paunescu redata in lucrarea sa “Agresivitatea si conditia umana” este una din cele mai clare si realizate pe considerente stiintifice clasificate pe care o redam si noi in randurile ce urmeaza.

In categoriile violentei prin cuvant, literatura de specialitate mentioneaza urmatoarele forme:


a)     Calomnia

Aceasta consta in transmiterea in colectivitate, cu privire la o persoana anume, a unor neadevaruri care daca ar fi reale, persoana in cauza ar suferi grave prejudicii morale si juridice.

            Calomnia este cea mai grava si imorala forma de violenta ce din pacate, in zilele de azi, a devenit un instrument politic de lupta inuman, promovat prin presa, radio si televiziune.

            Ea reprezinta in acelasi timp, o arma pentru dobandirea concurentului o societate bazata pe concurenta si este totodata arma celui care vrea sa parvina.


b)     Denigrarea

A doua forma a violentei verbale o constituie denigrarea care consta in asa-zisa descoperire a acelor trasaturi cu caracter negativ sau de fapte si imprejurari imorale apartinand unei anumite personae dintr-un grup social.



Aceste trasaturi si fapte sunt ingrosate, denaturate pana la grotesc pentru a se obtine descalificarea moral-sociala a adversarului.


c)      Ironia

O alta forma de violenta verbala este ironia. Aceasta consta in descriere voit intelingenta a unei persoane, in care prin mesajul transmis manifesta semnificatii latente cu valoare agresiva, diferite de cele cuprinse in mesaj, menite sa produca persoanei in cauza prejudicii morale sau traume psihice.




I. Violenta privata

            Acest tip de violenta numita si primitiva sau ancestrala, ale carei radacini se pierd in negura anilor, este specifica indivizilor normali, sanatosi mintal, responsabili pentru actele violente comise:

Ele cuprind acte:

1) Violenta criminala din care face parte:

  • violenta mortala (omorurile);
  • violenta corporala (vatamarile corporale);
  • violenta sexuala (violul si pervesiunile sexuale).

2) Violenta noncriminala

  • sinuciderile;
  • accidentele rutiere sau de munca.

II. Violenta colectiva

Acest tip de violenta cuprinde:

1) Violenta cetatenilor contra puterii

Din aceasta categorie se desprind:

  • violenta terorista;
  • revolutiile si grevele.

2) Violenta puterii contra cetatenilor

Din acesta categorie fac parte:

  • terorismul de stat (specific regimurilor totalitare);
  • violenta industriala.

3) Violenta paroxista

Cea mai cunoscuta forma fiind razboiul.

Acesta ultima clasificare a violentei fizice este acceptata de Organizatia Mondiala a Sanatatii (O.M.S.) si Interpol, ea constituind “un instrument operational in stabilirea starii de drept social si moral in societatea contemporana”.


D. Rolul societatii in prevenirea violentei

            Desi nu este obiectul sociologiei juridice de a propune solutii preventive unui anumit fenomen social, pentru violenta (care de fapt reprezinta o modalitate de comitere a crimelor) este sarcina criminologiei si anume a criminologiei preventive.

            Cu toate acestea, agresiunea ca violenta este un aspect periculos al realitatii sociale pe care sociologia il releva, ii stabileste etiologia, recomandand ca desi este o realitate inerenta, ea poate fi redusa ca intensitate si prevenita.

Asa cum afirma C.Paunescu, cultura si educatia indivizilor este calea care duce la prevenirea violentei.

            Autorul mentionat afirma:“Cea mai eficienta actiune de prevenire a consecintelor agresivitatii si reducerea izbucnirii acesteia este capacitatea pe care indivizii, componenti ai unei societati o au de a identifica prin cunoastere, manifestarile agresivitatii si posibilitatea de anihilare a acesteia printr-un comportament adecvat.







Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact