StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Arta de a lua DECIZIA CORECTA
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » ECONOMIE » economie comerciala
Trimite articolul prin email Sistemul preturilor in romania Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Sistemul preturilor in romania



SISTEMUL PRETURILOR IN ROMANIA


A.Ca in orice economie se pot distinge doua mari structuri de preturi:

1.     Preturile marfurilor si serviciilor,

2.     Preturile speciale: pretul fortei de munca (salariul), pretul resurselor financiare (dobanda), pretul pamantului.


B.     Specificul economiei romanesti actuale, ca economie de piata, determina, dupa modul de formare, coexistenta urmatoarelor tipuri de preturi:




1.     Preturi libere, formate in conditii de piata, functie de cerere, oferta si specificul concurentei,

2.     Preturi reglementate de catre  stat, sub forma:

a)     preturilor fixe, stabilite pentru regi 323j97d ile autonome si societati cu capital de stat,

b)     preturilor limita, stabilite pentru produse de mare importanta pentru consum sau productia unor sectoare economice. Modul de aplicare difera functie de obiectivele urmarite:

limita maxima (preturi plafon): se stabilesc sub pretul de echilibru al pietei pentru a corela de regula consumul populatiei cu puterea de cumparare la unele produse cu pondere mare in consum. Plafonarea preturilor poate genera scaderea profitabilitatii producatorilor interni care ofera respectivele produse si pentru a nu se produce restrangerea ofertei, statul ofera acestora subventii bugetare. 

limita minima (preturi prag), impusa la un nivel superior pretului de echilibru al pietei in scopul stimularii producatorilor autohtoni si/sau protejarii lor fata de importurile mai ieftine (de ex.: produse agricole). Nivelul lor trebuie insa corelat cu cererea solvabila, pentru a nu genera reducerea consumului.

C.     Functie de relatia contractuala dintre parti, se pot distinge:

1.     Preturile de oferta, ca preturi ce nu sunt inca negociate si acceptate contractual in mod definitiv, cert (cotatii de bursa, preturi de catalog, preturi de deviz).

2.     Preturile efective, ca preturi tranzactionale (preturi contractuale, preturi de bursa, preturi de licitatie, preturi cu amanuntul).




D.     Functie de sfera de aplicare distingem:

1.     Preturile producatorilor pentru oferta interna, care sunt preturi cu ridicata, calculate si implementate la vanzarile produselor lor catre alte unitati, in scopul prelucrarii, utilizarii sau revanzarii.

2.     Preturile comerciantilor pentru oferta interna, respectiv preturile practicate de societatile comerciale specializate in desfacerea produselor de consum productiv sau neproductiv. Acestea pot fi:

preturi de gros, practicate de unitatile comerciale cu ridicata la vanzarile in cantitati mari ale produselor cumparate in prealabil de la producatori interni sau din import,

preturi cu amanuntul (de detaliu), practicate de unitatile comerciale cu amanuntul la vanzarile catre consumatorul final, in cantitati mai mici, ale acelor marfuri cumparate anterior de la producatori interni, importatori sau societati comerciale cu ridicata.

3.     Preturile din comertul exterior, ca preturi negociate pentru tranzactiile de export sau import de catre producatori sau comercianti.

4.     Preturile de pe piata bursiera pentru active comerciale (marfuri fungibile, energie) sau financiare (titluri financiare primare sau derivate, valute), tranzactionate la vedere sau la termen, pe piete la disponibil (preturi spot, preturi forward) sau pe piete ale instrumentelor derivate (preturi futures, pretul optiunilor).

5.     Preturile din domeniul constructiilor (preturi de deviz).



6.     Preturile serviciilor (tarife, comisioane, prime) prestate catre populatie, agenti economici sau institutii publice sau private in diferite domenii de activitate (financiar-bancar, bursier, asigurari, reparatii, transport, posta si comunicatii, turism, etc.).




E.     Functie de politica fiscala a statului, distingem:

1.     Preturi cu sau fara TVA:

preturi fara TVA, care echivaleaza cu cifra de afaceri pe produs, ca preturi ale unitatilor producatoare sau comerciale, remunerand costurile si profitul. Ele nu cuprind TVA, fiind insa baza de calcul a TVA care se formeaza in stadiul respectiv, ca TVA aferenta acestor preturi, denumita TVA colectata. Preturile fara TVA sunt preturi ale factorilor de productie sau preturi ale bunurilor aflate in stadii intermediare ale circuitului economic al acestora,

preturi cu TVA, ca preturi de facturare, si deci, de cumparare, platite de cumparatori (cuprinzand si TVA colectat pe traseul parcurs de produs de la materia prima la produsul cu destinatie finala). Nivelul TVA aferent fiecarui stadiu (agent economic) se calculeaza prin diferenta dintre TVA colectata (aferenta pretului de vanzare) si TVA achitata la intrari, la pretul de cumparare facturat de furnizor. Preturile de detaliu cuprind TVA, iar consumatorul final (populatia) este suportatorul real al acestei taxe. Preturile cu TVA sunt preturi de cumparare ale suportatorilorr acestui impozit. Ele sunt denumite preturi cu amanuntul.

2.     Preturi cu sau fara accize. Accizele sunt taxe impuse de stat, cuprinse in preturile cu care se livreaza anumite produse de catre producatorii interni sau se importa din alte tari.



3.     Preturi cu sau fara taxe vamale, taxe portuare, taxe fito-sanitare, taxe consulare.


In baza prevederilor din Codul fiscal, datoreaza TVA si, deci, o vor include in preturile (tarifele) de vanzare (facturare) agentii economici care executa urmatoarele operatiuni principale:

a)     livrari de bunuri mobile si prestari de servicii efectuate in cadrul exercitarii profesionale autorizate (toate operatiunile asimilate acestora);

b)     transferul propietatilor bunurilor imobiliare intre agentii economici, precum si intre acestia si institutii sau persoane fizice;

c)      importul de bunuri si servicii.


Nu se cuprind in sfera de aplicare a TVA operatiunile similare punctului a), dar efectuate de asociatiile fara scop lucrativ pentru activitati cu caracter social-filantropic, organizatiile cu caracter religios, politic sau civic; organizatiile sindicale pentru activitati legate de apararea intereselor materiale si morale ale membrilor lor; institutiile publice. Daca asemenea persoane juridice desfasoara activitati, direct sau prin unitati subordonate, pentru obtinerea de profit, acestea vor fi supuse taxei pe valoarea adaugata.


Sunt scutite de TVA: livrarile de bunuri si prestarile de servicii care rezulta din activitatea specifica autorizata, efectuata in tara, a unitatilor sanitare si de asistenta sociala, a unitatilor de stiinta si invatamant, a persoanelor fizice care presteaza munca la domiciliu si obtin venituri asimilate salariilor, a liber-profesionistilor autorizati care isi desfasoara activitatea individual, a gospodariilor agricole individuale si asociate, a organizatiilor de nevazatori si a persoanelor handicapate, a institutiilor bancare. 








Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021: Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact