StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Dovedeste-ti eficienta, sau invata de la altii
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » ECONOMIE » economie comerciala
Trimite articolul prin email Sisteme de organizare a aparatului comercial : Economie comerciala Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Sisteme de organizare a aparatului comercial



SISTEME DE ORGANIZARE A APARATULUI COMERCIAL

COMERTUL INDEPENDENT

In cadrul comertului independent se disting doua categorii de firme:

Micul comert exercitat de firme sau persoane juridice independente mici si izolate care nu sunt asociate si care se caracterizeaza prin:

impozitarea pausala si nu pe baza de beneficiu;




capacitatea financiara slaba si limitata, nedispunand de capital si nefolosind nici un salariat; 111g63b

firmele mici deservesc un numar mic si limitat de cumparatori (circa 100);

conducerea firmelor se face in general de persoane fara o pregatire corespunzatoare;

preturile practicate sunt de obicei mai mari datorita costurilor de productie ridicate ce revin pe produs.

B A doua categorie are in vedere marele comert independent, care este integrat prin legaturi stranse intre en-grosist si detailist, prin contracte de cumparare sau de franciza.

COMERTUL ASOCIAT

Gruparile sau asociatiile ce privesc diverse obiective privind aprovizionarea, organizarea si crearea asociatiilor pot imbraca diferite forme:

cooperative de detailisti.

lanturi voluntare,

grupari ale cumparatorilor grosisti,

magazine colective independente.

Cooperativele de detailisti sunt asociatii de negustori ce formeaza o organizatie ce isi asuma functia de grosist. Toti membrii asociatiilor in cooperative, indiferent de capital se bucura de aceleasi drepturi si se evita concurenta directa intre ei. Sub aspect functional ele s-au creat exclusiv pentru aprovizionarea comerciantilor cu amanuntul. Detailistii cooperatori aleg comisii specializate care se ocupa cu selectarea furnizorilor, editand chiar cataloage, impreuna cu formularistica necesara comenzilor. Membrii gruparii nu sunt obligati sa treaca prin canalul de distributie al asociatiei respective.

Forma de asociere permite fiecarui asociat sa iasa din cadrul gruparii in orice moment. Aceste cooperative pot interveni si in:

ajutorarea in procesul de finantare;

perfectionarea metodelor de vanzare;

detectarea si urmarirea achizitiilor de catre comisii specializate;

comenzi pentru diverse partizi mai mari de marfuri.



Lanturile voluntare - formate din unul sau mai multi comercianti cu ridicata sau cu amanuntul, selectionati de cei cu ridicata dupa o prealabila selectie, functie de dinamismul comerciantilor cu amanuntul, chiar daca au statut juridic diferit. Caracteristica generala de asociere sub forma de „lanturi voluntare” consta in faptul ca mai multi comercianti cu ridicata numiti „capetele lantului” se grupeaza intre ei dupa care atrag in grupul format o parte dintre comerciantii cu amanuntul. Tinand seama de sistemul de organizare, sunt:

lanturi grosiste;

centrale de cumparare.

Din punct de vedere functional, ambele sisteme actioneaza in stransa legatura cu detailistii.

Gruparile cumparatorilor grosisti - care ca si in cazul gruparilor de cumparare ale comerciantilor cu amanuntul, isi manifesta dorinta de a obtine mai bune conditii, de furnizori interesati sa-si vanda in cantitati tot mai mari produsele. Aceste grupuri se intalnesc in special in comercializarea bunurilor nealimentare, destinate marelui public sau consumatorului intermediar, asigurand aprovizionarea tehnico-materiala in scopuri lucrative ale intreprinderilor.

Magazine colective ale independentilor - sunt magazine mari axate pe vanzarea marfurilor cu amanuntul, dispun de mari suprafete comerciale si sunt organizate pe raioane specializate care sunt exploatate de comercianti specializati, cu responsabilitati directe atat in gestiunea raioanelor respective cat si in ceea ce priveste ansamblul responsabilitatilor privind gestiunea si procesul managerial al intregului magazin.  Conducerea magazinelor colective ale independentilor imbraca forma unei duble gestiuni, respectiv urmarirea cheltuielilor generale, colective de exploatare, administratie, intretinere generala, incalzire, iluminat etc, cat si aspectul comercial, respectiv rezolvarea unui grup de probleme care asigura realizarea procesului comercial.

COMERTUL INTEGRAT

In acest sistem de organizare, intreprinderile comerciale acumuleaza atat functiile comertului cu ridicata cat si functiile comertului cu amanuntul, in urmatoarele magazine:

Marile magazine care dispun de o mare suprafata de vanzare accesibila publicului, oferind cvasi totalitatea bunurilor de consuni grupate in raioane. Fiecare raion reprezinta un magazin specializat, sortimentele marfurilor fiind foarte largi. Preturile sunt ceva mai mici decat in magazinele traditionale, serviciile comerciale se interfereaza cu produsele oferite, respectiv facilitati la plata prin ghisee bancare, consultanta de specialitate, adaptari si reparatii a aparaturii electrocasnice, transportul produsului la domiciliu, servicii de alimentatie publica si servicii auto. Asigurarea intrarii libere si inlaturarea oricarei obligatii a cumparatorului fata de magazin.

Masurile strategice si tactice sunt structurate pe doua planuri: gestionare si clientela. Pe plan gestionar are in vedere o rationalizare la maximum a canalelor de distributie, a sistemelor de stocaj si a circuitelor administrative, in ceea ce priveste clientela, se urmareste remodelarea metodelor de baza traditionale, practicarea unor preturi mai scazute, studierea nevoilor populatiei si stabilirea de solutii practice in probleme de organizarea comertului.

Magazine cu sucursale in acest sistem de magazine sunt incluse societatile comerciale care poseda vanzarea cu amanuntul. Societatile respective distribuie produse achizitionate din comertul cu ridicata, sau sunt fabricate chiar de societate. Sistemul functional este structurat pe doua categorii de componente:

serviciile centrale, ce cuprind directia generala, directia comerciala si depozitul central;

sucursalele, respectiv magazinele sau punctele de vanzare.



Din prima categorie de componente, directia comerciala studiaza piata si selecteaza furnizorii, asigura logistica comerciala a marfurilor. Depozitul central in care se stocheaza loturi mari de marfuri se fragmenteaza in loturi comerciale spre a fi expediate spre magazinele cu amanuntul.

Sucursalele, respectiv magazinele sau punctele de vanzare au atributii legate de gestiunea fiecarei sucursale, adaptarea preturilor, asigurarea realizarii bugetului financiar, respectiv veniturile prevazute si incadrarea in nivelul admis al cheltuielilor, promovarea unei discipline de personal adecvata.

Magazinele populare. Acest tip de magazine in sistemul autoservirii practica un nivel mai scazut al preturilor si serviciilor. Se aseamana oarecum cu marile magazine, in sensul impartirii activitatii pe raioane, dar cu o gama relativ redusa de sortimente.

Formele cooperatiste ale sistemului integrat

Cooperativele de consum - sunt magazine ale asociatiei cooperativei de consum, deschise actului de vanzare-cumparare tuturor consumatorilor. Prin statutul lor sunt firme colective create pentru aprovizionarea cu marfuri a populatiei, in special din zona rurala.

Scopul in sine consta in o cat mai buna aprovizionare si servire a populatiei si obtinerea unui beneficiu minim. Societatile comerciale cooperatiste de consum reprezinta asociatii de persoane si nu de capitaluri, in organizarea lor distingem doua structuri de functionare: o structura teritoriala formata din cooperative de consum locale si o structura centrala, formata din organism de coordonare de tip federatii si organisme tehnice implicate in procesul de aprovizionare cu marfuri. Totodata, unitatile comerciale ale cooperativei ofera numeroase prestatii legate de procesul direct al comercializarii marfurilor, respectiv organizarea de hoteluri, tabere de vacanta, case de odihna, gradinite de copii si chiar sponsorizarea unor scoli primare precum si acordarea sau garantarea unor credite familiale. De mentionat documentele Aliantei Internationale Cooperatiste privind sporirea eficientei economice a activitatii. Cooperatia de consum va evolua spre cerintele unui comert modern si civilizat impletit cu justitia sociala.

SISTEMUL ACORDURILOR DE FRANCIZA

Franciza este un contract incheiat intre un „francizor” care acorda anumite drepturi de folosire a unei mari firme sau tehnologii comerciale si un „franciz”, comerciant care cumpara aceste drepturi. Francizorul poseda o marca comerciala cunoscuta, tehnologii comerciale specifice, tipuri de magazine puternic personalizate precum si sisteme de publicitate proprii.

Sistemul de franciza consta in utilizarea marcii, a tehnicilor de comercializare a unei firme cu un bun cu renume in cadrul pietei, de catre intreprinzatori comerciali neafirmati. In unele cazuri sistemul ofera chiar exclusivitate in cadrul unor zone bine delimitate. Pentru franciz exista obligatia de a plati un „drept de intrare”, o redeventa anuala proportionala cu cifra de afaceri si de a aplica integral metodele francizorului pentru a se asigura continuitatea si unitatea imaginii de marca. Cei doi parteneri - francizorul si francizul - isi au avantajele lor. in literatura juridica, francizorul mai poarta denumirea de „cesionar”.


Din acest sistem de comert pot fi amintite:

restaurante specializate: rotiserii, pizzerii;

magazine de produse alimentare fine;

unitati ce vand piese de schimb si asigura service pentru un anumit tip de automobil.

Se preconizeaza ca internationalizarea distributiei va fi o tendinta foarte puternica pentru anii viitori reprezentand un factor favorizant al comertului.








Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2020 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact