StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Arta de a lua DECIZIA CORECTA
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » ECONOMIE » economie generala
Trimite articolul prin email Extinderea si contractia cererii. legea cererii : Economie generala Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Extinderea si contractia cererii. legea cererii



Extinderea si contractia cererii. Legea cererii

„In societatea de consum, clientul este rege. Specialistii in «marketing» se straduiesc sa vina in intampinarea gusturilor consumatorului, pe care le analizeaza, le prevad, cu scopul de a concepe cel mai bun produs si a fundamenta momentul oportun al lansarii acestuia intr-o economie de piata ceea ce da semnalul productiei este cererea solvabila'. (Michel Didier)


Analiza cererii reprezinta continuarea problemelor privitoare la nevoile umane si la caracteristicile lor, la interesele economice. in acelasi timp, teoria cererii constituie baza alocarii veniturilor limitate de catre consumatorii rationali. Pentru caracterizarea cererii este necesara clarificarea, in prealabil, a doua notiuni: capacitatea de cumparare si vointa de a cumpara.




Capacitatea de cumparare a consumatorului depinde de resursele banesti disponibile, numai acestea generand cererea solvabila.

Vointa de cumparare reprezinta latura subiectiva a deciziei de repartizare efectiva a unor disponibilitati banesti pentru cumpararea de bunuri. La randul ei, aceasta depinde de: structura si intensitatea nevoilor; anticiparile privitoare la evolutia veniturilor si a pr 717j98h eturilor etc.

Cererea exprima relatia intre cantitatea dintr-o marfa, calitativ omogena, dorita de cumparator (consumator), pe care acesta este dispus sa o achizitioneze intr-un interval de timp si la pretul existent.

Cererea poate fi individuala, de piata si totala. Cererea individuala rezulta din optiunea consumatorului - cumparator si din reactiile lui fata de variatiile venitului pe care-1 poate aloca pentru achizitionarea unui bun, ca si fata de modificarile pretului

acelui bun.

Cererea de piata este suma cantitatilor solicitate dintr-un anume bun, la fiecare nivel de pret, cu conditia ca cei ce solicita bunul sa ia deciziile lor independent unii de altii.

Marimea cererii depinde, in principal, de nivelul pretului propus la bunul cerut si de cuantumul venitului cumparatorului, respectiv al partii de venit ce poate fi alocata pentru achizitionarea bunului in cauza.

Dinamica generala a cererii - atat a celei individuale, cat si a celei de piata este una descrescatoare si se inscrie pe o panta de la stanga la dreapta. Aceasta semnifica faptul ca, la o scadere a pretului, cererea sporeste in cantitate. Acest efect al scaderii pretului asupra dinamicii cererii se explica prin legea utilitatii marginale descrescan-de, consumatorul cautand maximum de satisfactie din sporirea cantitatilor consumate. 0 astfel de relatie da forma convexa curbei cererii fata de originea axelor (pe abscisa sunt inscrise cantitatile cerute, in timp ce pe ordonata este marcat pretul).

Pe baza datelor ipotetice din tabel, curba cererii ia forma de mai jos:


Generalizand, se poate spune ca marimea cererii pentru un bun variaza in raport invers cu nivelul si modificarea pretului.


Desigur, aceste relatii intre dinamica pretului si cea a cantitatilor cerute nu se regasesc identic in toate cazurile, la toate bunurile. De regula, natura bunurilor si cea a nevoilor umane fac ca aceste relatii sa fie foarte specifice. De pilda, intr-un anume fel se prezinta relatia cantitatea ceruta - pret in cazul bunurilor complementare, si in alt fel in cel al unor bunuri substituibile. In cu totul alt fel, apare relatia respectiva atunci cand este vorba de bunuri derivate.


Legea generala a cererii exprima raporturile esentiale ce apar pe o piata libera intre modificarea pretului bunului oferit si schimbarea marimii cantitatii cerute din acel bun. Aceasta inseamna ca, in cazul bunurilor cu statut normal in consumatia oamenilor, atunci cand pretul creste, are loc contractia cererii si, invers, cand pretul scade, cererea creste.

In afara factorului pret, asupra dinamicii cantitatii cerute actioneaza si alti factori.

Modificarea veniturilor banesti ale consumatorilor. in cazul bunurilor normale, intre evolutia veniturilor familiei si cererea pentru aceste bunuri exista o relatie directa si pozitiva. O data cu cresterea veniturilor, creste si cererea pentru astfel de bunuri si invers. Daca se au in vedere bunurile inferioare, atunci intre dinamica veniturilor si cerere exista o relatie negativa (cresc veniturile, scade cererea pentru astfel de bunuri).


Modificarea pretului altor bunuri.

In situatia a doua bunuri substituibile, intre modificarea pretului bunului A (bun ce este inlocuit) si cererea pentru bunul B (bun care substituie) exista o relatie pozitiva. De pilda, daca se produce sporirea pretului untului - celelalte conditii ramanand neschimbate - atunci este de asteptat ca cererea pentru margarina sa creasca.

In cazul bunurilor complementare, relatia intre cresterea pretului unui bun si cantitatea ceruta din celalalt este negativa (creste pretul autoturis­mului, scade cererea pentru benzina).


Numarul de cumparatori.



Intre numarul cumparatorilor - solicitanti si cantita­tea totala ceruta pentru un anumit bun exista o relatie pozitiva.


Preferintele cumparatorilor.

Intensificarea preferintelor consumatorilor pentru lin bun face ca cererea de piata sa creasca si invers.


Anticiparile privind evolutia pretului si a venitului.

Daca se preconizeaza cresterea pretului unui bun, atunci cererea prezenta pentru acel bun va spori. De fiecare data, cand se asteapta ridicari generale sau partiale de preturi, consumatorii fac stocuri, cumparand mai mult decat necesarul curent.


Invers, in situatia in care se asteapta scaderea pretului bunului. Daca se preconizeaza cresterea venitului intr-un viitor apropiat, cererea prezenta pentru bunurile normale va scadea si invers.

In concluzie, fiecare factor exercita o influenta mai mare sau mai mica; unii factori influenteaza in sensul cresterii cantitatii cerute, altii in sensul scaderii ei.


Modifi­carea totala a cererii, pentru un bun si la un nivel dat al pretului, se determina prin nsumarea algebrica a influentelor partiale.


Elasticitatea cererii: factorii sl Importanta cunoasterii acesteia

Marimea variatiei, elasticitatii fluiditatii unui proces (e) depinde de modificarea cantitatilor cerute sau a celor oferite (considerat proces dependent in raport de modificarea cu o unitate a facto­rului de influenta, ca marime independenta) se exprima prin formula:

y = variabila dependenta (in cazul nostru, modificarea procentuala a cantitatii cerute sau a celei oferite);

x = factorul de influenta, variabila independenta, modificarea procentuala a factorului determinant.


Semnul pozitiv al variabilei dependente exprima o tendinta de crestere, iar semnul ei negativ arata o tendinta de scadere.

Gradul de sensibilitate a cererii la schimbarea factorilor care o influenteaza

poarta denumirea de elasticitate a cererii

Aceasta se masoara cu ajutorul coeficientului elasticitatii intr-un punct (ec). Acest coeficient se calculeaza prin raportarea variatiei relative a cantitatii cerute dintr-o anumita marfa (x) la variatia relativa a pretului aceleiasi marfi, dupa formula:

Elasticitatea masurata intre doua puncte de pe curba cererii (elasticitate in arc) se calculeaza ca raport intre


Tipurile normale de manifestare a elasticitatii cantitatii cerute sunt urmatoarele:

unitara, cand modificarile celor doua variabile dependente au loc in aceeasi proportie; curba elasticitatii cererii are o inclinatia de 90 de grade;

inelastica, rigida (subunitara) cand, la o scadere a pretului cu o unitate (intr-o anumita masura), cantitatea ceruta din bunul in cauza va spori cu mai putin de o unitate, in proportie mai mica; curba ei are o inclinatie mai mica de 90 de grade.



net elastica, elastica (supraunitara), cand cantitatea ceruta dintr-un bun sporeste intr-o masura mai mare decat scade pretul; inclinatia curbei este mai mare de 90 de

le.

nula (zero), cand, cu toate ca pretul scade, cantitatea ceruta din acel bun ramane neschimbata; o dreapta paralela la axa pretului.

perfect elastica, daca, in conditiile mentinerii nivelului pretului, cantitatea ceruta din bunul respectiv inregistreaza sporuri; o dreapta paralela la axa cantitatilor.


Luandu-se ca ipoteza scaderea pretului unui bun cu 10% (de la 2000 la 1800 lei) si 10.000 bucati cantitatea ceruta la nivelul pretului de 2000 lei, se pot imagina cele 5 tipuri de elasticitate astfel:


Reprezentarea grafica a tipurilor de elasticitate a cererii se face in maniere diferite (adesea mult simplificate sau chiar gresite).

Elasticitatea unitara (-1) se repre­zinta ca o hiperbola echilatera, grafic in care pe abscisa se inscriu cantitatile cerute, iar pe ordonata - pretul. in cazul de fata, masura cresterii cantitatii cerute este mai mare decat cea a scaderii pretului (2/4 > 2/6).


Diferitele tipuri de elasticitati ale cantitatilor solicitate sunt specifice unor bunuri, unor consu­matori si unor conditii concret -istorice de pe piata. in acest sens, se pot face unele concretizari cu caracter general.


Elasticitatea rigida a cantitatilor cerute, de pilda, este proprie mai ales unor] bunuri precum: marfuri de prima necesitate (paine); bunuri cu pondere mica in cheltuielile de consum ale populatiei (sarea); bunuri complementare, fara a caror existenta nu se poate folosi intreg sistemul de utilitati ale bunului complex.


Elasticitatea neta a cantitatii cerute se refera la acele bunuri de semi-lux care nu sunt esentiale pentru existenta umana, dar care au intrat sau sunt pe cale sa intre in obiceiurile de consum; de asemenea, bunurile usor substituibile si cerute de consumatori cu venituri si de conditie medie se inscriu in aceasta grupa.

In afara genurilor de elasticitate aratate, in anumite conditii si pentru unele marfuri, se manifesta o elasticitate anormala (atipica), cand cantitatea solicitata creste in paralel cu sporirea pretului. Acest gen de elasticitate se exprima printr-un coeficient cu semnul pozitiv.


In ansamblul elasticitatii anormale a cererii se inscrie si asa-numitul paradox Giffen. Se stie ca, in conditiile unei cresteri generalizate, dar diferentiate, a preturilor, concomitent cu scaderea veniturilor (in termeni reali), unii cumparatori renunta la consumul unor bunuri, considerandu-le inabordabile (ca pret, pe baza venitului; disponibil).

In acest context, ei isi sporesc cantitatea ceruta si consumata dintr-un j anume bun, pe care-1 considera absolut necesar pentru existenta lor, chiar daca si pretul! acestuia a crescut. Se abandoneaza consumul de pateuri cu carne, de pilda, si sporeste cantitatea ceruta si consumata de cornuri si covrigi! j

Cantitatile cerute dintr-un bun sufera modificari si sub influenta modificarii veniturilor consumatorilor. Evident, cresterea veniturilor (toate celelalte conditii rama­nand neschimbate) determina o sporire a cantitatii cerute din bunurile normale, iar sca­derea veniturilor conduce la reducerea cantitatilor cerute. In graficul geometric, in primul caz, se produce deplasarea curbei cererii spre dreapta sus, iar, in cel de-al doilea, are loc deplasarea aceleiasi curbe spre stanga jos.

Cunoasterea cererii si a elasticitatii cantitatilor cerute are o mare importanta teoretica si practica. Fara teoria cererii nu se poate intelege legea cererii si ofertei, iar fara aceasta nu se poate explica mecanismul concurential al economiei de piata. In acelasi timp, intreprinzatorul stie ca poate spori profitul numai in situatia unei cereri elastice si ca marimea profitului este in functie de ecuatia cantitatea ceruta - pret.







Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact