Continutul, rolul si functiile comertului cu ridicata

Continutul, rolul si functiile comertului cu amanuntul

Comertul electronic

Continutul, rolul si functiile comertului cu ridicata

In miscarea lor produsele trec, doar in anumite imprejurari, in mod direct din sfera productiei in sfera comerciala cu amanuntul. O mare pane din bunurile destinate consumului, parcurg si o etapa  apartinand comertului cu ridicata caruia ii revine un important rol, atat in circulatia marfurilor, cat si in realizarea productiei si satisfacerea nevoilor.

Continutul activitatii de comert cu ridicata

Comertul cu ridicata efectueaza operatiuni de achizitionare de marfuri in cantitati mari de la intreprinderile producatoare si din import, si pe care le revand tot in cantitati mari intreprinderilor comerciale cu amanuntul sau altor intreprinderi cu ridicata etc.[1] Activitatea de comert cu ridicata consta in achizitionarea de marfuri in partizi mari si desfacerea acestora, in partizi asortate, catre comertul cu amanuntul si, in unele cazuri, catre unitati care cumpara diferitele produse in vederea prelucrarii lor ulterioare.

Trasaturi ale comertului cu ridicata

v     cu ridicata atat cumparatorul cat si vanzatorul marfurilor sunt intreprinderi sau diferite organizatii economice, sociale si din administratia publica;

v     atat cumpararile cat si vanzarile de marfuri se realizeaza in partizi mari;

v     mijloceste legatura intre productie si veriga comerciala cu amanuntul; marfurile nu se vand deci de catre intreprinderile cu ridicata direct consumatorilor, activitatea traditionala a comerciantilor cu ridicata fiind cea de intermediere intre producatori si comerciantii cu amanuntul.

v     genereaza o serie de imobilizari de fonduri, cheltuieli materiale si banesti necesare intretinerii retelei de depozite, plata personalului etc. De asemenea, subliniem faptul ca trecand prin veriga comerciala cu ridicata, marfurile raman o perioada de timp mai indelungata in sfera circulatiei, avand astfel o viteza de circulatie mai lenta, ceea ce influenteaza atat relatiile economice din cadrul pietei bunurilor si serviciilor, cat si relatiile financiar-bancare de pe piata capitalurilor.

v     Comerciantii cu ridicata sunt firme cu o mare capacitate de acoperire financiara. Tinand seama ca intregul volum de tranzactii comerciale se refera la partizi mari de marfuri, iar esalonarea comenzilor are in vedere si perioade afectate de sezonalitate, cand o parte din marfurile ce formeaza obiectul tranzactiilor trebuie stocate un timp mai indelungat, intermediarul cu ridicata trebuie sa dispuna atat de fonduri proprii mai mari, cat si de capacitatea de a contracta credite bancare pe termene mai mari, prin care sa acopere platile catre productie si multiplele cheltuieli de depozitare si stocare.

v     specializarea activitatii de comert cu ridicata pe categorii de produse. Specializarea este generata de natura produselor care formeaza obiectul tranzactiilor realizate de intreprinderi, stiut fiind ca orice grupa de produse ridica probleme specifice de stocaj, depozitare si conservare a valorilor de intrebuintare.

v     intreprinderile de comert cu ridicata intervin atat in cadrul fluxului produselor realizate de producatorii indigeni, cat si de cei externi, in conditiile in care producatorul este situat intr-o alta tara, intreprinzatorul cu ridicata poate deveni importator direct, sub aspectul achizitionarii marfurilor necesare aprovizionarii comertului cu amanuntul, intr-o asemenea ipostaza, el intra in relatii comerciale cu agentii economici de pe piata bunurilor si serviciilor din cadrul tertelor piete externe, cat si cu agentii economici care actioneaza in cadrul pietei schimburilor monetare. Aceasta intrucat, pentru realizarea diferitelor tranzactii comerciale cu parteneri straini se utilizeaza valuta straina sau alte instrumente de plata specifice schimburilor respective.

Rolul economic al comertului cu ridicata

Rolul comertului cu ridicata in circulatia produselor, trebuie analizat pe ansamblul economiei, vazut atat in raport cu producatorii, cat si cu comertul cu amanuntul.

      In raport cu producatorii, sistemul de relatii bazat pe prezenta comertului cu ridicata ofera o serie de avantaje[3]:

asigura continuitatea activitatii comerciale,

o mobilitate corespunzatoare in ceea ce priveste orientarea marfurilor in raport cu cererea,

asigurarea unui pret de echilibru fara oscilatii puternice de la un sezon la altul sau de la o zona la alta.

prin alimentarea constanta a fluxurilor financiare, permite producatorilor sa-si continue fara intrerupere activitatea, evitandu-se astfel orice stagnare a productiei ce s-ar putea interpune intre momentul realizarii produselor si momentul asigurarii vanzarii acestora.

asigura producatorilor multiple servicii logistice legate mai ales de stocarea marfurilor, eliberandu-i astfel de sarcinile depozitarii si conditionarii marfurilor, scutindu-i de cheltuielile materiale, financiare si forta de munca generate de procesul de stocare, cat si de grijile permanente cu privire la asigurarea capacitatilor de stocare.

ca mijloc de legatura intre comertul cu amanuntul si producatori, permite acestora din urma de a avea informatii pretioase asupra modului in care le sunt primite produsele.

comertul cu ridicata participa activ la stimularea vanzarilor, prospectand detailistii, stabilind si realizand cataloage, documentatii, punand, daca este cazul, chiar propriii specialisti sa realizeze cercetari de piata, pentru o mai buna cunoastere a cerintelor acesteia, pentru o imbunatatire a sistemelor de vanzare si chiar a unor produse.

poate participa la campaniile de promovare a vanzarilor alaturi de diferitele categorii de vanzatori si, intr-un mod general, la toate formele de actiune capabile a ajuta detailistii si, deci, in ultima analiza, de a antrena consumatorul.

      In raport cu comertul cu amanuntul, rolul economic al comertului cu ridicata este dat, de asemenea, de catre o serie de avantaje:

Joaca un rol foarte important in ceea ce priveste informarea detailistilor. Numerosi comercianti cu amanuntul, din afara marilor aglomeratii, sunt slab informati atat 959j94j de catre producatorii indigeni, cat si mai ales de catre cei straini, de pe tertele piete externe. Prin cunostintele lor, prin documentatiile realizate si prin diversele cataloage elaborate, comertul cu ridicate ii informeaza permanent si ii ajuta in obtinerea cantitatilor de marfuri necesare.

livreaza spre comertul cu amanuntul in cantitatile pe care acestea le pot stoca sau le pot vinde intr-o unitate de timp, corespunzator posibilitatilor financiare.

comertul cu ridicata permite, in frecvente cazuri, detailistilor, de a beneficia de preturi mai joase decat daca s-ar aproviziona direct de la producator, ca urmare a sistemelor de reduceri care nu se acorda decat pentru achizitionarea unor cantitati foarte mari.

comerciantii cu amanuntul prin faptul ca se pot aproviziona de la un comerciant cu ridicata important au si avantajul simplificarii si usurarii muncii administrative generata de intocmirea comenzilor, facturilor, receptiilor, corespondentei diverse etc. Acelasi fenomen genereaza si o reducere a cheltuielilor, precum si o usurare a muncii de asortare si imbogatire a sortimentelor de marfuri comercializate.

Functiile comertului cu ridicata

      Asigurarea legaturilor intre producatori si comerciantii cu amanuntul. Aceasta functie se contureaza daca se tine seama ca departarea dintre producatori si comerciantii cu amanuntul nu se margineste doar la distanta; trebuie avute in vedere concomitent si alte aspecte, cum ar fi:

imposibilitatea detailistilor de a comanda cantitati mari de marfuri,

lipsa posibilitatilor de stocaj,

lipsa informatiilor 'la zi' cu privire la structura fondului de marfa pus la dispozitie de catre diversi furnizori,

slaba cunoastere a complexei structuri a sistemelor de transport, posibil a fi utilizate pentru aprovizionarea din diverse zone si tari[4].

      Cumpararea unor cantitati mari de produse si concentrarea unor fonduri de marfuri de la un numar mare si divers de producatori din cadrul pietei interne sau diverse piete externe, in vederea aprovizionarii fara intrerupere si in sortiment variat a comertului cu amanuntul, precum si a altor categorii de cumparatori.

      Stocarea unor mari cantitati de marfuri in vederea asigurarii unei esalonari normale a fluxului de produse catre detailisti si, in continuare, a fluiditatii vanzarilor catre consumatori, prin eliminarea rupturilor in procesul de aprovizionare, ca urmare a sezonalitatii productiei, lipsei de informatii, diverselor situatii conjuncturale, blocajelor financiare in cadrul intreprinderilor producatoare etc. Pentru aceasta, societatile din cadrul comertului cu ridicata trebuie:

sa-si mobilizeze mari sume de bani, corespunzator valorilor din stoc;

sa asigure depozite de mare volum sau suprafata;

sa doteze depozitele cu instalatii speciale necesare conservarii in bune conditii de temperatura, grad de luminozitate si umiditate constanta, a tuturor produselor stocate;

sa asigure energia necesara functionarii instalatiilor respective. Atat intretinerea si paza depozitelor, cat si procurarea si utilizarea instalatiilor speciale genereaza costuri foarte ridicate, ele trebuind astfel incluse in preturile de vanzare a marfurilor[5].

      Transformarea sortimentului industrial, format din partizi mari de produse de un anumit fel (marime, culoare, model etc.) livrate de fabrici, in sortiment comercial corespunzator varietatii cererii populatiei;

      Vanzarea marfurilor in cantitati mai mici catre comerciantii cu amanuntul.

Formele vanzarii marfurilor cu ridicata

In functie de particularitatile produselor si a modului de efectuare in intreprinderile comerciale cu ridicata vanzarile pot fi efectuate prin depozit sau prin tranzit.

Vanzarea marfurilor prin depozit - reprezinta principala forma de vanzare a intreprinderilor comerciale cu ridicata. Aceasta forma de vanzare se practica pentru urmatoarele categorii de produse:[6]

Produse cu sortiment complex care necesita transformarea sortimentului comercial, aceasta datorita multiplelor relatii economice ce le intretin cu intreprinderile producatoare si existenta unei baze tehnico-materiale adecvate;

Produse de sortiment simplu care nu pot fi dirijate direct catre comertul cu amanuntul datorita capacitatii limitate de depozitare si vanzare a acestora si care prin volumul si frecventa ridicata a cererii trebuie sa existe in permanenta in stoc, pentru asigurarea ritmicitatii aprovizionarii;

Produse cu caracter sezonier care sunt acumulate in stoc atat in scopul asigurarii unei aprovizionari prelungite in tot timpul anului (legume, fructe etc.), cat si pentru aprovizionarea in conformitate cu cerintele de sezon (imbracaminte, incaltaminte) cu marfuri a caror productie este continua;

Produse care necesita o anumita pregatire pentru vanzare in genul operatiunilor de sortare, preambalare, imbuteliere etc., operatiuni care se executa cu un randament ridicat decat in unitatile comerciale cu amanuntul.

Printre avantajele vanzarii marfurilor prin depozit se pot aminti:

Posibilitati de formare si livrare a sortimentului comercial;

Conditii mai bune de pastrare si depozitare a bunurilor comparativ cu conditiile oferite de producatori;

Realizarea unei aprovizionari ritmice si in cantitati optime a retelei comerciale cu amanuntul.

Vanzarea marfurilor prin tranzit. In aceasta forma de comercializare intreprinderea cu ridicata intervine doar in organizarea si efectuarea miscarii economice a marfurilor. Intreprinderea cu ridicata organizeaza contractarea, livrarea si plata marfurilor care in miscarea lor fizica trec direct de la producator in unitatile comertului u amanuntul, ocolind, deci, veriga proprie de depozitare a intreprinderii cu ridicata.

Dintre produsele pretate la comercializarea marfurilor prin tranzit amintim[7]:

Marfurile alimentare, usor alterabile (carne, peste, lapte etc.);

Marfurile alimentare si nealimentare in sortiment simplu.

Avantajele comertului prin tranzit sunt:

Accelerarea procesului de circulatie a marfurilor;

Asigurarea unui flux continuu in miscarea marfurilor de la furnizor la unitatile comerciale cu amanuntul;

Reducerea cheltuielilor de stocare, circulatie, personal de manipulare etc.

Continutul, rolul si functiile comertului cu amanuntul

Comertul cu amanuntul consta in achizitionarea de marfuri in cantitati mari de la diversi furnizori interni, intreprinderi cu ridicata, din import etc., pe care le revand in cantitati mici direct populatiei sau altor consumatori[8]. Economia moderna a generat insa noi exigente fata de comertul cu amanuntul, determinindu-1 ca, alaturi de vanzarea propriu-zisa, sa includa in preocuparile sale si realizarea unor servicii care sa duca la imbunatatirea sistemului de satisfacere a nevoilor consumatorilor sau utilizatorilor finali si, implicit, la cresterea gradului de satisfacere a acestora. Dintre serviciile realizate de comertul cu amanuntul amintim :

v     Servicii de consultanta si informare a consumatorilor;

v     ajustajul unor produse,

v     asigurarea transportului marfurilor la domiciliul consumatorilor,

v     instalarea si garantiile postcumparare,

v     diverse servicii personale (frizerie, coafura) etc. 

Data fiind complexitatea activitatii care se desfasoara in acest domeniu, pe langa relatiile economice de schimb, comertul cu amanuntul presupune si relatii juridice, financiar-bancare, prestari de servicii, precum si relatiile de munca. Prin intermediul unor asemenea relatii comertul cu amanuntul se integreaza mecanismului de piata, fiind direct conectat cu toate cele patru componente ale pietei globale[10]:

v     piata bunurilor si serviciilor,

v     piata capitalurilor,

v     piata schimburilor monetare;

v     piata fortei de munca.

In cadrul pietei, pentru a asigura oferta de marfuri, intreprinderile comerciale cu amanuntul, indiferent de forma de proprietate, apartenenta, tipul, structura si marimea lor, se aprovizioneaza cu marfuri de la comertul cu ridicata sau producatori, constituie in unitatile lor stocuri de marfuri si apoi le vand catre consumator. Aceasta face, ca sub aspect logistic, comertul cu amanuntul sa reprezinte o unitate de trei procese: aprovizionare - stocare - vanzare, unitate in cadrul careia vanzarile de marfuri constituie activitatea esentiala specifica relatiilor de schimb din cadrul respectivei forme de comert. Comertul cu amanuntul prezinta urmatoarele elemente specifice[11]:

v     marfurile care se vand prin comertul cu amanuntul sunt destinate in cea mai mare parte consumului individual;

v     vanzarea-cumpararea are loc prin intermediul relatiilor banesti;

v     marfurile se desfac in cantitati mici, corespunzator consumului unei persoane sau familii intr-o anumita perioada de timp;

v     prin vanzarea lor, marfurile parasesc sfera circulatiei marfurilor, intrand in sfera consumului.

In comertul cu amanuntul se cuprind urmatoarele categorii de operatiuni comerciale[12]:

v     vanzarile de marfuri alimentare, nealimentare si alimentatie publica, realizate prin reteaua comerciala, cu plata in numerar sau pe credit;

v     vanzarile de tiparituri (ziare, reviste etc.) pe baza de abonament;

v     vanzarile de bunuri, efectuate prin magazinele de consignatie, din depunerile de obiecte facute de populatie;

v     vanzarea unor produse specifice aprovizionarii unor categorii de mestesugari, reparatori, instalatori etc., realizata prin unitati special amenajate sau cu regim special de aprovizionare;

v     livrarile de energie electrica si termica prin intermediul unitatilor specializate in distributia unor asemenea servicii (de mentionat faptul ca vanzarile de combustibili solizi sau lichizi sunt incluse in structura vanzarilor de marfuri nealimentare;

v     vanzari ocazionale efectuate catre diferite tipuri de institutii si intreprinderi publice sau private, care au in vedere o serie de produse alimentare destinate consumurilor sociale (cantine, crese, gradinite de copii, spitale etc.), cat si unele produse nealimentare ce formeaza asa-zisul consum gospodaresc al institutiilor si intreprinderilor respective (furnituri de birou, materiale de intretinere, unele piese de mobilier etc.).

Rolul economic al comertului cu amanuntul

      Prin intermediul comertului cu amanuntul produsele sunt puse la dispozitia consumatorilor, acolo unde acestia se gasesc si sunt oferite potrivit posibilitatilor de cumparare ale acestora. Un asemenea rol ramane acelasi, fie ca este vorba de comertul traditional, realizat prin intermediul micilor magazine cu o suprafata redusa, fie ca se au in vedere noile suprafete comerciale ale caror dimensiuni ating zeci de mii de metri patrati. Singurele aspecte care vin sa nuanteze importanta rolului respectiv sunt date de modul de aprovizionare al fiecarui tip de unitati, complexitatea sortimentala, metodele de vanzare, facilitatile acordate cumparatorilor si serviciile asigurate acestora[13].

      Comertul cu amanuntul reprezinta o legatura intre consumatori si producatori, fie in calitate de veriga intermediara independenta, fie impreuna cu comertul cu ridicata, genereaza si o serie de functii specifice ale acestuia.

Functiile comertului cu amanuntul

      Comertul cu amanuntul cumpara marfuri pe care apoi le revinde in cantitati mici. Comertul cu amanuntul cumpara marfuri in cantitati care sa corespunda capacitatii de stocare a fiecarei unitati din reteaua de distributie, marfurile respective fiind puse la dispozitia diferitelor categorii de clienti in cantitati mici si foarte mici. Aceasta functie genereaza avantaje incontestabile pentru clientela, care, pe de o parte, nu trebuie sa-si investeasca veniturile decat pentru achizitionarea cantitatilor de produse strict necesare, iar pe de alta parte, este ferita de grija depozitarii unor cantitati de produse care i-ar depasi consumul curent[14].

      Asigura prezenta unitatilor sale in toate zonele, localitatile si punctele populate. Aceasta presupune atat o amplasare a acestora in toate punctele de consum, indiferent de conditiile de acces specifice localitatilor sau zonelor geografice in care acestea sunt amplasate, cat si deschiderea acestora in toate zilele din cursul anului, potrivit unui program corespunzator solicitarilor segmentelor de consumatori aprovizionati, in consecinta, asigurarea omniprezentei comertului cu amanuntul are in vedere atat comertul realizat de marile magazine universale, micile magazine din cartiere si unele sate izolate sau cabanele din munti, cat si diferitele forme de vanzare realizate prin intermediul comertului mobil sau prin corespondenta[15].

      Asigurarea unui sortiment foarte larg si extrem de complex, punand la dispozitia populatiei absolut toate produsele realizate de producatorii industriali sau agricoli. De mentionat, ca aceasta functie, specifica comertului cu amanuntul, are in vedere, pe de o parte, posibilitatile teoretice ale acestuia de a se aproviziona de la toti producatorii sau de la toate intreprinderile comerciale cu ridicata, iar pe de alta parte ia drept premisa natura si scopul marilor suprafete de vanzare care au fost create tocmai pentru a forma si asigura universalitatea sortimentului de marfuri ce urmeaza a fi pus la dispozitia populatiei, sau de a asigura universalitatea sortimentului de marfuri din sectorul sau domeniul bransei comerciale in care actioneaza.

Tipologia activitatii comerciale cu amanuntul

Oferta diversa a comertului cu amanuntul, conditiile specifice de comercializare a fiecarei grupe de marfuri, mijloacele de realizare a relatiilor de schimb, precum si o serie de alti factori de mai mica importanta, genereaza forme variate de exercitare a comertului cu amanuntul. Fiecare dintre aceste forme prezinta o serie de particularitati in ceea ce priveste:

reteaua de unitati de desfacere,

utilajul comercial folosit,

formele de organizare a muncii etc.

Tinand seama de caracteristicile merceologice ale grupelor de marfuri care formeaza obiectul activitatii comertului cu amanuntul, literatura de specialitate grupeaza activitatea acestui sector in trei domenii distincte:

v     comertul cu marfuri alimentare,

v     alimentatia publica,

v     comertul nealimentar,

v     comertul nealimentar specializat.

     Comertul cu marfuri alimentare are ca obiect vanzarea marfurilor de cerere curenta, a caror cumparare se realizeaza de catre consumatori cu o frecventa relativ constanta pe tot parcursul anului. Marfurile din aceasta categorie se asociaza in consum, iar majoritatea dintre ele sunt usor alterabile sau implica existenta unor termene de garantie. Caracteristici ale comertului alimentar[16]:

Majoritatea marfurilor alimentare fiind marfuri cu cerere curenta, de prima necesitate pentru populatie este necesar ca unitatile comerciale sa fie amplasate cat mai aproape de consumatori, evitandu-se deplasarea acestora pe distante mari pentru procurarea lor;

existenta unei retele de magazine care sa comercializeze totalitatea marfurilor alimentare, asigurand astfel cumparatorilor posibilitatea procurarii produselor necesare intr-un timp redus;

o combinare adecvata si rationala a diferitelor tipuri de mari suprafete comerciale cu existenta unor mici unitati specializate si de completare, care, pe langa marile magazine alimentare generale predominante intr-o anumita zona, sa asigure, pe de o parte, prezenta comertului cu marfuri alimentare in cadrul localitatilor, cartierelor sau al diferitelor puncte de consum mici si foarte mici, iar pe de alta parte, prezenta permanenta a produselor proaspete, cum ar fi: painea, laptele, carnea, pestele, legumele si fructele etc.;

marea majoritate a marfurilor alimentare sunt legate intre ele prin structura cererii de marfuri a populatiei ceea ce face ca ele sa fie procurate impreuna (paine, carne, fructe, legume, mezeluri, branzeturi, lactate etc.) si sa necesite organizarea vanzarii lor intr-un singur loc;

marfurile alimentare fiind usor alterabile necesita conditii speciale de pastrare, o tehnica speciala si rapida de vanzare. Astfel, unele produse (carne, lactate, mezeluri, peste etc.)necesita existenta utilajelor frigorifice iar conditiile igienico-sanitare trebuie asigurate din momentul primirii lor si pana in momentul vanzarii catre populatie;

desfacerea produselor alimentare necesita o serie de operatiuni tehnice de pregatire si prelucrare a marfurilor pentru vanzare ce se executa in unitatile comerciale (taiere, dozare, cantarire etc.) fapt ce necesita un utilaj adecvat acestor operatiuni, precum si calificarea necesara personalului operativ;

satisfacerea in bune conditii a cerintelor populatiei si obtinerea unei eficiente ridicate fac necesar ca in sortimentul unora din magazinele care desfac marfuri alimentare sa se includa o serie de marfuri nealimentare de cerere curenta (produse chimice, articole de menaj, cosmetice etc.);

Asemenea trasaturi fac ca sectorul marfurilor alimentare sa se caracterizeze printr-o larga varietate de forme de distributie, fiecare dintre ele prezentand caracteristici specifice:

comert alimentar general;

comert alimentar specializat in vanzarea anumitor produse care necesita, prin natura lor, conditii speciale de vanzare fie in ceea ce priveste tehnologiile de comercializare, fie cu privire la personalul folosit si formele de distributie (de pilda vanzarile de peste, carne etc., care, cer un lant frigorific complet sau vanzarile de produse alimentare dietetice, care pe langa tehnica comerciala adecvata, implica si prezenta unui personal calificat si specializat in probleme de nutritie sau alimentatie rationala).

     Alimentatia publica este o activitate specifica in reteaua comerciala care are ca obiect ansamblul activitatilor interdependente de aprovizionare, productie, desfacere si de asigurare a conditiilor necesare consumului unor produse alimentare superior prelucrate, in scopul satisfacerii nevoilor de consum ale populatiei. Activitatile care se desfasoara in cadrul alimentatiei publice sunt :

Activitatea de productie, care consta in transformarea unor materii prime alimentare in preparate culinare sau de cofetarie. Caracteristic este faptul ca o parte dintre materiile prime transformate sunt in acelasi timp si bunuri de consum ce se pot utiliza fara prelucrari prealabile, iar altele devin comestibile numai ca rezultat al respectivelor prelucrari.

Activitatea comerciala clasica, pe masura ce preparatele de bucatarie si de cofetarie, precum si alte produse semipreparate sunt puse la dispozitia cumparatorilor si transferate in sfera consumului prin intermediul actului de vanzare. Sub aspectul continutului acestei activitati, nu se poate face nici o deosebire intre vanzarile realizate in unitatile cu amanuntul din comertul alimentar si cele din cadrul unitatilor de alimentatie publica. De asemenea, caracterul comercial al activitatii de alimentatie publica poate fi argumentat, in plus, atat prin structura activitatii unor unitati de alimentatie publica ce nu dispun de spatiu comercial pentru consumatori - chioscurile - care vand si produse alimentare ce nu au trecut prin nici un proces de prelucrare prealabil, cat si prin aceea ca frecvent apar cazuri cand unitatile comerciale alimentare vand si unele preparate sau semipreparate de alimentatie publica.

Activitatea de vanzare a preparatelor, a semipreparatelor si a bauturilor, in vederea consumului pe loc al acestora. Prestatiile de servicii din alimentatia publica au in vedere asigurarea unor conditii corespunzatoare si civilizate de consum, cum ar fi: pregatirea mesei, servirea mancarurilor si a produselor complementare etc. De asemenea, in vederea asigurarii unei ambiante placute, serviciile respective se completeaza cu organizarea unor conditii deosebite de confort, muzica, divertisment etc.

Dintre principalele unitati de alimentatie publica pentru servirea consumatorilor amintim restaurantele clasice, restaurantele cu specific, restaurantele specializate, restaurantele cu autoservire, berarii, baruri de noapte, baruri de zi, cafe-baruri, cofetarii, restaurantul rutier etc.

     Comertul cu marfuri nealimentare reprezinta, sub aspectul dimensiunilor si structurilor sale, sectorul cel mai important din cadrul comertului cu amanuntul deoarece produsele ce fac obiectul acestei activitati urmeaza sa satisfaca, in consum, cerinte foarte variate, incluzand atat trebuinte de ordin fiziologic, social-cultural si de confort ale populatiei, cat si trebuinte ce tin de consumul intermediar sau al stocurilor de investitii. Caracteristici ale comertului cu marfuri nealimentare[20]:

Marfurile nealimentare sunt cumparate in urma unei alegeri minutioase din partea cumparatorilor, care compara diferite varietati ale aceleiasi marfi. In anumite situatii cumparatorul cere anumite marci sau tipuri de produse (televizoare, aparate radio, aparate de fotografiat, frigidere etc.)

Marfurile comercializate sunt foarte variate ceea ce presupune adoptarea unor sisteme de aprovizionare corespunzatoare, formarea sortimentelor si tehnologii comerciale specifice,

O buna parte a marfurilor nealimentare sunt dependente de moda (confectii, palarii, incaltaminte, marochinarie etc.) ceea ce presupune modalitati specifice de informare, aprovizionare si comercializare;

Desfacerea unor noi sortimente de produse necesita o prezentare specifica, folosirea unor metode corespunzatoare de comercializare si de organizare a activitatii comerciale (uneori chiar noi tipuri de unitati comerciale (de exemplu aparitia magazinelor cu specific comercializarea telefoanelor mobile);

un personal comercial cu o pregatire complexa si o vasta retea de desfacere cu amanuntul;

se confrunta cu segmente de populatie a caror cerere se caracterizeaza printr-o mare mobilitate,

marfurile comercializate sunt in general substituibile, fenomen ce ofera cumparatorilor posibilitatea de a proceda la multiple si frecvente inlocuiri in procesul de consum.

Aceste caracteristici au generat si sisteme distincte de organizare a vanzarilor, pe grupe de marfuri, in functie de caracterul cererii populatiei, de proprietatile merceologice ale produselor si varietatea sortimentelor ce caracterizeaza fiecare grupa de marfuri. Astfel, marea varietate a sortimentelor de marfuri nealimentare a impus structurarea acestui comert pe urmatoarele domenii de activitate[21]:

v     comertul cu autovehicule;

v     comertul cu piese si accesorii pentru autovehicule;

v     comertul cu motociclete, biciclete, piese si accesorii;

v     comertul cu carburanti si lubrifianti pentru autovehicule si motociclete;

v     comertul cu produse farmaceutice;

v     comertul cu articole medicale si ortopedice;

v     comertul cu produse de parfumerie, cosmetice si de toaleta;

v     comertul cu produse textile;

v     comertul cu imbracaminte si accesorii, produse din blanuri;

v     comertul cu incaltaminte, articole din piele si accesorii de voiaj;

v     comertul cu mobila, articole de iluminat si tesaturi pentru locuinta;

v     comertul cu articole si aparate electrice de uz gospodaresc, radio, televizoare etc.;

v     comertul cu articole de fierarie, vopsitorie, sticla si articole din sticla;

v     comertul cu carti, papetarie, rechizite etc.

Toate aceste subramuri au particularitati proprii sub aspectul organizarii retelei, tehnologiilor comerciale, relatiilor economice cu industria, formelor de aprovizionare etc., in acelasi timp, preocuparile pentru asigurarea cresterii eficientei activitatii comerciale din acest domeniu au generat si tendinte de concentrare a activitatii comerciale in cadrul unor mai mari unitati comerciale. Asemenea tendinte au dus la aparitia unor magazine universale si generale, care ofera cumparatorilor conditii superioare de achizitionare a marfurilor si o gama larga de servicii comerciale. Alaturi de aceste mari suprafete, comertul cu produse nealimentare foloseste si o retea larga de unitati mai mici, prin intermediul carora sunt comercializate diverse grupe de marfuri care implica prezentare deosebita, consultatii de specialitate, ambianta in procesul de cumparare etc. Exemple de asemenea grupe pot constitui articolele culturale, electronice, muzicale, foto, blanurile, unele confectii etc.

Comertul specializat de marfuri nealimentare

Trasatura caracteristica a comertului specializat de marfuri nealimentare consta in aceea ca foloseste forme si strategii foarte variate de comercializare. Principalele directii de specializare a comertului nealimentar, conturate pana in prezent, sunt urmatoarele[22]:

v     specializarea mono-produs, care constituie forma cea mai raspandita. Consta in asigurarea sortimentului unui singur produs, pe care il declina in mai multe directii sau puncte de referinta (ex: magazine de desfacere a costumelor de baie, magazine de comercializare a aparatelor foto etc.);

v     specializarea mono-sector - ofera o categorie mai larga de produse si intr-un sortiment extensiv.

v     specializarea mono-clientela are in vedere segmentarea pietei pe grupe de varsta si retinerea, pentru aprovizionare, numai a unei parti dintre acestea, de exemplu magazinele cu produse de moda pentru femei, pentru barbati, pentru copii etc.

v     specializarea mono-tema are in vedere axarea activitatii comerciale pe anumite teme sau obiective. De exemplu, comercializarea produselor puternic tehnologizate, comercializarea produselor dietetice;

v     specializarea multi - sectoriala are in vedere lanturi de magazine specializate ce au ca obiect satisfacerea consumatorului prin traversarea mai multor ramuri de comert specializat.

Structura formelor de vanzare utilizate in comertul cu amanuntul

Clasificarea formelor de vanzare in functie de tipul retelei de unitati prin care se realizeaza vanzarea marfurilor:

v     comert stabil, realizat printr-o retea de unitati bine delimitate din punctul de vedere al amplasarii si perioadei de functionare;

comert prin unitati clasice;

comert prin automate.

v     comert mobil, realizat prin intermediul unor puncte de vanzare in continua miscare;

v     comertul fara magazine

1. Comertul stabil:

Comertul stabil desfasurat prin intermediul unitatilor clasice se prezinta in forma cea mai obisnuita de comert, reprezentand baza comertului cu amanuntul. Caracteristici[23]:

v     se realizeaza prin intermediul unei largi retele de unitati comerciale de diferite profiluri si marimi, in raport cu complexitatea sortimentala a fiecarei grupe de marfuri.

v     asigura conditiile necesare pentru o larga expunere a sortimentului, pentru o alegere neingradita a marfurilor de catre consumatori, precum si pentru prestarea unor servicii comerciale care contribuie la ridicarea confortului procesului de cumparare.

v     Se folosesc tehnici comerciale complexe si metode de vanzare foarte variate.

Forme de vanzare utilizate in comertul stabil:

v     Vanzarea clasica realizata prin intermediul magazinelor este cea mai veche forma de vanzare. Caracteristici:

se poate utiliza in procesul de comercializare a oricarui tip de produs;

ofera o mare varietate de posibilitati de materializare (la vanzator  in magazinele sale; la cumparator, prin intermediul vizitelor efectuate de reprezentantii comertului cu amanuntul; in locuri diverse, cum ar fi pietele, arterele comerciale, foaiere sau expozitii);

vanzatorul este elementul esential in cadrul actului de comert, el devenind chiar mai important decat insusi produsul. Actiunile vanzatorului in cadrul acestui tip de activitati comerciale au un dublu efect: prin cunostintele sale despre produs el are menirea de a argumenta si demonstra, punand astfel in valoare calitatile produsului; prin cunostintele referitoare la vanzari, el poate actiona in vederea sporirii increderii cumparatorului potential, eliminandu-i astfel teama si inspirandu-i increderea necesara in alegerea produsului, transformandu-i dorinta in act de cumparare.

v     Vanzarea prin autoservire - este o forma moderna, rapida in care actul de vanzare - cumparare se realizeaza direct, fara intermedierea vanzatorului. Primele magazine pe baza de autoservire au fost organizate in SUA, in deceniile doi si trei ale secolului XX. In prezent, intr-o serie de tari, printre care SUA, Suedia, Germania etc., autoservirea in comertul alimentar, cuprinde 75-90% din volumul total al vanzarilor de marfuri.[24] Caracteristici :

absenta vanzatorilor si libertatea clientului de a circula dupa bunul sau plac ori interesul pe care il suscita marfurile prezentate;

accentul pus pe importanta vizualizarii produselor printr-o ambalare si prezentare bine individualizata, o etalare corespunzatoare si o publicitate la locul vanzarii bine structurata si programata;

promovarea unui management al magazinului axat pe o buna organizare a fluxurilor de marfuri si de cumparatori, folosind in acest sens sisteme adecvate de amplasare a raioanelor si dispunere a marfurilor;

se vand produse alimentare si de consum curent, bunuri de folosinta indelungata, precum si n serie de combinatii produs-servicii.

Astfel, aceasta forma de vanzare este folosita in:

supermagazine - unitati comerciale cu o suprafata comerciala de pana la 2500 mp, care asigura un sortiment mai larg, axat, indeosebi, esentialmente, pe marfuri alimentare.

Hipermagazine, unitati comerciale cu o suprafata de pana la 3000 mp, in care predomina sortimentele de marfuri alimentare si care combina, in procesul de vanzare multiple servicii comerciale, facilitati de pret, precum si alte metode de atragere si permanentizare a diferitelor segmente de cumparatori;

magazinele discount - unitati comerciale care propun o larga varietate de produse nealimentare ce sunt oferite la preturi inferioare celor practicate pe piata.

drugstore - magazine create initial pentru a vinde produse farmaceutice, dar care astazi tind sa comercializeze toate tipurile de produse: tigari si produse de tutun, ziare si reviste, carti, papetarie, jucarii, discuri, parfumerie, imbracaminte etc., toate intr-o gama sortimentala redusa. Magazinele tip drugstore se disting de alte puncte de vanzare cu amanuntul prin cadrul, ambianta si orarul lor de functionare. Altfel spus, aceste unitati practica pentru o serie de produse formula unei distributii de masa, pentru altele formula unei distributii selective. Cele care practica distributia de masa sunt organizate in stil 'bazar', cele cu distributie selectiva promoveaza stilul 'boutique'; prima categorie este amplasata in centre comerciale sau centrele micilor orase, cea de a doua in zone selecte ale oraselor, in pasaje etc[26].

cargouri - unitati comerciale cu mari suprafete de vanzare, in cadrul carora cea mai mare parte din sortimentele oferite este constituita din marfuri nealimentare din categoria produselor de consum curent si a bunurilor de folosinta indelungata.

Eficienta vanzarii marfurilor prin autoservire, in comparatie cu forma vanzarii marfurilor prin vanzator, consta in:[27]

v     cresterea volumului de desfacere a marfurilor datorita alegerii directe a marfurilor de catre cumparatori si scurtarea duratei medii a unei cumparaturi;

v     cresterea capacitatii de vanzare a magazinelor pe m.p. sala comerciala, intrucat mai multi cumparatori pot sa-si aleaga marfurile in acelasi timp;

v     reducerea numarului de personal in raport de unitatile similare ca suprafata, dar cu vanzatori;

v     sporirea productivitatii muncii pe lucrator ca urmare a cresterii volumului de desfacere si a folosirii mai judicioase a personalului din magazin;

v     reducerea relativa a cheltuielilor de circulatie, datorita reducerii numarului de lucratori;

sporirea rentabilitatii operatiunilor;

Comertul stabil realizat prin intermediul retelei de automate reprezinta o forma de vanzare cu rol de completare in cadrul activitatii de ansamblu a comertului cu amanuntul. Caracteristici:

v     ofera un sortiment de marfuri foarte restrans, punand un accent deosebit pe articole de stricta necesitate din categoria produselor de uz curent;

v     sunt utilizate tehnologii comerciale automatizate, atat pentru prezentarea si distributia produselor, cat si cu privire la taxarea si manipularea numerarului realizat;

v     are avantajul desfasurarii continue, fara orare de functionare si al amplasarii fara restrictii in locurile de trafic maxim sau in punctele cu cerinte mai deosebite (gari si autogari, scoli, camine pentru diferite categorii de populatie etc.);

v     poate rezolva unele necesitati de baza (apa, diverse bauturi racoritoare, paine, sandviciuri etc.) sau de completare, in situatii speciale (ciorapi, batiste, cravate, lame si aparate de ras, drogherie etc.).

Avantajele comertului prin automate[28]:

v     Pentru consumatori comoditatea si rapiditatea cu care isi pot procura produsele dorite.

v     posibilitatea efectuarii cumparaturilor la orice ora din zi sau din noapte, in zilele de sarbatoare,

v     Pentru comerciant - usurinta exploatarii (sortiment simplu, aprovizionare pe masura diminuarii stocurilor din automate, program itinerant de aprovizionare etc.).

v     Cheltuielile de intretinere sunt reduse, personalul de aprovizionare redus (un singur lucrator poate incarca automatul si ridica incasarile de la mai multe unitati);

v     eficienta ridicata a activitatii comerciale respective; daca automatul sau bateria de automate este bine plasata, ele asigura o cifra de afaceri ridicata, ceea ce duce la o rapida amortizare a automatelor respective si la o crestere considerabila a profitului, tinand seama ca personalul comercial nu intervine decat in procesul de aprovizionare;

v     se simplifica decontarea marfurilor;

v     se imbunatatesc conditiile de igiena in vanzarea marfurilor;

v     se reduce numarul vanzatorilor;

v     cheltuieli de circulatie reduse etc,

2. Comertul mobil

Comertul mobil - reprezinta o varianta a activitatii comerciale cu amanuntul, care are o larga raspandire si se realizeaza sub diverse forme. Pentru functionarea punctelor de vanzare se folosesc diverse mijloace si utilaje, intre acestea, mai importante apar: tonetele fixe sau mobile, chioscuri mobile, furgonete sau autofurgonete, autobuze-magazin, auto-baruri etc.

Forme de organizare a comertului mobil[29]:

v     deplasarea itineranta, pe distante mici, a unor vanzatori ambulanti, care ofera un sortiment foarte restrans de produse, in cele mai frecvente cazuri, chiar un singur articol; prin aceasta deplasare sunt satisfacute cerinte intamplatoare ale unor persoane sau ale unor mici colectivitati; Exemple: vanzarea de porumb fiert pe plaja, sau a fructelor etc.

v     gruparea unor unitati mobile de diferite specializari, in cazul pietelor obisnuite de marfuri ce au un program cotidian, oferind sortimente similare cu cele din reteaua stabila. Procedeul are avantajul ca prezinta marfurile la vedere, in calea trecatorilor; de asemenea, restrangandu-si sortimentul pot oferi marfurile in stare proaspata si intr-o prezentare deosebita (cand este vorba de marfurile alimentare), sau articole de noutate in prima aparitie;

v     concentrarea unitatilor mobile in anumite zone, in zilele de targ, iarmaroace etc. O asemenea concentrare poate avea in vedere zeci si chiar sute de unitati, constituind astfel o oferta la fel de variata ca si cea dintr-un magazin general;

v     organizarea unui comert mobil itinerant, realizat cu ajutorul unor mijloace de transport speciale, bine adaptate si amenajate, avand la baza programe stabile de deplasare, cu orare de oprire si functionare pentru fiecare zona sau localitate de pe itinerariul convenit. O asemenea varianta a comertului mobil poate fi folosita atat in interiorul localitatilor pentru aprovizionarea populatiei cu marfurile de cerinta curenta (paine, lapte, legume, fructe, sifoane etc.), cit si pe o zona mai larga de localitati, in acest al doilea caz, preocuparile au in vedere asigurarea unei oferte mai bogate, accentul cazand, in special, pe bunuri de folosinta indelungata (covoare, produse electrotehnice, aparate electronice etc.). Aceasta varianta, bazata pe unitati mecanizate se foloseste si in cadrul unor campanii agrare, de constructii, defrisari, amenajari funciare etc., care concentreaza mase de populatie pentru perioade mai mari de timp. In asemenea situatii se deplaseaza in zonele respective autobuze-magazin, baruri amenajate special si chiar mici restaurante.

Caracteristici ale comertului mobil

v     poate fi folosit atat ca o activitate de baza, cat si ca un comert de completare in diferitele zone in cadrul carora isi desfasoara activitatea;

v     poate asigura aprovizionarea cu un mare numar de produse a populatiei dintr-o serie de mici localitati satesti izolate, in centre turistice, in timpul sezoanelor de maxima solicitare, precum si a locuitorilor din unele cartiere urbane, care nu dispun de o suficienta retea stationara;

v     asigura gruparea flexibila si capitala a unor unitati foarte mici, de diferite profiluri, prin intermediul carora poate pune la dispozitie o oferta de marfuri variata, pentru masele de populatie concentrate in anumite zone, cu ocazia unor evenimente deosebite (diverse manifestari sportive, culturale, politice etc.) sau, asa cum s-a mai aratat, cu ocazia unor evenimente comerciale periodice (targuri, oboare, expozitii etc.);

v     are o mare capacitate de acoperire a zonelor in care actioneaza, putand deplasa operativ partizi si sortimente diverse de marfuri de consum stabile sau ocazionale, contribuind astfel la cresterea gradului de satisfacere a cerintelor pietei in profil teritorial;

3. Comertul fara magazine

Comertul fara magazine - reprezinta un sistem de vanzari cu amanuntul, in cadrul caruia comerciantul apeleaza la o larga paleta de practici comerciale pentru a pune la dispozitia cumparatorilor marfurile de care au nevoie, fara a necesita prezenta acestora in magazine sau alte puncte de vanzare.

In functie de mijloacele utilizate in procesul de comercializare a marfurilor[31]:

v     vanzari la domiciliu,

v     vanzarile prin corespondenta,

v     vanzarile electronice,

a.      Vanzarea la domiciliu are in vedere o tranzactie comerciala de bunuri sau servicii realizata prin intermediul unui vanzator care viziteaza la resedinta lor particulara, cumparatori potentiali preselectati. Procesul respectiv se deosebeste de vanzarile realizate de catre comertul ambulant prin faptul ca are in vedere o vizitare sistematica a tuturor locatarilor unui imobil de locuinte, a unei strazi, a unui cartier sau a unei localitati. Printre produsele ce formeaza obiectul vanzarilor la domiciliu se regasesc: articole de vestimentatie si accesorii, produse de infrumusetare, produse de intretinere casnica, produse alimentare, aparate de bucatarie etc.

Avantaje:

personalul comercial care se ocupa de vizitele la domiciliu este, in general, mai motivat decat personalul folosit in magazine, deoarece este platit din comisioane;

favorizeaza vanzarile piramidale (este vorba de acele procese care constau in a genera cumparari de marfuri din stoc pentru a le revinde la altii, atrasi de noutatea sistemului serviciilor sau chiar a produselor).

Dezavantaje

dezvoltarea la populatie a sentimentelor de nesiguranta;

reducerea numarului de femei prezente la domiciliu cu ocazia vizitelor personalului comercial si, ca atare, lipsa partenerilor de tranzactii;

dificultati in recrutarea, formarea si supervizarea vanzatorilor;

existenta unei legislatii mai rigide in unele tari ale lumii, cu privire la aceasta forma de comert;

influente negative generate de atitudinea consumatorilor, care intr-un numar destul de ridicat, considera ca vanzarea la domiciliu prezinta mai multe inconveniente decat avantaje. De altfel, in acest sens, insisi specialistii de marketing considera vanzarile respective ca o modalitate agresiva, personalul comercial implicat folosind mijloace neloiale, promisiuni si alte practici pentru a influenta deciziile de cumparare, in plus, se apreciaza ca vanzarea la domiciliu nu respecta legea concurentei comerciale.

b.      Vanzarile prin corespondenta. Cumparatorul trimite unitatilor specializate o comanda scrisa cu toate elementele necesare (denumirea marfii, felul, marimea, pretul, adresa cumparatorului etc.), in baza caruia unitatea comerciala expediaza marfa. Plata marfii se face anticipat, odata cu trimiterea comenzii prin posta se trimite contravaloarea marfii comandate, plus o anumita suma pentru acoperirea cheltuielilor de transport si expediere, fie ramburs in cele mai multe cazuri.

Avantaje:

Cheltuielile de circulatie sunt mai reduse (personal redus, cheltuieli pentru chirii mai reduse, baza tehnico-materiala mai redusa);

cresterea, fara prea mari eforturi din partea firmelor comerciale, a numarului de cumparatori pe baza de catalog, prospecte, liste de produse etc;

posibilitatea de adaptare a programelor de marketing la scopurile clientelei vizate;

absenta restrictiilor geografice cu privire la vanzare;

Dezavantaje:

costuri ridicate determinate de elaborarea si operationalizarea fisierelor,

sortimente restranse de propuse si preturile practicate intre doua publicatii de cataloage;

serviciile furnizate cumparatorilor depind de calitatea activitatii altor prestatori;

gradul de returnare a marfurilor este mai ridicat decat in comertul cu amanuntul traditional.

Comertul electronic (e - commerce)

Internet-ul poate fi un instrument foarte folositor pentru orice companie, mare sau mica, de nivel local, national sau mondial atunci cand este folosit intr-un mod corespunzator. El poate fi folosit pentru publicitate si pentru a oferi unei game foarte largi de persoane informatii despre firma respectiva sau poate fi folosit chiar mai mult, la firmele care se ocupa de comert, prin implementarea unui sistem de comert electronic prin care firma respectiva sa isi poata largi piata de desfacere a produselor pe care le comercializeaza.

Comertul electronic (E - Commerce), in conceptia Organizatiei Economice de Cooperare si Dezvoltare (OECD), reprezinta desfasurarea unei afaceri prin intermediul retelei Internet, vanzarea de bunuri si servicii avand loc of-line sau on-line[32].

Comert electronic inseamna, in acceptiune 'traditionala', utilizarea in retele cu valoare adaugata a unor aplicatii de tipul transferului electronic de documente (EDI), a comunicatilor fax, codurilor de bare, transferului de fisiere si a postei electronice. Extraordinara dezvoltare a interconectivitatii calculatoarelor in Internet, in toate segmentele societatii, a condus la o tendinta tot mai evidenta a companiilor de a folosi aceste retele in aria unui nou tip de comert, comertul electronic in Internet, care sa apeleze - pe langa vechile servicii amintite - si altele noi. Este vorba, de exemplu, de posibilitatea de a se efectua cumparaturi prin retea, consultand cataloage electronice 'on' pe Web sau cataloage 'off' pe CD-ROM si platind prin intermediul cartilor de credit sau a unor portmonee electronice."[33]

Pentru altii, comertul prin Internet reprezinta relatiile de afaceri care se deruleaza prin retea intre furnizori si clienti, ca o alternativa la variantele de comunicatii 'traditionale' prin fax, linii de comunicatii dedicate sau EDI pe retele cu valoare adaugata. In fine, o alta forma a comertului prin Internet implica transferul de documente - de la contracte sau comenzi pro forma, pana la imagini sau inregistrari vocale.

'Comertul electronic (e-commerce, pe scurt EC) este acea maniera de a conduce activitatile de comert care foloseste echipamente electronice pentru a mari aria de acoperire (locul in care se pot afla potentialii clienti) si viteza cu care este livrata informatia.  EC ofera oportunitatea de a comercializa produse in intreaga lume, sporind numarul de potentiali clienti in primul rand prin eliminarea barierelor geografice dintre clienti si comercianti."

Dezvoltarea fara precedent din ultimele doua decenii a tehnologiilor informationale determinate de necesitatea stocarii si a transmiterii rapide a informatiilor cu cele mai mici costuri, a revolutionat comertul global, comertul direct sau cu amanuntul, redefinind principiile clasice ale marketingului. Astazi, termenul de Comert Electronic a devenit sinonim cu cresterea profitului.

Comertul Electronic consta in derularea unei afaceri, ca activitate generatoare de valoare, avand ca suport reteaua Internet si utilizarea unor pachete de programe software specifice.

Comertul Electronic este cheia competitivitatii intreprinderilor in era informationala, asigurand[35]:

accesul la noi segmente de piata (noi clienti);

cresterea vitezei de derulare a afacerilor;

o flexibilitate ridicata a politicilor comerciale;

reducerea costurilor de aprovizionare, de desfacere, de publicitate, etc.;

simplificarea procedurilor;

cresterea competitivitatii.

Pe plan mondial, Comertul Electronic nu mai este o simpla activitate care concentreaza doar eforturile intreprinderilor, aflate in competitia de a castiga noi clienti si de a raspunde cat mai bine exigentelor acestora. In prezent, Comertul Electronic a devenit o componenta principala a politicilor de dezvoltare economica ale guvernelor tarilor dezvoltate (SUA, Comunitatea Europeana, Japonia, etc.).

Prin masurile luate la nivel guvernamental de catre tarile puternic industrializate in vederea stabilirii unor reglementari unice in ceea ce priveste realizarea tranzactiilor comerciale pe suport electronic, Comertul Electronic a devenit o componenta fundamentala a comertului mondial.

Accesibilitatea tehnologiilor informationale legate de Internet, costul scazut al acestora, precum si relativa independenta de tehnologiile clasice, toate acestea permit economiilor tarilor mai putin dezvoltate si agentilor economici din aceste tari o integrare rapida in acest nou domeniu de activitate.

A devenit ceva obisnuit ca firmele sa se faca cunoscute prin intermediul retelei Internet, publicand cu ajutorul paginilor Web date despre serviciile pe care le ofera si despre produsele pe care le comercializeaza.

In tranzactiile comerciale clasice distingem patru etape diferite:

informarea comerciala referitoare la tranzactie: cercetarea de marketing;

incheierea contractului comercial;

vanzarea produsului sau a serviciului;

plata produsului sau a serviciului;

In figura de mai jos este prezentat modul in care se reflecta aceste patru etape in cazul comertului electronic

Avand in vedere definitia data mai sus, cele mai raspandite modele pentru comertul electronic implementate sunt[37]:

business to business (B2B);

business to consumer (B2C).

business to government (B2G).

Tranzactiile B2B se caracterizeaza prin faptul ca ambele parti participante la tranzactia comerciala, atat vanzatorul cat si cumparatorul, sunt institutii.

Tranzactiile B2C se realizeaza intre cumparatori individuali si vanzatori-mari companii. In acest caz, factorul uman este mult mai important, interactivitatea fiind caracteristica de baza in decizia de cumparare.

Alte relatii stabilite prin intermediul retelei Internet, adiacente comertului electronic, sunt:

government to government (G2G),

government to business (G2B),

government to consumer (G2C),

consumer to government (C2G),

consumer to business (C2B);

consumer to consumer (C2C), fiind sintetizate in tabelul de mai jos:

Un rol aparte in dezvoltarea comertului electronic il au relatiile business to government (B2G) si government to bussiness (G2B), care prin realizarea unui mediu de informare interactiv, rapid si eficient, pot contribui la constientizarea agentilor economici asupra avantajelor acestui nou domeniu comercial: Comertul Electronic.

Pentru ca o companie sa isi faca cunoscuta existenta si obiectul de activitate prin Internet, ea trebuie sa isi construiasca un site pe care sa puna informatiile necesare. Aceste site-uri sunt in general construite de oameni care se ocupa in special cu asa ceva, numiti design-eri de pagini WEB. Insa pentru a construi un site, managerul firmei trebuie sa stie ce sa ceara de la cel pe care il angajeaza pentru aceasta actiune. In general, exista patru tipuri de site-uri:

cu pagini statice,

cu pagini dinamice,

orientate pe baze de date;

magazine virtuale.

Site-urile cu pagini statice sunt cele mai simple de realizat si prezinta informatii de ordin general: obiectul de activitate al firmei, reclama firmei si modul de contact.

Site-urile cu pagini dinamice sunt site-uri la care informatiile prezentate trebuiesc actualizate periodic. Un astfel de tip de site poate fi folosit de exemplu de o firma de transport care percepe diverse tarife pentru anumite tipuri de transport. Periodic, acest site trebuie actualizat pentru a se opera eventualele modificari care au avut loc in oferta firmei.

Site-urile care folosesc baze de date sunt destinate firmelor care au in oferta foarte multe produse, de ordinul sutelor sau chiar miilor si a caror actualizare se face mult mai usor prin modificarea directa a bazei de date, site-ul operand automat modificarea necesara.

Magazinul virtual este cel mai complicat si mai costisitor tip de site. El este destinat celor care vor sa faca comert prin Internet, prin intermediul cartilor de credit. Site-ul trebuie sa fie in legatura permanenta cu o banca si cu un emitor de carti de credit pentru a verifica veridicitatea datelor introduse de catre cumparator. Mai mult, sistemul de siguranta trebuie sa fie cat se poate de avansat pentru a proteja site-ul impotriva 'teroristilor electronici'.

Structura 'clasica' a unui site web comercial, care asigura minimul necesar pentru dezvoltarea unei afaceri prin Internet[38] are in vedere:

prezentarea generala a politicii firmei, obiectivele firmei (un mesaj care va descrie cel mai bine afacerea, personalizandu-va, cu scopul de a castiga increderea potentialilor dumneavoastra clienti);

prezentarea informatiilor generale despre firma (adresa firmei, adresa magazinului, telefon, fax, e-mail, persoane de contact, etc.);

furnizarea de informatii despre produsele pe care le produceti:

fotografii ale produselor,

descrierea succinta a produselor (din punct de vedere tehnic, calitativ, etc.),

preturile produselor,

termene de livrare, modalitati de plata, etc.;

rubrica de 'Noutati', in vederea cresterii increderii clientilor, precum si marirea traficului site-ului;

posibilitatea de extindere a afacerii trebuie prevazuta prin initierea unei rubrici de 'Recrutare/Posturi vacante' unde potentialii specialisti pot sa-si introduca datele personale on-line;

posibilitatea ca un potential cumparator sa va trimita o comanda prin simpla selectarea a produselor pe care le doreste - o pagina web care centralizeaza comanda facuta, si solicita date despre cumparator.

Un alt lucru important la un site este aspectul grafic. La acesta trebuie acordata multa atentie deoarece imaginile trebuie sa fie armonios integrate, sa nu fie obositoare si nici prea multe, deoarece atunci site-ul se va incarca mai greu. Un site care se incarca in mai mult de 2 minute este aproape de 'faliment', deoarece este foarte posibil ca cel care il viziteaza sa se plictiseasca asteptand si sa treaca la vizitarea unui alt site mai rapid.

Numele site-ului conteaza foarte mult. Daca adresa sa este lunga, atunci ea este greu de retinut. Cele mai cautate site-uri sunt cele de genul www.nume_site.com. Numele site-ului este bine sa fie numele firmei sau, daca este prea lung, o abreviere a acestuia. Este nerecomandata folosirea fractiunilor 'tech', 'cyber', etc. deoarece sunt lipsite de impact. Numele trebuie sa fie simplu.

este recomandat ca site-ul sa fie schimbat periodic (6 luni, 1 an) sau cel putin schimbat din punct de vedere al structurii si al prezentarii, in conformitate cu ultimele noutati aparute.

Persoanele care obisnuiesc sa cumpere prin Internet vor fi atrase de site daca[39]:

paginile web si imaginile se descarca repede;

site-ul web are o structura logica si clara;

ofera posibilitati diversificate de navigare;

sistemul de comenzi on-line este usor de folosit si sigur;

ofera gratuitati care sa le starneasca interesul.

O data realizat site-ul web, el trebuie stocat pe un server web. Acest lucru se poate face contra cost la furnizorul de servicii Internet sau fara taxe, pe un server gratuit. Dezavantajul in acest din urma caz este ca firma care intretine serverul gratuit poate sa introduca pe paginile site-ului web reclame ale altor firme, lucru care poate fi mai mult sau mai putin suparator.

Aceste aspecte tehnice ale site-ului trebuie completate cu aspectele comerciale.

In primul rand, trebuie sa faceti cunoscuta existenta site-ului web:

prin introducerea site-ului in motoarele de cautare. Astfel, daca firma respectiva se ocupa cu comercializarea cartilor editate de o anumita editura, daca cineva pe Internet cauta cu ajutorul unui motor de cautare informatii despre aceste carti sa apara si site-ul firmei care comercializeaza aceste carti. Insa, acest lucru uneori costa, in special daca site-ul este afisat printre primele. Daca va fi afisat la numarul 57 de exemplu, puteti fi aproape siguri ca nu il va vizita nimeni. In general, este bine sa se faca o verificare, cautand in motorul de cautare cateva cuvinte cheie pentru a vedea daca site-ul firmei va apare listat.

adresa site-ului web trebuie prezentata pe toate materialele publicitare ale firmei (pe cartile de vizita, pe cataloagele cu produsele fabricate, in antetul corespondentei etc.);

anunturile la mica publicitate trebuie sa cuprinda si adresa site-ului web;

toti partenerii de afaceri, furnizori si clienti trebuie informati despre existenta site-ului web.

Firma trebuie sa fie foarte prompta cu clientii care o contacteaza prin intermediul site-ului:

comenzile primite trebuiesc prelucrate fara intarziere;

clientului trebuie sa i se aduca la cunostinta permanent stadiul comenzii pe care a facut-o etc.;

sectiunea de 'Alte servicii', precum si 'Intrebari' nu trebuie sa lipseasca din bara de navigare.

Nu in ultimul rand, firma trebuie sa fie pregatita sa onoreze comenzile facute de clienti care se afla la mare distanta si sa nu excluda posibilitatea exporturilor.

Intrebari cu variante de raspuns

Raspuns corect	Comertul cu ridicata consta in: achizitionarea de marfuri in cantitati mari de la diversi furnizori interni, intreprinderi cu ridicata, din import etc., pe care le revand in cantitati mici direct populatiei sau altor consumatori; achizitionarea de marfuri in partizi mari si desfacerea acestora, in partizi asortate, catre comertul cu amanuntul si, in unele cazuri, catre unitati care cumpara diferitele produse in vederea prelucrarii lor ulterioare; operatiuni de achizitionare de marfuri in cantitati mari de la intreprinderile producatoare si din import, si pe care le revand tot in cantitati mari intreprinderilor comerciale cu amanuntul sau altor intreprinderi cu ridicata etc. Varianta corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
Raspuns corect	Comertul cu amanuntul, consta in: achizitionarea de marfuri in cantitati mari de la diversi furnizori interni, intreprinderi cu ridicata, din import etc., pe care le revand in cantitati mici direct populatiei sau altor consumatori; achizitionarea de marfuri in partizi mari si desfacerea acestora, in partizi asortate, catre comertul cu amanuntul si, in unele cazuri, catre unitati care cumpara diferitele produse in vederea prelucrarii lor ulterioare; operatiuni de achizitionare de marfuri in cantitati mari de la intreprinderile producatoare si din import, si pe care le revand tot in cantitati mari intreprinderilor comerciale cu amanuntul sau altor intreprinderi cu ridicata etc.
Raspuns corect	Dintre trasaturile comertului cu ridicata amintim: actele de vanzare-cumparare au loc intre intreprinderi economice. In cadrul activitatii de comert cu ridicata atat cumparatorul cat si vanzatorul marfurilor sunt intreprinderi sau diferite organizatii economice, sociale si din administratia publica; atat cumpararile cat si vanzarile de marfuri se realizeaza in partizi mari; mijloceste legatura intre productie si veriga comerciala cu amanuntul; marfurile nu se vand deci de catre intreprinderile cu ridicata direct consumatorilor, activitatea traditionala a comerciantilor cu ridicata fiind cea de intermediere intre producatori si comerciantii cu amanuntul. Varianta corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
Raspuns corect	Dintre trasaturile comertului cu ridicata amintim: genereaza o serie de imobilizari de fonduri, cheltuieli materiale si banesti necesare intretinerii retelei de depozite, plata personalului etc.; marfurile raman o perioada de timp mai indelungata in sfera circulatiei, avand astfel o viteza de circulatie mai lenta, ceea ce influenteaza atat relatiile economice din cadrul pietei bunurilor si serviciilor, cat si relatiile financiar-bancare de pe piata capitalurilor; specializarea pe categorii de produse este generata de natura produselor care formeaza obiectul tranzactiilor realizate de intreprinderi; Varianta corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
Raspuns corect	Dintre trasaturile comertului cu ridicata amintim: marfurile raman o perioada de timp mai indelungata in sfera circulatiei, avand astfel o viteza de circulatie mai lenta, ceea ce influenteaza atat relatiile economice din cadrul pietei bunurilor si serviciilor, cat si relatiile financiar-bancare de pe piata capitalurilor; specializarea pe categorii de produse este generata de natura produselor care formeaza obiectul tranzactiilor realizate de intreprinderi; marfurile sunt destinate in cea mai mare parte consumului individual; Varianta corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
Raspuns corect	In raport cu producatorii, sistemul de relatii bazat pe prezenta comertului cu ridicata ofera o serie de avantaje, dintre care amintim: servicii de consultanta si informare a consumatorilor; ajustajul unor produse, asigura continuitatea activitatii comerciale, o mobilitate corespunzatoare in ceea ce priveste orientarea marfurilor in raport cu cererea, Varianta corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
Raspuns corect	In raport cu producatorii, sistemul de relatii bazat pe prezenta comertului cu ridicata ofera o serie de avantaje, dintre care amintim: asigurarea unui pret de echilibru fara oscilatii puternice de la un sezon la altul sau de la o zona la alta; asigurarea transportului marfurilor la domiciliul consumatorilor, prin alimentarea constanta a fluxurilor financiare, permite producatorilor sa-si continue fara intrerupere activitatea, evitandu-se astfel orice stagnare a productiei ce s-ar putea interpune intre momentul realizarii produselor si momentul asigurarii vanzarii acestora. Varianta corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
Raspuns corect	In raport cu producatorii, sistemul de relatii bazat pe prezenta comertului cu ridicata ofera o serie de avantaje, dintre care amintim: asigura producatorilor multiple servicii logistice legate mai ales de stocarea marfurilor, eliberandu-i astfel de sarcinile depozitarii si conditionarii marfurilor, scutindu-i de cheltuielile materiale, financiare si forta de munca generate de procesul de stocare; ca mijloc de legatura intre comertul cu amanuntul si producatori, permite acestora din urma de a avea informatii pretioase asupra modului in care le sunt primite produsele; participa activ la stimularea vanzarilor, prospectand detailistii, stabilind si realizand cataloage, documentatii, Varianta corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
Raspuns corect	In raport cu comertul cu amanuntul, rolul economic al comertului cu ridicata este dat, de o serie de avantaje, dintre care amintim: poate participa la campaniile de promovare a vanzarilor alaturi de diferitele categorii de vanzatori si, intr-un mod general, la toate formele de actiune capabile a ajuta detailistii si, deci, in ultima analiza, de a antrena consumatorul; joaca un rol foarte important in ceea ce priveste informarea detailistilor; livreaza spre comertul cu amanuntul in cantitatile pe care acestea le pot stoca sau le pot vinde intr-o unitate de timp, corespunzator posibilitatilor financiare. Varianta corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
Raspuns corect	In raport cu comertul cu amanuntul, rolul economic al comertului cu ridicata este dat, de o serie de avantaje, dintre care amintim: comertul cu ridicata permite, in frecvente cazuri, detailistilor, de a beneficia de preturi mai joase decat daca s-ar aproviziona direct de la producator, ca urmare a sistemelor de reduceri care nu se acorda decat pentru achizitionarea unor cantitati foarte mari; asigurarea unui pret de echilibru fara oscilatii puternice de la un sezon la altul sau de la o zona la alta; comerciantii cu amanuntul prin faptul ca se pot aproviziona de la un comerciant cu ridicata important au si avantajul simplificarii si usurarii muncii administrative generata de intocmirea comenzilor, facturilor, receptiilor, corespondentei diverse etc. Varianta corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
Raspuns corect	Dintre functiile comertului cu ridicata amintim: asigurarea legaturilor intre producatori si comerciantii cu amanuntul; cumpararea unor cantitati mari de produse in vederea aprovizionarii fara intrerupere si in sortiment variat a comertului cu amanuntul, precum si a altor categorii de cumparatori; asigurarea unui sortiment foarte larg si extrem de complex, punand la dispozitia populatiei absolut toate produsele realizate de producatorii industriali sau agricoli; Varianta corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
Raspuns corect	Dintre functiile comertului cu amanuntul amintim: asigurarea legaturilor intre producatori si comerciantii cu amanuntul; cumpararea unor cantitati mari de produse in vederea aprovizionarii fara intrerupere si in sortiment variat a comertului cu amanuntul, precum si a altor categorii de cumparatori; asigurarea unui sortiment foarte larg si extrem de complex, punand la dispozitia populatiei absolut toate produsele realizate de producatorii industriali sau agricoli;
Raspuns corect	Pentru realizarea functiei de stocare a unor mari cantitati de marfuri in vederea asigurarii unei esalonari normale a fluxului de produse catre detailisti, societatile din cadrul comertului cu ridicata trebuie: sa-si mobilizeze mari sume de bani, corespunzator valorilor din stoc; sa asigure depozite de mare volum sau suprafata; sa doteze depozitele cu instalatii speciale necesare conservarii in bune conditii de temperatura, grad de luminozitate si umiditate constanta, a tuturor produselor stocate; Varianta corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
Raspuns corect	In cadrul formelor de vanzare utilizate de comertul cu ridicate, vanzarea marfurilor prin depozit se practica pentru urmatoarele categorii de produse: vanzarile de marfuri alimentare, nealimentare si alimentatie publica, realizate prin reteaua comerciala, cu plata in numerar sau pe credit; produse cu sortiment complex care necesita transformarea sortimentului comercial, aceasta datorita multiplelor relatii economice ce le intretin cu intreprinderile producatoare si existenta unei baze tehnico-materiale adecvate; produse de sortiment simplu care nu pot fi dirijate direct catre comertul cu amanuntul datorita capacitatii limitate de depozitare si vanzare a acestora si care prin volumul si frecventa ridicata a cererii trebuie sa existe in permanenta in stoc, pentru asigurarea ritmicitatii aprovizionarii; Varianta corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
Raspuns corect	In cadrul formelor de vanzare utilizate de comertul cu ridicate, vanzarea marfurilor prin depozit se practica pentru urmatoarele categorii de produse: produse cu caracter sezonier care sunt acumulate in stoc atat in scopul asigurarii unei aprovizionari prelungite in tot timpul anului (legume, fructe etc.); produse care necesita o anumita pregatire pentru vanzare in genul operatiunilor de sortare, preambalare, imbuteliere etc., vanzarea unor produse specifice aprovizionarii unor categorii de mestesugari, reparatori, instalatori etc., realizata prin unitati special amenajate sau cu regim special de aprovizionare; Varianta corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
Raspuns corect	In cadrul comertului cu ridicata, printre avantajele vanzarii marfurilor prin depozit se pot aminti: posibilitati de formare si livrare a sortimentului comercial; conditii mai bune de pastrare si depozitare a bunurilor comparativ cu conditiile oferite de producatori; realizarea unei aprovizionari ritmice si in cantitati optime a retelei comerciale cu amanuntul. Varianta corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
Raspuns corect	Dintre produsele pretate la comercializarea marfurilor prin tranzit amintim: marfurile alimentare, usor alterabile (carne, peste, lapte etc.); marfurile alimentare si nealimentare in sortiment simplu; marfurile alimentare si nealimentare in sortiment complex; Varianta corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
Raspuns corect	Dintre avantajele comertului prin tranzit amintim: incetinirea procesului de circulatie a marfurilor; asigurarea unui flux continuu in miscarea marfurilor de la furnizor la unitatile comerciale cu amanuntul; reducerea cheltuielilor de stocare, circulatie, personal de manipulare etc. Varianta corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
Raspuns corect	Dintre serviciile realizate de comertul cu amanuntul amintim: servicii de consultanta si informare a consumatorilor; ajustajul unor produse, asigurarea transportului marfurilor la domiciliul consumatorilor; instalarea si garantiile postcumparare, diverse servicii personale (frizerie, coafura) etc. Varianta corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c
Raspuns corect	Dintre elementele specifice comertului cu amanuntul amintim: marfurile sunt destinate in cea mai mare parte consumului global; vanzarea-cumpararea are loc prin intermediul relatiilor de credit; marfurile se desfac in cantitati mici, corespunzator consumului unei persoane sau familii intr-o anumita perioada de timp;
Raspuns corect	Dintre elementele specifice comertului cu amanuntul amintim: prin vanzarea lor, marfurile parasesc sfera circulatiei marfurilor, intrand in sfera consumului; marfurile sunt destinate in cea mai mare parte consumului individual; vanzarea-cumpararea are loc prin intermediul relatiilor banesti; Varianta corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c
Raspuns corect	In comertul cu amanuntul se cuprind urmatoarele categorii de operatiuni comerciale: vanzarile de marfuri alimentare, nealimentare si alimentatie publica, realizate prin reteaua comerciala, cu plata in numerar sau pe credit; vanzarile de ziare, reviste etc. pe baza de comanda; vanzarile de bunuri, efectuate prin magazinele de consignatie, din depunerile de obiecte facute de populatie; Varianta corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c
Raspuns corect	In comertul cu amanuntul se cuprind urmatoarele categorii de operatiuni comerciale: vanzarea unor produse specifice aprovizionarii unor categorii de mestesugari, reparatori, instalatori etc., realizata prin unitati special amenajate sau cu regim special de aprovizionare; livrarile de energie electrica si termica prin intermediul unitatilor specializate in distributia unor asemenea servicii; vanzari ocazionale efectuate catre diferite tipuri de institutii si intreprinderi publice sau private, care au in vedere o serie de produse alimentare destinate consumurilor sociale; Varianta corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c
Raspuns corect	Dintre functiile comertului cu amanuntul amintim: comertul cu amanuntul cumpara marfuri pe care apoi le revinde in cantitati mari in functie de cerintele consumatorului individual; asigura prezenta unitatilor sale in toate zonele, localitatile si punctele populate; asigurarea unui sortiment foarte larg si extrem de complex, punand la dispozitia populatiei absolut toate produsele realizate de producatorii industriali sau agricoli. Varianta corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c
Raspuns corect	Tinand seama de caracteristicile merceologice ale grupelor de marfuri care formeaza obiectul activitatii comertului cu amanuntul, literatura de specialitate grupeaza activitatea acestui sector in urmatoarele domenii distincte: comertul cu marfuri alimentare, alimentatia publica, comertul nealimentar; reteaua de unitati de desfacere, utilajul comercial folosit, formele de organizare a muncii; de productie, comerciala clasica, de vanzare a preparatelor;
Raspuns corect	Formele variate de exercitare a comertului cu amanuntul, prezinta o serie de particularitati in ceea ce priveste: comertul cu marfuri alimentare, alimentatia publica, comertul nealimentar; reteaua de unitati de desfacere, utilajul comercial folosit, formele de organizare a muncii; de productie, comerciala clasica, de vanzare a preparatelor;
Raspuns corect	Activitatile care se desfasoara in cadrul alimentatiei publice sunt: comertul cu marfuri alimentare, alimentatia publica, comertul nealimentar; reteaua de unitati de desfacere, utilajul comercial folosit, formele de organizare a muncii; de productie, comerciala clasica, de vanzare a preparatelor;
Raspuns corect	Dintre caracteristicile ale comertului alimentar, amintim: marfurilor alimentare fiind marfuri cu cerere curenta, de prima necesitate pentru populatie este necesar ca unitatile comerciale sa fie amplasate cat mai aproape de consumatori; existenta unei retele de magazine care sa comercializeze totalitatea marfurilor alimentare, asigurand astfel cumparatorilor posibilitatea procurarii produselor necesare intr-un timp redus; marfurile nealimentare comercializate sunt foarte variate ceea ce presupune adoptarea unor sisteme de aprovizionare corespunzatoare, formarea sortimentelor si tehnologii comerciale specifice; Varianta corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c
Raspuns corect	Dintre caracteristicile ale comertului alimentar, amintim: marea majoritate a marfurilor alimentare sunt legate intre ele prin structura cererii de marfuri a populatiei ceea ce face ca ele sa fie procurate impreuna (paine, carne, fructe, legume, mezeluri, branzeturi, lactate etc.) si sa necesite organizarea vanzarii lor intr-un singur loc; marfurile alimentare fiind usor alterabile necesita conditii speciale de pastrare, o tehnica speciala si rapida de vanzare. desfacerea produselor alimentare necesita o serie de operatiuni tehnice de pregatire si prelucrare a marfurilor pentru vanzare ce se executa in unitatile comerciale (taiere, dozare, cantarire etc.); Varianta corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c
Raspuns corect	Dintre caracteristicile comertului cu marfuri nealimentare, amintim: marfurile nealimentare sunt cumparate in urma unei alegeri minutioase din partea cumparatorilor, care compara diferite varietati ale aceleiasi marfi; desfacerea produselor nealimentare necesita o serie de operatiuni tehnice de pregatire si prelucrare a marfurilor pentru vanzare ce se executa in unitatile comerciale (taiere, dozare, cantarire etc.); marfurile comercializate sunt foarte variate ceea ce presupune adoptarea unor sisteme de aprovizionare corespunzatoare, formarea sortimentelor si tehnologii comerciale specifice, Varianta corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c
Raspuns corect	Dintre caracteristicile comertului cu marfuri nealimentare, amintim: producerea unor noi sortimente de produse necesita o prezentare specifica, folosirea unor metode corespunzatoare de comercializare si de organizare a activitatii comerciale; o buna parte a marfurilor nealimentare sunt dependente de moda (confectii, palarii, incaltaminte, marochinarie etc.) ceea ce presupune modalitati specifice de informare, aprovizionare si comercializare; un personal comercial cu o pregatire complexa si o vasta retea de desfacere cu amanuntul; Varianta corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c
Raspuns corect	Marea varietate a sortimentelor de marfuri nealimentare a impus structurarea acestui comert pe urmatoarele domenii de activitate: comertul cu autovehicule; comertul cu piese si accesorii pentru autovehicule; comertul cu motociclete, biciclete, piese si accesorii; comertul cu carburanti si lubrifianti pentru autovehicule si motociclete; Varianta corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c
Raspuns corect	Comertul specializat de marfuri nealimentare cu specializarea mono-produs, consta in: asigurarea sortimentului unui singur produs, pe care il declina in mai multe directii sau puncte de referinta (ex: magazine de desfacere a costumelor de baie, magazine de comercializare a aparatelor foto etc.); ofera o categorie mai larga de produse si intr-un sortiment extensiv; are in vedere lanturi de magazine specializate ce au ca obiect satisfacerea consumatorului prin traversarea mai multor ramuri de comert specializat.
Raspuns corect	Comertul specializat de marfuri nealimentare cu specializarea mono-sector, consta in: asigurarea sortimentului unui singur produs, pe care il declina in mai multe directii sau puncte de referinta (ex: magazine de desfacere a costumelor de baie, magazine de comercializare a aparatelor foto etc.); ofera o categorie mai larga de produse si intr-un sortiment extensiv; are in vedere lanturi de magazine specializate ce au ca obiect satisfacerea consumatorului prin traversarea mai multor ramuri de comert specializat.
Raspuns corect	Comertul specializat de marfuri nealimentare cu specializarea multi-sectoriala, consta in: asigurarea sortimentului unui singur produs, pe care il declina in mai multe directii sau puncte de referinta (ex: magazine de desfacere a costumelor de baie, magazine de comercializare a aparatelor foto etc.); ofera o categorie mai larga de produse si intr-un sortiment extensiv; are in vedere lanturi de magazine specializate ce au ca obiect satisfacerea consumatorului prin traversarea mai multor ramuri de comert specializat.
Raspuns corect	In cadrul  formelor de vanzare utilizate in comertul cu amanuntul, comertul stabil are urmatoarele caracteristici: se realizeaza prin intermediul unei largi retele de unitati comerciale de diferite profiluri si marimi, in raport cu complexitatea sortimentala a fiecarei grupe de marfuri; asigura conditiile necesare pentru o larga expunere a sortimentului, pentru o alegere neingradita a marfurilor de catre consumatori, precum si pentru prestarea unor servicii comerciale care contribuie la ridicarea confortului procesului de cumparare; ofera un sortiment de marfuri foarte restrans, punand un accent deosebit pe articole de stricta necesitate din categoria produselor de uz curent; Varianta corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c
Raspuns corect	Vanzarea clasica realizata prin intermediul magazinelor este cea mai veche forma de vanzare si are urmatoarele caracteristici: se poate utiliza numai in procesul de comercializare a produs de lux; ofera o mare varietate de posibilitati de materializare (la vanzator  in magazinele sale; la cumparator, prin intermediul vizitelor efectuate de reprezentantii comertului cu amanuntul etc.); vanzatorul este elementul esential in cadrul actului de comert, el devenind chiar mai important decat insusi produsul. Varianta corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c
Raspuns corect	Vanzarea prin autoservire se realizeaza direct, fara intermedierea vanzatorului si are urmatoarele caracteristici: prezenta vanzatorilor cat si libertatea clientului de a circula dupa bunul sau plac ori interesul pe care il suscita marfurile prezentate; accentul pus pe importanta vizualizarii produselor printr-o ambalare si prezentare bine individualizata, o etalare corespunzatoare si o publicitate la locul vanzarii bine structurata si programata; se vand produse alimentare si de consum curent, bunuri de folosinta indelungata, precum si o serie de combinatii produs-servicii. Varianta corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c
Raspuns corect	Eficienta vanzarii marfurilor prin autoservire, in comparatie cu forma vanzarii marfurilor prin vanzator, consta in: cresterea volumului de desfacere a marfurilor datorita alegerii directe a marfurilor de catre cumparatori si scurtarea duratei medii a unei cumparaturi; scaderea capacitatii de vanzare a magazinelor pe m.p. sala comerciala, intrucat mai multi cumparatori pot sa-si aleaga marfurile in acelasi timp; reducerea numarului de personal in raport de unitatile similare ca suprafata, dar cu vanzatori; Varianta corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c
Raspuns corect	Eficienta vanzarii marfurilor prin autoservire, in comparatie cu forma vanzarii marfurilor prin vanzator, consta in: sporirea productivitatii muncii pe lucrator ca urmare a cresterii volumului de desfacere si a folosirii mai judicioase a personalului din magazin; reducerea relativa a cheltuielilor de circulatie, datorita reducerii numarului de lucratori; sporirea rentabilitatii operatiunilor; Varianta corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c
Raspuns corect	Comertul stabil realizat prin intermediul retelei de automate are urmatoarele caracteristici: ofera un sortiment de marfuri foarte bogat, punand un accent deosebit pe articole de stricta necesitate din categoria produselor de uz curent; sunt utilizate tehnologii comerciale automatizate, atat pentru prezentarea si distributia produselor, cat si cu privire la taxarea si manipularea numerarului realizat; are dezavantajul desfasurarii continue, fara orare de functionare si al amplasarii fara restrictii in locurile de trafic maxim sau in punctele cu cerinte mai deosebite (gari si autogari, scoli, camine pentru diferite categorii de populatie etc.), ceea ce necesita o prezenta constanta a personalului de intretinere;
Raspuns corect	Comertul stabil realizat prin intermediul retelei de automate are urmatoarele caracteristici: poate rezolva unele necesitati de baza (apa, diverse bauturi racoritoare, paine, sandviciuri etc.) sau de completare, in situatii speciale (ciorapi, batiste, cravate, lame si aparate de ras, drogherie etc.); ofera un sortiment de marfuri foarte restrans, punand un accent deosebit pe articole de stricta necesitate din categoria produselor de uz curent; are avantajul desfasurarii continue, fara orare de functionare si al amplasarii fara restrictii in locurile de trafic maxim sau in punctele cu cerinte mai deosebite (gari si autogari, scoli, camine pentru diferite categorii de populatie etc.); Varianta corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c
Raspuns corect	Dintre avantajele comertului prin automate amintim: pentru consumatori comoditatea si rapiditatea cu care isi pot procura produsele dorite; se complica decontarea marfurilor; creste numarul vanzatorilor din magazinele de specialitate;
Raspuns corect	Dintre avantajele comertului prin automate amintim: posibilitatea efectuarii cumparaturilor la orice ora din zi sau din noapte, in zilele de sarbatoare, pentru comerciant - usurinta exploatarii (sortiment simplu, aprovizionare pe masura diminuarii stocurilor din automate, program itinerant de aprovizionare etc.); cheltuielile de intretinere sunt mari, personalul de aprovizionare redus (un singur lucrator poate incarca automatul si ridica incasarile de la mai multe unitati); Varianta corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c
Raspuns corect	Care din urmatoarele reprezinta forme de organizare a comertului mobil: deplasarea itineranta, unitati mobile de diferite specializari; concentrarea unitatilor mobile in anumite zone, comert mobil itinerant; vanzarea la domiciliu, vanzarea prin telefon, vanzarea prin corespondenta; Varianta corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c
Raspuns corect	Din cadrul formelor de organizare a comertului mobil, deplasarea itineranta consta in: deplasarea, pe distante mici, a unor vanzatori ambulanti, care ofera un sortiment foarte restrans de produse, in cele mai frecvente cazuri, chiar un singur articol; gruparea unor unitati mobile de diferite specializari, in cazul pietelor obisnuite de marfuri ce au un program cotidian, oferind sortimente similare cu cele din reteaua stabila; concentrarea unitatilor mobile in anumite zone, in zilele de targ, iarmaroace etc.
Raspuns corect	Caracteristicile comertului mobil sunt: poate fi folosit atat ca o activitate de baza, cat si ca un comert de completare in diferitele zone in cadrul carora isi desfasoara activitatea; are o mica capacitate de acoperire a zonelor in care actioneaza, contribuind astfel la reducerea gradului de satisfacere a cerintelor pietei in profil teritorial; poate asigura aprovizionarea cu un mare numar de produse a populatiei dintr-o serie de mici localitati satesti izolate, in centre turistice, in timpul sezoanelor de maxima solicitare, precum si a locuitorilor din unele cartiere urbane, care nu dispun de o suficienta retea stationara; Varianta corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c
Raspuns corect	Dintre dezavantajele vanzarii la domiciliu, care are in vedere o tranzactie comerciala de bunuri sau servicii realizata prin intermediul unui vanzator care viziteaza la resedinta lor particulara, cumparatori potentiali preselectati, amintim: influente negative generate de atitudinea consumatorilor, care intr-un numar destul de ridicat, considera ca vanzarea la domiciliu prezinta mai multe inconveniente decat avantaje; personalul comercial care se ocupa de vizitele la domiciliu este, in general, mai motivat decat personalul folosit in magazine, deoarece este platit din comisioane; favorizeaza vanzarile piramidale (este vorba de acele procese care constau in a genera cumparari de marfuri din stoc pentru a le revinde la altii, atrasi de noutatea sistemului serviciilor sau chiar a produselor); Varianta corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c
Raspuns corect	Dintre dezavantajele vanzarii la domiciliu, care are in vedere o tranzactie comerciala de bunuri sau servicii realizata prin intermediul unui vanzator care viziteaza la resedinta lor particulara, cumparatori potentiali preselectati, amintim: personalul comercial care se ocupa de vizitele la domiciliu este, in general, mai motivat decat personalul folosit in magazine, deoarece este platit din comisioane; reducerea numarului de femei prezente la domiciliu cu ocazia vizitelor personalului comercial si, ca atare, lipsa partenerilor de tranzactii; existenta unei legislatii mai rigide in unele tari ale lumii, cu privire la aceasta forma de comert; Varianta corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c
Raspuns corect	Vanzarile prin corespondenta au urmatoarele avantaje: cheltuielile de circulatie sunt mai reduse (personal redus, cheltuieli pentru chirii mai reduse, baza tehnico-materiala mai redusa); cumparatori pe baza de catalog, prospecte, liste de produse etc.; posibilitatea de adaptare a programelor de marketing la scopurile clientelei vizate; Varianta corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c
Raspuns corect	Vanzarile prin corespondenta au urmatoarele dezavantaje: absenta restrictiilor geografice cu privire la vanzare; costuri ridicate determinate de elaborarea si operationalizarea fisierelor, sortimente restranse de propuse si preturile practicate intre doua publicatii de cataloage; Varianta corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c
Raspuns corect	Comertul electronic (E - Commerce), in conceptia Organizatiei Economice de Cooperare si Dezvoltare (OECD), reprezinta: desfasurarea unei afaceri prin intermediul retelei Internet, vanzarea de bunuri si servicii avand loc of-line sau on-line; utilizarea in retele cu valoare adaugata a unor aplicatii de tipul transferului electronic de documente (EDI), a comunicatilor fax, codurilor de bare, transferului de fisiere si a postei electronice; relatiile de afaceri care se deruleaza prin retea intre furnizori si clienti, ca o alternativa la variantele de comunicatii 'traditionale' prin fax, linii de comunicatii dedicate sau EDI pe retele cu valoare adaugata; Varianta corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c
Raspuns corect	Comertul Electronic asigura: accesul la segmentele de piata existente in apelarea la  noi clienti; cresterea vitezei de derulare a afacerilor; o flexibilitate ridicata a politicilor comerciale; Varianta corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c
Raspuns corect	Comertul Electronic asigura: reducerea costurilor de aprovizionare, de desfacere, de publicitate, etc.; simplificarea procedurilor; cresterea competitivitatii. Varianta corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c
Raspuns corect	Dintre cele mai raspandite modele pentru comertul electronic, tranzactiile B2B se caracterizeaza prin faptul ca: ambele parti participante la tranzactia comerciala, atat vanzatorul cat si cumparatorul, sunt institutii; se realizeaza intre cumparatori individuali si vanzatori-mari companii. In acest caz, factorul uman este mult mai important, interactivitatea fiind caracteristica de baza in decizia de cumparare; sunt destinate firmelor care au in oferta foarte multe produse, de ordinul sutelor sau chiar miilor si a caror actualizare se face mult mai usor prin modificarea directa a bazei de date, site-ul operand automat modificarea necesara.
Raspuns corect	Dintre cele mai raspandite modele pentru comertul electronic, tranzactiile B2C se caracterizeaza prin faptul ca: ambele parti participante la tranzactia comerciala, atat vanzatorul cat si cumparatorul, sunt institutii; se realizeaza intre cumparatori individuali si vanzatori-mari companii. In acest caz, factorul uman este mult mai important, interactivitatea fiind caracteristica de baza in decizia de cumparare; sunt destinate firmelor care au in oferta foarte multe produse, de ordinul sutelor sau chiar miilor si a caror actualizare se face mult mai usor prin modificarea directa a bazei de date, site-ul operand automat modificarea necesara.
Raspuns corect	Structura 'clasica' a unui site web comercial, care asigura minimul necesar pentru dezvoltarea unei afaceri prin Internet are in vedere: prezentarea generala a politicii firmei, obiectivele firmei (un mesaj care va descrie cel mai bine afacerea, personalizandu-va, cu scopul de a castiga increderea potentialilor dumneavoastra clienti); prezentarea informatiilor generale despre firma (adresa firmei, adresa magazinului, telefon, fax, e-mail, persoane de contact, etc.); posibilitatea de extindere a afacerii trebuie prevazuta prin initierea unei rubrici de 'Recrutare/Posturi vacante' unde potentialii specialisti pot sa-si introduca datele personale on-line; Varianta corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c
Raspuns corect	Structura 'clasica' a unui site web comercial, care asigura minimul necesar pentru dezvoltarea unei afaceri prin Internet are in vedere: posibilitatea ca un potential cumparator sa va trimita o comanda prin simpla selectarea a produselor pe care le doreste - o pagina web care centralizeaza comanda facuta, si solicita date despre cumparator. Numele site-ului conteaza foarte mult. Daca adresa sa este lunga, atunci ea este greu de retinut; este recomandat ca site-ul sa nu fie schimbat periodic deoarece modificarea structurii si a prezentarii l-ar putea indeparta pe clientul fidel. Varianta corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c
Raspuns corect	Persoanele care obisnuiesc sa cumpere prin Internet vor fi atrase de site-ul unei firme daca: paginile web si imaginile se descarca repede; site-ul web are o structura logica si clara; ofera posibilitati diversificate de navigare; Varianta corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c
Raspuns corect	Aspectele comerciale, care trebuie avute in vedere la crearea unui site sunt legate de: trebuie facuta cunoscuta existenta site-ului web; firma trebuie sa fie foarte prompta cu clientii care o contacteaza prin intermediul site-ului; firma trebuie sa fie pregatita sa onoreze comenzile facute de clienti care se afla la mare distanta si sa nu excluda posibilitatea exporturilor. Varianta corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c

Teme de referate si discutie

Caracteristicile comertului cu amanuntul in Romania (comparativ cu alte state)

Caracteristicile comertului cu ridicata in functie de bunurile comercializate;

Rolul comertului cu amanuntul in imbunatatirea calitatii vietii.

Noi forme de vanzare, caracteristici, tipologie, implementare, baza tehnico-materiala.

Comertul prin internet - caracterizare, implementare;

Termeni cheie

     Comert cu ridicata;

     Comertul cu amanuntul;

     Comertul alimentar;

     Alimentatia publica;

     Comertul nealimentar;

     Comertul nealimentar specializat;

     Comertul specializat pe mono-produs;

     Comertul specializat pe  mono-sector;

     Comertul specializat pe  mono-clientela;

     Comertul specializat pe  mono-tema;

     Comertul specializat pe  multi-sectorial;

     Comert stabil;

     Comert mobil,

     Comertul fara magazine;

     Supermagazine;

     Hipermagazine;

     Magazinele discount;

     Drugstore;

     Cargo - uri;

     Retelele de automate;

     Vanzarea la domiciliu;

     Vanzarile prin corespondenta;

     Comert electronic;

     Site-uri cu pagini statice;

     Site-uri cu pagini dinamice;

     Site-uri orientate pe baze de date;

     Magazine virtuale;