StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Arta de a lua DECIZIA CORECTA
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » economie » bancile in economie » Activitatea bancara dupa primul razboi mondial, pana la criza economica mondiala 1918 - 1929
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Activitatea bursei dupa primul razboi mondial si a casei de compensatii



Dupa razboi, si-a reluat activitatea, dar lupta pentru inlaturarea greutatilor provocate de acesta (inflatia monetara, crearea unor intreprinderi fara preocupari serioase asupra necesitatii si renilitatii, urcarea preturilor, lipsa de fonduri de rulment la intreprinderi, speculatiile asupra actiunilor petroliere, cu o pondere de 75% in totalul operatiunilor de bursa) a generat miscari dirgente intre cursurile actiunilor petroliere si celelalte valori mobiliare. Compartimentele Bursei au fost complet delasate si au inregistrat oscilatii, fara ra



ndament serios.Incepand din 1922, inflatia s-a incetinit. in tot acest interval, actiunile au fost in scadere continua, dar cu dese si puternice reniri. intre 1 ianuarie 1920 si 31 decembrie 1924, indicele general al valorilor cu nit variabil a scazut de la 137,6 la 100,9 si valorile cu nit fix au coborat, in paralel, de la 89,7 la 57,2, scaderea fiind mai accentuata ca la actiuni.
In anul 1924, a avut loc o silizare relativa a cursurilor interne, ca o expresie a adaptarii economiei nationale la noile conditii.
In 1925, procesul de silizare econommica a progresat destul de incet.
Bursa si-a redus activitatea, numai grupul actiunilor petroliere s-a mentinut foarte activ, efectuand tranzactii de 2,1 miliarde lei. in 1925, fata de totalul de 2,5 miliarde lei tranzactii in actiuni si rente la un loc.
Procentul de capitalizare si dobanda foarte ridicata, precum si relativa silitate a schimbului au atras, in 1926. cateva capitaluri straine, din care o parte s-au indreptat catre bursa, cautand, in special, actiuni petroliere (care detineau o pondere de 84% din totalul tranzactiilor bursei).In aprilie-mai 1926, s-a produs o scadere rtiginoasa a schimbului, datorita speculatiilor externe asupra leului, care a atins cele mai joase cursuri de dupa razboi si a oprit astfel afluxul capitalurilor straine, desi, din iulie, cursul leului a renit la cursul anterior si s-a silizat chiar la un curs mai ridicat.In partea a doua a anului 1926, cursul actiunilor petroliere a scazut, datorita declinului mondial al petrolului si publicul nu le-a mai cautat.
Intre octombrie 1924 si sfarsitul anului 1926, indicii bursieri s-au mentinut in jurul aceluiasi nil mediu, cu diferente mult mai reduse, ativ cu perioada precedenta.In 1927, prin politica de revalorizare a leului, schimbul s-a ameliorat, dar cu consecinte grele pentru intreprinderi.
Indicii valorilor cu nit fix si cei ai valorilor cu nit variabil au evoluat, in anii 1920-l928.


Intre anii 1924-l928, se constata:
- cresterea, fara precedent si de mare amplitudine, a cursurilor;
- la valorile cu nit variabil se remarca, in totalitatea lor, o crestere care depasea de 6 ori cresterea valorilor cu nit fix; scaderea cursului actiunilor petroliere a fost asa de importanta, incat indicele general nu reflecta amploarea cresterii actiunilor din celelalte ramuri de activitate;
- cele mai mari cresteri de curs le-au avut scrisorile de credit, dintre valorile cu nit fix (6,6A;) si actiunile industriale (45,0%) la cele cu nit variabil, ca o expresie a orientam burgheziei romanesti si straine spre exploatarea industriala, aceasta tund cea mai renila.
Dominate de inflatie si ele preturile ridicate, care, aparent, le aduceau nituri mari, dar devalorizate, intreprinderile, in loc sa-si constituie rezer, atrase de mirajul unor castiguri usoare, s-au angajat in noi institi; care le-au fost fatale in perioada de criza ce se anunta, fenomen care se reflecta si in evolutia valorii tranzactiilor bursiere din anii 1925-l929.
Dezvoltarea activitatii economice a impus gasirea unor tehnici bancare corespunzatoare pentru achitarea datoriilor mai importante, ca maxime economii de timp si de oameni.
O astfel de tehnica a fost stingerea datoriilor reciproce, prin compensarea zilnica a creantelor, pe care bancile le aau unele asupra altora.
Compensarea si-a gasit un camp larg de utilizare in cadrul caselor de compensare, care existau in toate marile orase unde functionau mai multe banci, prin care creantele reciproce. in cea mai mare parte, erau lichidate -prin plati si incasari fara numerar (pe calea monedei scripturale - numai rostul necompensabil facand obiectul unor plati efecti.
Din initiativa Bancii Nationale, la 30 decembrie 1919, a luat nastere si in tara noastra Casa de Compensatii, pentru a dezvolta platile fara numerar si a usura astfel tranzactiile. Operatiunile acestei institutii, care era alipita si functiona pe langa Banca Nationala, au luat repede un avant deosebit.
Activitatea efectiva a Casei a inceput la 2 februarie 1920.
P


otrivit regulamentului de functionare al acesteia, scopul ei era inlesnirea stingerii prin compensatie a creantelor, pe care membrii casei le aau unii asupra altora, pronite din cecuri, polite, trate, remize, devi;:e, facturi, scrisori de trasura, recipise, mandate, borderouri de cupoane ajunse la scadenta, borderouri de efecte publice si actiuni, precum si orice alte documente de plata. Durata asociatiei fusese silita pe 10 ani. putand fi prelungita de adunarea generala a membrilor Casei. Acestia nu se puteau retrage decat in caz de lichidare sau fuzionare intre dansii.
Casa facea urmatoarele operatiuni: alcatuia foaia de compensatii a fiecarui asocia:, dupa cecurile primite zilnic de la acestia; facea balanta compensantiilor, pe ca''e o inainta Bancii Nationale impreuna cu cecurile primite, pe care se aplica stampila compensat"; intocmea statistica compensatiilor.
Banca Nationala opera documentele primite in debitul bancilor, in limita disponibilului din conturile acestora, deschise la Banca Nationala si, respectiv, in creditul celor ce aau ele primit soldul rezultat din compensare. Banca Nationala putea suspenda debitarile cand disponibilul nu era asigurat.
Casa era condusa de Banca Nationala, secondata de un consiliu ele administratie al Casei, compus elin 1 I membri, delegati de bancile asociate. Presedintele acestui consiliu era insusi gurnatorul Bancii Nationale, iar opera-iunile curente erau concluse' ele- un functionar superior clin Banca Nationala, ajutat de cadre eletasate, de asemenea, din Banca Nationala. Cheltuielile Casei se acopereau elintr-un comision perceput asupra rulmentului fiecarei banci membre.
Aceasta institutie s-a dodit corespunzatoare unor nevoi reale, ceea ce a rezultat din cresterea valorii compensarilor efectuate de la 14,3 miliarde lei, in 1920, la 50,2 miliarde lei, in 192.1. in 1922, compensarile au scazut la 31,1 miliarde lei, in 1923 marcand o crestere la 36,4 miliarde lei, suma, insa. deosebit de importanta pentru acea vreme.In primii trei ani de functionare-, dintre cele 20 de banci, care au folosit serviciile Casei de Compensatii, cele mai importante operatiuni le-au avut



- Barca Marmorosch Blank &
- Barca Romaneasca


- Barca Comerciala
- Barca de Credit Roman

Daca, in general, activitatea Casei a fost pozitiva, varful de operatiuni, atins in 1921, a cuprins si unele operatiuni de specula, cu efecte asupra leului pe pietele straine. Urmare a masurilor de stavilire a speculei, in anii urmatori, s-a resimtit o scadere brusca a volumului ele operatiuni.
Adunarea generala ordinara a Casei de Compensatiuni a bancilor din Bucuresti, din 17 mai 192". a votat un nou regulament, care cuprindea urmatoarele prederi mai importante:
» Scopul Casei era de a inlesni membrilor sai strangerea zilnica prin compensare a creantelor, pe care ei le aau unii asupra altora.
» membrii casei puteau fi numai bancile si bancherii din Bucuresti, care aau cont curent la Banca Nationala a Romaniei; Banca Nationala facea parte, de drept dintre membrii Casei. S-a reglementat modul, conditiile de primire, retragere si excludere a membrilor.
» Administratia se compunea din:


- adunarea generala a membrilor;
' comitetul de conducere.In regulament au fost silite atributiile, drepturile si obligatiile celor doua organisme de conducere.
Presedintele Casei de Compensatiuni era de drept gurnatorul Bancii Nationale a Romaniei, iar, in lipsa, directorul conilitatii Bancii Nationale.
Modul de tinere zilnica a sedintelor de compensare, de depunere a documentelor, de efectuare a operatiunilor, obligatiunilor si raspunderile partilor participante la compensare.
Acoperirea cheltuielilor efectuate de Casa, precum si unele amenzi pentru nerespectarea prederilor din regulament .





Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact