StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Noi putem sa te ducem spre NIVELUL URMATOR
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » economie » economie comerciala » Sistemul generalizat de preferinte vamale (s.g.p)
Trimite articolul prin email Sistemul global de preferinte comerciale (s.g.p.c.) : Sistemul generalizat de preferinte vamale (s.g.p) Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Sistemul global de preferinte comerciale (s.g.p.c.)



Scurt istoric al aparitiei acestui sistem preferential
Asa cum s-a zut in tema anterioara (cap. f> UNCTAD), cu ocazia pregatirii pentru participarea la lucrarile celei de a V-a Sesiuni a UNCTAD care urma sa aiba loc la Manila (Filipine) in 1979, "Grupul celor 77", a elaborat si adoptat la cea de a patra reuniune ministeriala, care a avut loc in februarie 1979 la Arusha, platforma program. Documentul adoptat a fost intitulat "Programul de la Arusha privind autonomia colecti si cadrul de negocieri". El cuprinde, printre altele, si "Primul de actiune pe termen scurt si mediu privind prioritatile globale in materie de cooperare economica intre tarile in curs de dezvoltare", in care apare pentru prima data ideea negocierii de catre aceste tari a unui sistem global de preferinte comer



ciale (trifare, paratarifare si netarifare), menit sa duca la impulsionarea legaturilor economice dintre ele. Ideea s-a finalizat intr-un acord, destul de tarziu, dupa cum rezulta din cele ce urmeaza.In mai 1981 a avut loc, la Caracas (Venezuela), o conferinta la nivel inalt pe tema cooperarii economice intre tarile in curs de dezvoltare care a luat in discutie si problema negocierii si instituirii in relatiile dintre tarile membre ale "Grupului celor 77", a unui sistem global de preferinte comerciale, asa cum se prezuse in "Programul de la Arusha". Aceasta idee si-a gasit reflectarea corespunzatoare in "Programul de actiune de la Caracas", adoptat la conferinta mai sus mentionata, fara a se negocia concret un acord pe aceasta tema.
Au avut loc apoi si alte reuniuni pregatitoare pentru declansarea negocierilor in vederea adoptarii S.G.P.C. Efectiv, procesul de pregatire a negocierilor pentru instituirea acestui sistem preferential a fost declansat la reuniunea ministeriala a "Grupului celor 77" care a avut loc la New York in octombrie 1982 si care a adoptat "Declaratia cu privire la instituirea unui sistem global de preferinte comerciale intre tarile in curs de dezvoltare". La aceasta reuniune a fost creat si un comitet de negociere deschis participarii tuturor tarilor membre ale "Grupului celor 77", care au notificat intentia lor de a participa la aceste negocieri.
In septembrie 1984 a avut loc la Cartagena (Bogota - Columbia), o noua reuniune a "Grupului celor 77" pe tema cooperarii economice dintre tarile in curs de dezvoltare, la care participantii au analizat problemele inscrise in "Programul de actiune de la Caracas" (1981). Reuniunea s-a incheiat prin adoptarea "Acordului de la Cartagena" care a trasat obiectivele prioritare ale extinderii cooperarii intre tarile in curs de dezvoltare in vederea solutionarii problemelor cu care se confruntau aceste tari (datoria externa, inflatia, protectionismul comercial, deteriorarea raportului de schimb, criza economica cu care se confruntau). In modulul referitor la cooperarea financiara, reuniunea a confirmat si lidat propunerea privind crearea "Bancii Sudului" pana la finele primului trimestru al anului 1985. Acordul de la Cartagena a subliniat si necesitatea realizarii de noi progrese pe linia pregatirilor in vederea negocierii sistemului global de preferinte comerciale intre tarile in curs de dezvoltare.
Aceste pregatiri au fost impulsionate la reuniunea ministeriala a "Grupului celor 77" care a avut loc, in iunie 1985, la New-Delhi si la care au participat tarile care si-au exprimat intentia si dorinta de a negocia acest sistem preferential comercial. Declaratia ministeriala adoptata cu acest prilej a silit un calendar accelerat de desfasurare a lucrarilor in vederea finalizarii pregatirii negocierilor vizand sistemul global de preferinte comerciale.
Potrivit acestu calendar, in mai 1986, a avut loc la Brasilia (Brazilia) o noua reuniune ministeriala la care au participat 67 de tari membre ale "Grupului celor 77", dintre care 51 isi exprimasera deja intentia de a participa la negocierea S.G.P.C. Reuniunea s-a incheiat cu succes, adoptandu-se hotararea de a lansa prima runda de negocieri privind sistemul global de preferinte comerciale intre tarile in curs de dezvoltare.
Prin Actul final al reuniunii ministeriale de la Brasilia (1986), semnat de cele 51 de tari in curs de dezvoltare (intre care si Romania), care si-au exprimat intentia de a participa la negocierea S.G.P.C, au fost adoptate urmatoarele trei documente:
a) Declaratia de la Brasilia privind lansarea primei runde de negocieri a S.G.P.C;
b) Liniile directoare privind tehnicile si modalitatile de negociere pentru aceasta prima runda;
c) Acordul privind S.G.P.C, care, pana la semnarea si ratificarea sa, servi drept cadru juridic provizoriu pentru desfasurarea primei runde de negocieri.
- Declaratia de la Brasilia (1986) exprima decizia tarilor participante de a lansa prima runda de negocieri a S.G.P.C, sileste etapele acesteia si contine angajamentul statelor semnatare de a nu introduce pe durata negocierilor restrictii privind importul produselor oferite pentru schimb de facilitati tarifare, paratarifare si netarifare. Declaratia precizeaza atributiile comitetului de negociere a S.G.P.C, care avea sarcina sa supravegheze desfasurarea primei runde de negocieri, de a finaliza examinarea unor probleme ramase inca in suspensie privind Categoriile Acordului privind S.G.P.C si de a urmari executarea proiectului de asistenta tehnica a PNUD pentru negocierea S.G.P.C. in sfarsit, declaratia de la Brasilia prevedea organizarea unei noi reuniuni ministeriale la sfarsitul primei runde de negociere a S.G.P.C. care urma sa aiba loc la Belgrad.
- Cat priveste liniile directoare privind tehnicile si modalitatile de negociere pentru aceasta prima runda, documentul adoptat la Brasilia a examinat si consemnat pe acelea la care participantii la negocieri vor putea face apel in cursul prime runde si anume:
- negocierile "produs cu produs" pentru reducerea taxelor male la produse individuale care prezinta interes pentru tarile participante;
- "reducerea liniara a taxelor male cu un anumit procent convenit";
- "eliminarea sau reducerea barierelor netarifare si paratarifare", care impieteaza asupra comertului cu anumite produse sau grupe de produse intre tarile participante la negocieri;
- "negocierile sectoriale" privind suprimarea sau reducerea barierelor tarifare, netarifare si paratarifare si convenirea de masuri promotionale si de stimulare a comertului cu produse din sectoarele respective;
- "negocieri privind masurile comerciale directe", inclusiv pe linia incheierii de acorduri si contracte pe termen lung pentru anumite produse sau grupe de produse pe o baza bilaterala sau plurilaterala;
- "consultari privind diferite produse" in vederea promorii comertului si dezvoltarii, prin crearea de intreprinderi mixte privind comercializarea acestor produse si asumarea de alte angajamente similare de cooperare de natura sa conduca la un grad sporit de participare a tarilor in curs de dezvoltare la prelucrarea, distribuirea, transportul si comercializarea produselor respective.
- in sfarsit, Acordul privind S.G.P.C, adoptat in 1986 la Brasilia, a silit obiectivele, principiile, regulile de baza ale S.G.P.C. si alte aspecte , urmand sa incorporeze toate facilitatile comerciale ce vor fi convenite in cadrul primei runde de negocieri, cand fi semnat si ratificat de catre tarile participante.
Odata declansata prima runda de negocieri in 1986 la Brasilia, dupa mai multe serii de consultari, organizate in 1987, pentru mai buna cunoastere reciproca a regimului de import al tarilor participante la negocieri, au avut loc apoi doua sesiuni intensive de negocieri la Gene, in ianuarie si martie 1988, la care s-au convenit facilitatile male reciproce pentru o serie de produse de interes la exprotul tarilor participante, facilitati care au fost inglobate in Acordul privind S.G.P.C, adoptat la Brasilia, acord care a fost apoi supus aprobarii reuniunii ministeriale a Comitetului de negociere a Sistemului global de preferinte comerciale, care a avut loc in aprilie 1988 la Belgrad. La aceasta reuniune, pe langa Acordul S.G.P.C, a fost adoptata si Declaratia de la Belgrad.
Semnarea Acordului privind S.G.P.C. la Belgrad (1988) a marcat incheierea primei runde de negocieri (inceputa in 1986 la Brasilia) si realizara primului instrument multilateral concret al "Grupului celor 77", vizand dezvoltarea relatiilor comerciale si de cooperare ecorlomica intre tarile respective.
Elementele principale care au stat in atentia reuniunii de la Belgrad privitoare la Acordul S.G.P.C. au constat in finalizarea celor doua anexe ale acestuia: Sectiune I (lista participantilor la negocieri) si Sectiune IV (listele nationale ale produselor la care au fost convenite facilitati preferentiale).
Acordul privind S.G.P.C. a fost semnat de 48 de state membre ale "Grupului celor 77", inscrise in Sectiune I si anume:
1. Algeria, 2. Angola, 3. Argentina, 4. Bangladesh, 5. Benin, 6. Bolivia, 7. Brazilia, 8. Camerun, 9. Chile, 10. Columbia, 11. Coreea de Sud, 12. Cuba, 13. Egipt, 14.
Equador, 15. Filipine, 16. Ghana, 17. Guineea, 18. Guyana, 19. Haiti, 20. India, 21. Indonezia, 22. Irak, 23. Iran, 24. Iugoslavia, 25. Libia, 26. Malaezia, 27. Maroc, 28. Mexic, 29. Mozambic, 30. Nicaragua, 31. Nigeria, 32. Pakistan, 33. Peru, 34. Qatar, 35. R.P.D. Coreeana, 36. Romania, 37. Singapore, 38. Sri-Lanka, 39. Sudan, 40. Tanzania, 41. Thailanda, 42. Trinidad-Tobago, 43. Tunisia, 44. Uruguay, 45. Venezuela, 46. Vietnam, 47. Zair, 48. Zimbawe.
Cat priveste facilitatile male convenite de catre tarile semnatare, ele vizeaza cea 1500 de produse si categorii de produse care au fost inscrise in Sectiune IV la Acord, urmand sa se aplice prin multilateralizare la toti participantii.
Romania a participat activ la negocierea acordului privind S.G.P.C, precum si a celorlalte documente, convenind schimburi de facilitati male cu 25 de state semnatare ale Acordului.
- Acordul privind S.G.P.C, potrivit prevederilor sale, a intrat in vigoare in aprilie 1989. Romania a ratificat acest acord si a inceput sa-l puna in aplicare.
Acordul privind Sistemul global de preferinte Comerciale


(S.G.P.C.)
Textul Acordului privind S.G.P.C, al carui continut fi prezentat in continuare, cuprinde: un preambul, sapte module , 33 articole si patru anexe (art. 34).
Capitolul I (Introducere) cuprinde un singur articol (art.l), denumit definitii, si clarifica urmatorii termeni: "participant" (orice membru al "Grupului celor 77", orice grupare subregionala, regionala, interregionala a tarilor in curs de dezvoltare membre ale "Grupului celor 77", urand in Sectiune I); "tari cel mai putin ansate" (o tara desemnata ca atare de ONU); "stat" sau "tara" (orice tara membra a "Grupului celor 77"); producatori interni (persoane fizice sau juridice silite pe teritoriul unui stat participant la Acord); "prejudiciu grav" (uba semnificati pentru producatorii interni adusa de produse identice sau similare prin cresterea substantiala a importurilor preferentiale ale acestora din tarile semnatare ale Acordului); "amenintarea cu prejucidiu grav" (situatie in care cresterea substantiala a importurilor preferentiale este de natura sa cauzeze un prejudiciu grav producatorilor interni, care poate fi iminent); "acorduri sectoriale" (acorduri intre participanti referitoare la eliminarea sau reducerea barierelor tarifare, netarifare si paratarifare, precum si alte masuri de promore a comertului sau de cooperare pentru produse sau grupe de produse specificate, indeaproape inrudite din punct de vedere al utilizarii finale sau al productiei); "masuri comerciale directe" (masurile de natura sa conduca la promorea comertului reciproc al participantilor, precum contracte pe termen lung si mediu continand angajamente de import si furnizare referitoare la produse specifice, aranjamente de compensatie, operatiuni de comert de stat si achizitii guvernamentale); "masuri tarifare" (taxele male prezute in tarifele male ale participantilor); "masuri netarifare" (orice masura, reglementare sau practica, altele decat cele tarifare si paratarifare, al carui efect duce la restrictionarea sau distorsionarea importurilor); "masuri paratarifare" (taxele si comisioanele de frontiera, altele decat cele tarifare).
Capitolul II, intitulat Sistemul global de preferinte comerciale, cuprinde articolele 2-5 si este unul dintre cele mai importante.
Articolul doi defineste obiectivele S.G.P.C, acestea fiind urmatoarele:
a) sa contribuie la impulsionarea comertului si cooperarii economice intre tarile in curs de dezvoltare;
b) sa faciliteze punerea in loare a potentialului tarilor in curs de dezvoltare si sa contribuie la transformarea relatiilor comerciale dintre ele intr-un factor puternic al cresterii economice;
c) infaptuirea in practica a S.G.P.C. sa constituie o contributie majora la promorea cooperarii economice multilaterale intre tari in curs de dezvoltare si a cooperarii economice mondiale, inscriindu-se in eforturile vizand instaurarea unei noi ordini economice mondiale.
Articolul trei este unul dintre cele mai importante si se refera la principiile care trebuie sa guverneze S.G.P.C. Aceste principii sunt urmatoarele:
a) S.G.P.C. este rezert participarii exclusive a tarilor in curs de dezvoltare membre ale "Grupului celor 77";
b) antajele S.G.P.C. revin tarilor in curs de dezvoltare ale "Grupului celor 77" care sunt participante la Acord;
c) S.G.P.C. se bazeaza si se aplica pe principiul reciprocitatii antajelor astfel incat toti participantii sa beneficieze in mod echiil de acest sistem preferential;
d) S.G.P.C. este negociat treptat, imbunatatit si largit pe baza unor revizuiri periodice;
e) S.G.P.C. nu trebuie sa inlocuiasca, ci sa completeze si sa intareasca gruparile economice subregionale, regionale, interregionale, prezente si viitoare ale tarilor in curs de dezvoltare din "Grupul celor 77" si sa tina seama de preocuparile si angajamentele acestor grupari;
f) nevoile speciale ale tarilor cel mai putin ansate trebuie clar recunoscute si masuri preferentiale concrete trebuie adoptate in favoarea acestor tari; ele nu vor fi tinute sa acorde facilitati pe baza de reciprocitate;
g) S.G.P.C. trebuie sa includa toate produsele (produse de baza si produse manufacturate);
h) gruparile interguvernamentale subregionale, regionale si interregionale de cooperare economica intre tarile in curs de dezvoltare membre ale "Grupului celor 77" pot participa pe deplin, ca entitati, daca si cand considera acest lucru de dorit, la oricare sau la toate fazele lucrarilor privind S.G.P.C.
Din enuntarea acestor opt principii rezulta ca S.G.P.C. este global nu numai prin faptul ca este deschis participarii tuturor tarilor membre ale "Grupului celor 77", ci si prin faptul ca vizeaza toate produsele care se schimba intre tarile respective, precum si ansamblul obstacolelor (tarifare, netarifare si paratarifare) ce le restrictioneaza la import.
Articolul patru se refera la componentele S.G.P.C.-ului si acestea sunt urmatoarele:
a) aranjamente referitoare la masuri tarifare;


b) aranjamente referitoare la masuri paratarifare;
c) aranjamente referitoare la masuri netarifare;
d) aranjamente refritoare la masuri comerciale directe, inclusiv contracte pe termen mediu si pe termen lung;
e) aranjamente referitoare la acorduri sectoriale.
Articolul cinci se refera la listele de facilitati care sunt anexate la Acord.
Capitolul III al Acordului privind S.G.P.C. este intitulat "Negocieri" si cuprinde articolul sase. El prevede ca participantii pot organiza periodic runde de negocieri bilaterale (plurilaterale) si multilaterale in vederea extinderii in continuare a S.G.P.C. si a atingerii mai complexe a obiectivelor sale. Articolul mai precizeaza si diversele tehnici de negociere care pot fi folosite (negocieri produs cu produs, negocieri tarifare lineare, negocieri sectoriale, masuri comerciale directe, inclusiv contracte pe termen mediu si lung).
Capitolul IV se refera la "Comitetul participantilor" si cuprinde articolele sapte si opt, care se refera la constituirea si functionarea acestuia si la cooperarea lui cu organizatiile internationale pentru urmarirea aplicarii corecte in practica a Acordului privind S.G.P.C.
Capitolul V, denumit "Reguli fundamentale", cuprinde articolele 9-l8 care reglementeaza urmatoarele probleme:


- art. 9: extinderea facilitatilor negociate;
- art. 10: mentinerea lorii facilitatilor;


- art. 11: modificarea si retragerea facilitatilor;
- art. 12: suspendarea sau retragerea facilitatilor;


- art. 13: masuri de salvgardare;
- art. 14: masuri referitoare la balanta de plati;


- art. 15: reguli de origine;
- art. 16: proceduri referitoare la negocierile de contracte pe termen lung si pe termen mediu intre participantii la S.G.P.C. interesati;
- art. 17: tratament special acordat tarilor cel mai putin ansate;
- art. 18: grupari subregionale, regionale, si interregionale.In cadrul acestor articole este explicat indeosebi modul in care trebuie sa procedeze tarile semnatare ale Acordului privind S.G.P.C. cu respectarea unor reguli fundamentale pentru atingerea obiectivelor vizate.
Capitolul VI vizeaza problema "Consultarilor si rezolrii diferendelor' ce s-ar putea ivi intre partile contractante cu ocazia aplicarii in practica a Acordului privind S.G.P.C. El cuprinde trei articole (19-21).
Cu privire la consultari (art. 19) se subliniaza ca fiecare participant la Acord trebuie sa examineze si sa ofere posibilitati adecte pentru consultari privitoare la sesizarile pe care un alt participant le-ar putea face in legatura cu orice problema care afecteaza buna functionare a Acordului privind S.G.P.C. De asemenea, Comitetul participantilor, la cererea unui participant, poate sa angajeze consultari in legatura cu orice problema pentru care nu a fost posibil sa se gaseasca o solutie satisfacatoare prin consultari.
Articolul 20, intitulat anularea sau alterarea facilitatilor, face urmatoarele precizari:
- daca un participant considera ca un alt stat semnatar al Acordului a alterat loarea unei facilitati urand in lista sa de concesii, sau ca un antaj rezultand pentru el direct sau indirect din Acord este anulat sau compromis prin faptul ca un alt participant nu-si mai indeplineste obligatiile ce-i revin, el poate sa faca sesizari sau propuneri celorlalti participanti, care, dupa parerea sa, sunt in cauza, iar acestia din urma, astfel sesizati, trebuie sa examineze cu intelegere sesizarile ori propunerile care le-au fost facute;
- daca nici o rezolre satisfacatoare nu intervine intre participantii interesati intr-un interl de 90 de zile de la data la care o astfel de sesizare sau cerere de consultare a fost facuta, problema poate fi adusa in fata Comitetului participantilor, care trebuie sa se consulte cu respectivii participanti si sa formuleze recomandari adecte intr-un termen de 75 de zile de la data la care problema a fost adusa in fata comitetului; daca nici in acest caz nu se ajunge la o solutie corespunzatoare, participantul lezat poate suspenda aplicarea unei facilitati substantial echilente sau a altor obligatii din cadrul S.G.P.C. pentru care Comitetul participantilor nu este in dezacord.
Articolul 21 se refera la rezolrea diferendelor si precizeaza ca orice diferend ce poate apare intre participanti cu privire la interpretarea si aplicarea dispozitiilor prezentului Acord, sau a oricarui instrument adoptat in cadrul acestuia, trebuie sa fie rezolt in mod amiabil intre partile interesate, iar, in cazul in care nu se reuseste acest lucru, el poate fi adus in fata Comitetului participantilor de catre una din parti la Acord. Acesta are sarcina sa-l examineze si sa formuleze o recomandare intr-un termen de 120 zile de la data cand a fost instiintat.
Capitolul VII, intitulat "Dispozitii finale" cuprinde articolele 22-34 care vizeaza:
- art. 22: Aplica


re; fiecare participant are obligatia sa ia masurile legislative
sau de alta natura pentru aplicarea prezentului Acord si a instrumentelor adoptate in cadrul acestuia;
- art. 23: Depozitarea; Guvernul Iugoslaviei este desemnat ca de depozitar al


prezentului Acord;
- art. 24: Semnarea; Acordul fi deschis spre semnare la Belgrad (Iugoslavia),
de la 13 aprilie 1988 pana la data intrarii in vigoare, in conformitate cu art. 26;
- art. 25: Semnarea definiti, ratificarea, acceptarea sau aprobarea,
precizeaza ca orice participant mentionat la art. 1 (a) si in Sectiune I la prezentul Acord care a facut schimbul de facilitati poate:
- in momentul semnarii prezentului Acord sa declare ca, prin semnatura sa, consimte sa fie legat prin prezentul acord (semnatura definiti) sau:
- dupa ce fi semnat prezentul Acord, sa-l ratifice, accepte sau aprobe prin depunerea unui instrument in acest sens la depozitar;
- art. 26: Intrarea in vigoare, subliniaza urmatoarele:
- prezentul Acord intra in vigoare in a 30-a zi care urma celei in care 15 state mentionate la art. 1 (a) si in Sectiune I a Acordului, din cele trei regiuni ale "Grupului celor 77", care au facut schimb de facilitati, vor fi depuse instrumentele lor de "semnare definiti", de ratificare, de acceptare sau aprobare in conformitate cu art. 25 (a,b);
- pentru orice stat care fi depus un instrument de ratificare, de acceptare, de aprobare, sau accesiune, sau fi facut o notificare de aplicare cu titlu provizoriu, dupa ce vor fi fost indeplinite conditiile pentru intrarea in vigoare a prezentului Acord, acesta intra in vigoare in a 30-a zi care urma celei in care statul respectiv a procedat la depunere sau a facut notificarea;
- la intrarea in vigoare a prezentului Acord, Comitetul fixa un termen final pentru depunerea instrumentelor de ratificare, acceptare sau aprobare de catre statele mentionate la art. 25. Acest termen nu trebuie sa fie mai mare de trei ani de la data intrarii in vigoare a prezentului Acord.
- art. 27: Notificarea aplicarii cu titlu provizoriu subliniaza ca un stat semnatar care intentioneaza sa ratifice, sa accepte sau sa aprobe prezentul Acord, dar care nu a fost inca in masura sa depuna instrumentul respectiv, poate intr-un interl de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a acordului respectiv sa notifice depozitarului ca aplica prezentul Acord cu titlu provizoriu. Aplicarea cu titlu provizoriu nu trebuie sa depaseasca o perioada de 2 ani;
- art. 28: Accesiunea; se prevede in acest articol ca sase luni dupa intrarea in vigoare a prezentului Acord, el fi deschis accesiunii unor noi membrii ai "Grupului celor 77", care au indeplinit conditiile fixate de prezentul Acord. In acest scop se vor aplica procedurile urmatoare:
- Candidatul notifica Comitetului participantilor intentia sa de accesiune;
- Comitetul participantilor aduce aceasta notificare la cunostinta participantilor;
- Candidatul prezinta o lista de oferte participantilor, iar orice participant poate depune o lista de cereri adresate candidatului;
- odata aduse la indeplinire procedurile prezute la aliniatele a, b si c, candidatul angajeaza negocieri cu participantii interesati in vederea ajungerii la un acord asupra listei sale de facilitati;
- cererea de accesiune a unei tari cel mai putin ansate este analizata cu luarea in considerare a prevederii referitoare la tratamentul special pentru tarile cel mai putin ansate;
- art. 29: Amendamente; articolul consemneaza ca orice participant poate propune un amendament la prezentul Acord, pe care Comitetul participantilor trebuie sa-l analizeze si sa-l recomande participantilor in vederea adoptarii. Un amendament devine efectiv la 30 de zile dupa data la care 2/3 din participanti au notificat depozitarului acceptarea lor.
Indiferent de cele prezute mai sus, orice amendament privind: definirea calitatii de membru (art. l,a), procedura de amendare a prezentului acord intra in vigoare dupa acceptarea sa de catre toti participantii in concordanta cu articolul l(a) al prezentului Acord. De asemenea, orice amendament privind: principiile stipulate in articolul 3, baza consensului si orice alte baze de vot mentionate in prezentul Acord vor intra in vigoare dupa acceptarea sa prin consens;
- art. 30: Retragerea; se precizeaza ca orice participant poate sa se retraga din prezentul Acord in orice moment dupa intrarea sa in vigoare; retragerea devine definiti la 6 luni dupa ziua in care depozitarul a primit notificarea acesteia in scris. Participantul respectiv informeaza simultan Comitetul participantilor in legatura cu decizia luata; drepturile si obligatiile unui participant care s-a retras din prezentul Acord inceteaza la aceasta data.
- art. 31: Rezerve; articolul respectiv prevede ca pot fi facute rezerve cu privire la orice prevedere a prezentului Acord, cu conditia ca acestea sa nu fie incompatibile cu obiectivul si scopul acestui Acord si sa fie acceptate de catre majoritatea partilor;
- art. 32: Neaplicarea; articolul prevede ca S.G.P.C. nu se aplica intre participanti daca acestia nu au intrat in negocieri directe intre ei si daca oricare dintre ei, in momentul acceptarii acestui Acord, nu consimte la o asemenea aplicare; Comitetul participantilor poate analiza aplicarea acestui articol in cazuri specifice, la solicitarea oricareia dintre partile contractante si poate face recomandari
adecte;
- art. 35: Exceptii pentru motive de securitate; acest articol prevede ca nimic din
prezentul Acord nu trebuie sa fie interpretat pentru a impiedica orice participant
de a lua orice masura pe care o considera necesara pentru protejarea intereselor
sale de securitate.In sfarsit, art. 34, prevede ca urmatoarele 4 anexe fac parte din prezentul Acord, iar o referire la acest acord sau la unul din modulele sale include o referire la anexele care au legatura cu acestea:


- Sectiune I: Participantii la Acord;
- Sectiune II: Regulile de origine;
- Sectiune III: Masuri suplimentare in favoarea tarilor mai putin ansate;
- Sectiune IV: Lista de facilitati.Intrucat Sectiune II prezinta o mai mare importanta, ea fi data ca material ajutator la sfarsitul acestei teme.

Acordul prezentat, aproape integral mai sus, a intrat in vigoare la 19 aprilie 1989, indeplinindu-se conditiile silite prin insasi prevederile sale. El reprezinta rezultatul prime runde de negocieri incheiate la Belgrad in 1988, care fi urmata de alte runde de negocieri. Acest Acord vizeaza numai facilitatile male pe care tarile semnatare au convenit sa le acorde, urmand ca cele privind barierele netarifare si paratarifare sa fie negociate in continuare1.
Acordul este in conformitate cu prevederile Clauzei de abilitare negociata la Runda Tokio (1979) si reprezinta deci o derogare de la clauza natiunii celei mai favorizate. La el nu pot adera decat numai tari in curs de dezvoltare, membre ale "Grupului celor 77", fiind menit sa atenueze efectele negative ale dificultatilor si divergentelor cu care se confrunta tarile in curs de dezvoltare cu tarile dezvoltate.
S.G.P.C. nu constituie o alternati la comertul tarilor in curs de dezvoltare cu celelalte state ale lumii si nu vizeaza izolarea economica a acestora de celelalte state ale etei.
S.G.P.C. este primul instrument juridic multilateral cu caracter obligatoriu care vizeaza extinderea legaturilor economice dintre tarile in curs de dezvoltare, contribuind in felul acesta la traducerea in viata a unor prevederi ale Programului de la Arusha (1979) si de la Caracas (1981) ale "Grupului celor 77".
El exprima sporirea puterii de negociere a "Grupului celor 77" cu celelalte state si, in primul rand, cu cele dezvoltate, confirmand coeziunea si maturitatea politica a majoritatii acestor state.
Rezultatele concrete ale acestui Acord vor putea fi analizate la trecerea a cel putin 5-l0 ani din momentul inceperii aplicarii, asa incat ne-am hazarda daca am incerca sa facem chiar si o sumara previziune a acestora. Normal este insa ca acest acord sa revigoreze relatiile comerciale dintre tarile in curs de dezvoltare.
Cea de-a doua runda de negocieri a Sistemului global de preferinte comerciale
Aceasta runda de negocieri privind S.G.P.C. a fost lansata la Teheran, in noiembrie 1991, cu prilejul celei de-a saptea reuniune ministeriala a "Grupului celor 77". S-a convenit atunci ca aceasta runda sa inceapa efectiv dupa finalizarea Rundei Uruguay. Datorita intarzierii Rundei Uruguay, negocierile tarilor membre ale "Grupului celor 77" privind S.G.P.C. ar fi trebuit sa inceapa in al doilea trimestru al anului 1994.
Aceasta noua runda vizeaza extinderea concesiilor deja negociate si facilitarea aderarii de noi state din cadrul "Grupului celor 77" (au solicitat deja aderarea la S.G.P.C: Marocul, Kenya, Guineea Ecuatoriala, Myanmar si Bhutan).
Ca tehnici de negociere la aceasta runda s-ar putea aborda: negocierea produs cu produs pentru reducerea taxelor male, a barierelor paratarifare si netarifare, reducerea lineara a taxelor male cu pana la 10%, convenirea de acorduri sectoriale vizand reducerea si eliminarea taxelor male, a barierelor paratarifare si netarifare, precum si adoptarea de masuri directe de promorea comertului reciproc, inclusiv prin contracte pe termen mediu si lung, consultari pe produse in vederea promorii comertului si dezvoltarii prin intermediul societatilor mixte, precum si a acordurilor de cooperare.In mod normal, este de asteptat ca aceasta a doua runda de negocieri sa cuprinda o sfera mult mai larga de probleme decat prima si sa se soldeze cu cresterea numarului tarilor participante la S.G.P.C.
Romania, semnatara a Acordului privind S.G.P.C, pe care 1-a si pus in aplicare din 1989, este interesata in participarea la cea de-a doua runda de negocieri .
Ca urmare a participarii la prima runda de negocieri, Romania beneficiaza de reduceri intre 10 si 50% la cea. 240 produse si grupe de produse si a acordat concesii intre 10 si 30% la cea. 90 de produse si grupe de produse.In 1993, exporturile romanesti spre tarile participante la S.G.P.C. s-au situat la nivelul a 571 milioane dolari (11,7% din nivelul total al exportului), iar importurile din aceste tari s-au cifrat la 801 milioane dolari (12,8% din importul total).In structura exporturilor romanesti catre aceste tari predomina produsele soderurgice, ale industriei constructoare de masini, produsele chimice si ale industriei bunurilor de larg consum. La importul din aceste tari predomina in special combustibilii, materiile prime, produsele agricole si unele produse manufacturate (confectii, textile, incaltaminte, produse chimice, farmaceutice, televizoare, tehnica de calcul, copiatoare etc).
Rezultatele schimburilor noastre cu tarile membre ale acordului privind S.G.P.C ar fi fost mai bune daca n-ar fi intervenit evenimentele din Iugoslavia (tara depozitara a Acordului).
Prin participarea la cea de-a doua runda de negocieri, Romania asteapta noi facilitati reciproce care sa impulsioneze schimburile comerciale cu statele semnatare ale acordului privind S.G.P.C.
Sectiune II privind "Regulile de origine"
Sectiune vizeaza originea produselor care se schimba reciproc intre tarile semnatare ale Acordului privind instituirea S.G.P.C.In aceasta anexa se subliniaza ca pentru deteminarea originii produselor eligibile spre a beneficia de facilitati preferentiale in baza S.G.P.C. se aplica urmatoarele reguli:
Regula 1: Produse originare
Produsele vizate prin acorduri sau aranjamente comerciale preferentiale in cadrul S.G.P.C. si importate pe teritoriul unui participant, provenind de la alt participant, care sunt expediate direct in sensul regulii 5 de mai jos, sunt eligibile spre a beneficia de facilitati preferentiale daca raspund oricareia din criteriile de origine urmatoare:
a) produse obtinute in intregime pe teritoriul participantului exportator conform definitiei de la regula 2; sau
bl produse neobtinute in intregime pe teritoriul participantului exportator, cu conditia ca respectivele produse sa corespunda conditiilor de la regula 3 sau 4.
Regula 2: Produse fabricate sau obtinute in intregime - in sensul regulii 1-a Potrivit acestei reguli, urmatoarele produse sunt considerate ca fiind fabricate sau obtinute in intregime pe teritoriul participantului exportator:
a) produsele minerale brute extrase din solul sau , din fluviile si lacurile sale sau de pe fundurile sale marine;
b) produsele agricole recoltate pe teritoriul sau ;


c) animale vii nascute si crescute pe teritoriul sau;
d) produsele obtinute pe teritoriul sau din animalele vizate la alineatul c) de mai sus;
e) produse de natoare sau de pescuit marin si alte produse marine obtinute din mare de catre navele sale;
f) produsele prelucrate si/sau fabricate la bordul navelor - uzina ale sale.


Regula 3: Produse nefabricate sau neobtinute in intregime
a) In sensul regulii 1 b), produsele pentru a caror transformare si prelucrare se folosesc materiale, parti sau produse agricole originare din tari neparticipante sau de origine nedeterminata, a caror proportie nu depaseste 50%, fie din loarea "fob" a produselor fabricate sau obtinute si pentru care procesul final de prelucrare are loc pe teritoriul participantului exportator sunt eligibile pentru facilitati preferentiale, sub rezer prevederilor regulii 3 c) si respectiv 4;


b) acorduri sectoriale;
c) loarea materialelor, pieselor sau produselor agricole neoriginare fi:
1. loarea "cif la momentul importului acestor materiale, piese sau produse agricole atunci cand aceasta poate fi silita, sau
2. primul pret care poate fi silit, platit pentru materialele, piesele sau produsele agricole de origine nedeterminata pe teritoriul participantului unde are loc transformarea sau prelucrarea.
Regula 4: Reguli de origine cumulati. Produsele care indeplinesc cerintele de origine prezute la regula 1 si care sunt utilizate de catre un participant pentru a fabrica un produs finit eligibil pentru a beneficia de un tratament preferential din partea unui alt participant sunt considerate ca fiind produse originare din teritoriul participantului unde are loc transformarea sau prelucrarea produsului finit, cu conditia ca, continutul global originar din teritoriul participantului, sa nu fie mai mic de 60% din loarea sa "fob".
Regula 5: Expedierea directa. Sunt considerate ca fiind expediate direct de la participantul exportator catre participantul importator urmatoarele:
a) produsele care sunt transportate fara a trece pe teritoriul niciunui participant;
b) produsele care tranziteaza pe la unul sau mai multi pariticipanti, cu sau fara transbordare sau depozitare temporara in aceste tari, cu conditia ca:I) tranzitul sa fie justificat din motive geografice sau din considerente
exclusiv de necesitate de transport; ii) produsele sa nu fi intrat in circuitul comercial sau sa nu fie fost
livrate pentru consum in tara sau tarile de tranzit; in) produsele sa nu fi facut obiectul altor operatiuni decat de descarcare,
de reincarcare, sau decat orice alta operatiune necesara pentru a le
pastra in buna stare.
Regula 6: Regimul ambalajelor. in determinara originii produselor, ambalajele trebuie sa fie considerate ca formand un intreg cu produsul pe care il contine. Totusi, ambalajul poate fi tratat separat daca legislatia nationala prevede astfel.
Regula 7: Certificatul de origine. Produsele eligibile pentru a beneficia de facilitati preferentiale trebuie insotite de un certificat de origine, eliberat de catre un organism desemnat de guvernul participantului exportator si notificat celorlalti participanti in conformitate cu procedurile de certificare care urmeaza a fi puse la punct si aprobate de catre participanti.


Regula 8:
a) In conformitate cu paragrafele a si b ale articolului 3 si articolului 15 din Acordul privind S.G.P.C, precum si cu legislatiile nationale, orice participant poate prohibi importul de produse care contine elemente originare din state cu care nu are relatii economice si comerciale.
b) Participantii depun toate diligentele pentru a coopera in vederea precizarii in certificatul de origine a originii elementelor constitutive ale produsului.
Regula 9: Reexaminarea. Prezentele reguli pot fi supuse reexaminarii, daca este cazul, la cererea unei treimi din participanti si pot face obiectul unor modificari hotarate de comun acord.
Regula 10: Criterii speciale de procentaj. Produselor originare din tari participante cel mai putin ansate li se poatea acorda o marja favorabila de 10 puncte procentuale aplicate la procentajele silite in regulile 3 si 4. Astfel, in cazul regulii 3, procentajul nu depaseste 60%, iar in cazul regulii 4, procentajul fi mai mic de 50%.
I. Conditii generale
Pentru a se califica in vederea beneficierii de preferinte produsele trebuie:
a) sa faca parte dintr-una din descrierile de produse eligibile pentru a beneficia de preferinte din lista de facilitati a tarii de destinatie participante la S.G.P.C;
b) sa se conformeze regulilor de origine S.G.P.C Fiecare articol dintr-un lot expediat trebuie sa se califice el insusi in mod separat;
c) sa se conformeze conditiilor de expediere specificate de regulile de origine S.G.P.C. in general, in sensul regulii 5, produsele sa fie expediate direct din tara de export in tara de destinatie.


II. Mentiuni care trebuie facute la punctul 8
Produsele care fac obiectul preferintelor trebuie sa fie in intregime fabricate sau obtinute in tara participanta exportatoare, in conformitate cu regula 2 din regulile de origine S.G.P.C. sau, atunci cand nu sunt in intregime fabricate si obtinute in tarile exportatoare participante, sa fie eligibile in baza regulii 3 sau regulii 4;
a) pentru produsele fabricate sau obtinute in intregime se inscrie litera "A" la punctul 8;
b) pentru produsele care nu sunt in intregime fabricate sau obtinute, mentiunile la punctul 8 trebuie sa fie urmatoarele:
1. litera "B" la punctul 8, pentru produse care indeplinesc criteriile de origine conform regulii 3.
Litera "B" fi urmata de suma lorii materielelor, partilor sau produselor agricole originare din tarile neparticipante sau de origine nedeterminata, exprimata la procentul din loarea fob a produselor exportae (ex.: "B" 50%);
2. litera "C" la punctul 8, pentru produse care indeplinesc conditiile de origine conform regulii 4.
Litera "C" fi urmata de suma continutului agregat originar din teritoriul tarii participante exportatoare, exprimata ca procent din loarea fob a produsului exportat (ex.: "C" 60%).
3. Litera "D" la punctul 8 pentru produse care indeplinesc criteriile speciale de origine conform regulii 10.






Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2020 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact