StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Dovedeste-ti eficienta, sau invata de la altii
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » ECONOMIE » economie generala
Trimite articolul prin email Cererea si oferta : Economie generala Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Cererea si oferta



Cererea si oferta



Cele trei probleme fundamentale ale oricarui sistem economic de organizare a societatii (ce, cum si pentru cine?) sunt solutionate in mod diferit, cu mijloace si metode specifice, asa cum rezulta din analiza evolutiei economiei moderne. In cadrul acestui capitol se va examina rolul pietei, al cererii si ofertei in solutionarea acestei triade.



Principiile de baza ale cererii

Modelul cererii evidentiaza legatura intre cantitatea de bunuri si servicii pe care cumparatorii sunt pregatiti sa o cumpere intr-o anumita perioada de timp si pretul acestora, restul factorilor ce influenteaza cererea (venitul consumatorilor, gusturile si preferintele acestora, marimea si structura populatiei etc.) ramanand neschimbati. Cererea nu e fixa, ea variaza odata cu schimbarea conditiilor (cererea pentru ciorapii de matase a fost rasturnata prin inventarea fibrei de nailon; cererea pentru biciclete a fost redusa prin dezvoltarea industriei automobilelor etc.). Pe baza modelului cererii pentru fulgii de porumb vom construi curba generala a cererii, CC (fig.nr.3.1.).





Fig. 3.1. Modelul cererii pentru fulgii de porumb

 


Caz



Pret $/cutie

P


Cantitate ceruta

milioane

cutii pe an

Q

A



B



C



D



E





Se observa ca la pretul de 1$ cutia cantitatea ceruta este de 20 mil.cutii pe an. Pe masura ce pretul creste, consumatorii sunt dispusi sa cumpere o cantitate mai mica din acest produs. Curba generala a cererii are o panta descrescatoare deoarece comportamentul consumatorului este guvernat de legea utilitatii marginale descrescatoare.

Pe baza ei putem formula legea generala a cererii: „In general, atunci cand pretul scade cantitatea ceruta creste”.



Factorii care influenteaza marimea cererii


Distingem doua grupe mari de factori: 1) factori ce afecteaza cererea individuala a consumatorului si 2) factori care influenteaza cererea totala, a intregii piete.

Intre factorii din prima grupa enumeram urmatorii:

Necesitatea unui produs si alternativele sale. Unele bunuri sunt cerute pentru ca reprezinta necesitati (hrana, adapost, imbracaminte etc.), altele devin necesitati deoarece s-au format obiceiuri in legatura cu ele (tutun, alcool etc.). Alternativa nu este o necesitate si nici nu poate fi considerata un substituent pentru articolul preferat. Un Rolls-Royce nu poate substitui un automobil mic, de familie, chiar daca la un moment dat cumparatorii l-ar putea considera o necesitate.

Marimea venitului familiei este un factor decisiv cand este vorba de cererea unui produs sau serviciu. Milionarul va calatori cu elicopterul sau avionul in timp ce o familie obisnuita se va multumi cu unul, doua, trei automobile.

Pretul bunurilor substituibile. Unele produse pot avea substituenti apropiati ca, de exemplu, untul pentru margarina, carnea de porc pentru carnea de vita sau cea de pui, camasile de bumbac pentru cele din fibre sintetice. Altele nu sunt substituenti apropiati pentru celelalte (o pereche de pantofi pentru o sticla de parfum de marca). Banii de cheltuit reprezinta toate alternativele posibile de satisfactie aflate la indemana consumatorului. Pantofii vor fi cumparati numai daca vor aduce cumparatorului o satisfactie mai mare decat parfumul.

Gusturile si preferintele consumatorilor sunt rodul gradului diferit de instruire al indivizilor, sunt efectul respectarii unor traditii in ce priveste hrana, imbracamintea, modul de recreere etc. Astfel, de exemplu, in India vaca fiind animal sfant nu exista cerere pentru produse din carne de vaca, in timp ce acest tip de carne este foarte agreat in S.U.A. si ca atare cererea este mare. Exemplele pot fi numeroase, cererea pentru bunurile care sunt pe gustul consumatorilor fiind mare iar pentru cele care nu satisfac preferintele lor fiind slaba.


Dintre factorii care influenteaza marimea cererii totale amintim:

Marimea si structura populatiei. Alta este marimea cererii pentru un produs pe o piata cu un milion de locuitori decat pe piata cu trei milioane de locuitori. Cererea este mare daca populatia este in stare sa-si sustina necesitatile prin puterea de cumparare. Structura populatiei (ponderea copiilor, adolescentilor, maturilor, batranilor in totalul populatiei) va influenta vizibil cererea pentru anumite produse. Intr-un esantion de populatie in care predomina populatia adolescentina cererea pentru echipament sportiv va fi evident mai mare decat cererea pentru acest produs intr-un orasel unde ponderea varstnicilor este mare.

Venitul national si distributia lui in randul populatiei. Unele societati produc mai multa bunastare decat altele si distributia bunastarii poate fi diferita. Cerere puternica exista in societatile egalitariste deoarece oamenii isi sustin necesitatile prin putere de cumparare. Exemplul Marii Britanii din ultimii 50 de ani ,interval in care aceasta si-a propus crearea Statului Bunastarii Sociale, este edificator. S.U.A., cu un venit national enorm, are si o distributie egalitarista, adica un segment insemnat din populatie are un venit suficient pentru a-si putea sustine puterea de cumparare ridicata.



Extinderea si restrangerea cererii


Daca pretul creste sau se micsoreaza ,conform legii generale a cererii cererea scade, respectiv creste. Deplasarea are loc pe aceeasi curba a cererii datorita efectului de substitutie si efectului de venituri. Efectul produs de o schimbare a pretului unui bun asupra cererii pentru acel bun, presupunand ca venitul real este mentinut constant este efectul de substitutie. El este intotdeauna negativ, adica pe masura ce pretul creste cantitatea ceruta se reduce si invers (daca P3 > P1 si Q3 < Q1). Schimbarea pretului unui bun reduce sau creste venitul real al consumatorului. C 434f56e a raspuns la aceasta schimbare a venitului real, consumatorul cumpara mai putin (respectiv mai mult) din toate bunurile, inclusiv din cel caruia i s-a schimbat pretul. Acesta este efectul de venit. (fig. nr.3.1.2.)


















Modificarea cererii


Modificarea cererii se poate face in doua feluri: in sensul cresterii si in sensul scaderii ei. Curbele cererii modificate sunt curbe noi, generate prin translatia fata de curba generala a cererii. Modificarea cererii in sensul cresterii apare in figura 3.1.3.a.

Daca CC este curba initiala a cererii si se modifica unii dintre factorii care influenteaza marimea ei (gust, preferinte, venitul consumatorului etc.), ea se transforma in curba C1C1. Fiecare punct al acesteia din urma e mai indepartat de axa OY comparativ cu curba CC. Astfel,la orice valoare a pretului,cererea e mai puternica. Produsul fiind in cantitate insuficienta (Q1) preturile urca de la P1 la P2. Aria OQ1 P2P2, reprezentand venitul cheltuit al consumatorului, este mai mare decat aria OQ1 P1P1 astfel ca cei ce detin o cantitate mai mare din produsul cerut la noile preturi P2, vor inregistra un profit mai mare. Verticala ridicata dintr-un punct al abscisei corespunzand cantitatii Q1 se comporta ca o oferta rigida.



Modificarea cererii in sensul scaderii apare in figura 3.1.3 b


















Daca CC este curba initiala a cererii iar Q1 este cantitatea care se cumpara la pretul P1, venitul incasat de catre producatori este cel simbolizat de aria OQ1 P1P1. Modificarea gustului, iesirea din moda a produsului, de exemplu, va conduce la reducerea cererii pentru acesta. Curba C1C1 reprezinta curba cererii micsorate deoarece pentru orice valoare a pretului cantitatile, corespunzand punctelor de pe curba C1C1, sunt mai mici. Surplusul aparut pe piata din acest produs va conduce la scaderea pretului acestuia de la P1 la P2, astfel ca venitul total va scadea la OQ1P2P2.

Curbele regresive ale cererii


Curbele regresive sunt acele curbe ale cererii care se intorc si incep sa se desfasoare in sens invers. Acest comportament poate sa apara la ambele capete ale curbei.

Regresia la capatul de sus al curbei o intalnim la bunurile de parada si la cele al caror pret se asteapta sa creasca si care vor deveni probabil deficitare, ca in figura 3.1.4.a.


















La P1 cantitatea ceruta este Q1. La pretul P2 >P1 cantitatea Q2 ceruta este mai mare decat Q1. Deci, nu se respecta legea generala a cererii deoarece pe masura ce pretul creste, cererea creste si ea. Bunurile de parada sunt acele bunuri ce sunt cumparate nu pentru valoarea lor intrinseca, ci sunt solicitate pentru a evidentia o anumita stare (bijuterii, modele de masini la moda etc.). In cazul in care se asteapta majorarea preturilor la produse comerciantii se tem. Deoarece in lume lipsurile se dezvolta , ei vor cumpara orice se gaseste, chiar daca marfurile respective sunt mai scumpe.



Regresia la capatul de jos al curbei e caracteristica bunurilor inferioare si bunurilor pentru care se asteapta o ieftinire in viitor si apare in figura 3.1.4 b.

Desi preturile se reduc de la P1 la P2 cantitatea ceruta nu creste ci scade de la Q1 la Q2. Bunurile inferioare sunt bunurile foarte ieftine, inferioare altor bunuri care exista (painea de secara mai ieftina decat cea de grau). Daca pretul la painea de secara scade, cumparatorul ei dispunand de un venit fix neschimbat va putea cumpara aceeasi cantitate de paine de secara si de restul banilor paine alba sau chiar o cantitate mai mica de paine de secara decat inainte, diferenta folosind-o pentru un sortiment superior. Ca atare, ieftinirea bunurilor inferioare poate avea ca rezultat micsorarea cantitatii cerute. In situatia in care pretul bunurilor inferioare creste apare imposibilitatea cumpararii de bunuri alternative din cauza venitului insuficient si apare situatia in care cantitatea ceruta din bunul inferior al carui pret a crescut, creste si ea. Sir Robert Giffen a descoperit in sec.XVIII urmatoarea situatie, aparent paradoxala. In urma secetei graul s-a scumpit, ca atare a crescut pretul painii dar a crescut si consumul de paine in cazul familiilor sarace deoarece acestea si-au bazat meniul numai pe paine, renuntand la alte bunuri alternative (carne, lapte). Cand cheltuielile pentru un produs sunt mari si reprezinta o parte insemnata a venitului total, modificarea cererii se datoreaza efectului de substitutie sau efectului venitului. Daca se ieftineste un produs inferior venitul real devine mai mare, consumatorii cumparand mai putin din produsul ieftinit isi pot permite sa cumpere si din alte produse. In consecinta, scade cererea pentru produsul ieftinit si creste cererea pentru celelalte produse. Un exemplu de cerere regresiva in cazul scaderii pretului apare la bursa, cand asteptarea scaderii preturilor provoaca specula. Chiar daca preturile scad, speculantii nu cumpara actiunile al caror pret a scazut ci vand, sperand sa le recumpere la preturi si mai mici. Atunci cand se scumpeste un produs inferior venitul real se micsoreaza. Consecinta este reducerea standardului de viata al consumatorului care se va limita numai la consumul acelui produs. Consumul produsului inferior va creste pe masura ce pretul va creste.




Elasticitatea cererii


Elasticitatea de pret a cererii poate fi definita ca fiind capacitatea de reactie a cantitatii cerute pentru un anumit produs la o mica modificare a pretului sau. Elasticitatea cererii depinde in principal de 1) disponibilitatea substituentilor pentru bunurile in cauza si de 2) importanta relativa a pretului bunurilor raportate la venitul nostru total. In cazul primului factor, daca nu exista nici un substituent apropiat pentru un produs ,cererea pentru el va fi inelastica deoarece consumatorii sunt obligati sa-l cumpere daca doresc acea clasa de satisfactie. Cererea pentru varza este elastica pentru ca exista multe alte legume care o pot inlocui. Cererea pentru tutun este relativ inelastica de vreme ce nu exista substituenti apropiati ai acestuia. Lipsa de substituenti este o caracteristica specifica a bunurilor generatoare de tabieturi (tutun, alcool, cafea etc.), cererea pentru ele tinzand sa fie neelastica. In cazul celui de-al doilea factor care afecteaza elasticitatea cererii, daca cumpararea unui produs necesita doar o mica fractiune a venitului nostru total, cererea pentru el va fi inelastica. Satisfactia provenita de la o cutie de chibrituri sau de la un ziar este mare in raport cu pretul lui, astfel ca cererea va fi lipsita de reactie la modificarile de pret.


Elasticitatea se calculeaza cu urmatoarea formula:

Ecpx = modificarea procentuala a cantitatii cerute pentru produsul X/ modificarea procentuala a pretului produsului X

Ecpx este coeficientul elasticitatii cererii pentru bunul x in functie de modificarea pretului acestui bun.

Exista trei curbe ale cererii cu elasticitate constanta: curba infinit elastica, curba unitar elastica (cererea se modifica proportional cu pretul pe toata curba) si curba cu elasticitate nula. Curbele cererilor de elasticitate constanta apar in figura de mai jos. (fig.3.1.5a)

Toate celelalte curbe ale cererii au elasticitati care se modifica de-a lungul curbei. Pentru astfel de curbe elasticitatea se refera la un anumit punct de pe curba.














Daca doua curbe ale cererii trec prin acelasi punct, curba cea mai putin abrupta este si cea mai elastica dintre cele doua in acel punct (vezi fig.nr.3.1.5b).

Fig. 3.1.5.b.

 
Text Box:

Sa presupunem ca cele doua produse A si B sunt : carnea de vita (A ) si tigarete (B) si ca pretul se modifica cu 5%, de la P1 la P2. In cazul produsului A, cantitatea ceruta se va modifica mai mult decat proportional, la Q2 (pare a fi o modificare de aproximativ 25%). De aceea:

EcpA = 25% / 5 % = 5


In cazul produsului B, modificarea la Q3 este mai putin decat proportionala (aproximativ 2,5%) de aceea: EcpB = 2,5% /5 =1/2.

Elasticitatea cererii in functie de venit se calculeaza raportand variatia procentuala a cantitatii cerute la variatia procentuala a venitului, in conditiile in care ceilalti parametrii (preturile, de exemplu) sunt mentinuti neschimbati. Atunci cand cererea pentru bunul „X” creste rapid odata cu cresterea veniturilor vorbim de elasticitate mare a produsului „X” in functie de venit (calatoriile cu avionul, servirea mesei la restaurant, automobilele, locuintele proprietate personala, produsele de lux, in general).

Cand cererea pentru un produs „X” scade o data cu cresterea veniturilor, avem de-a face cu un coeficient mic de elasticitate in functie de venit. El poate avea chiar valori negative in cazul produselor inferioare. S-a constatat ca pentru multe bunuri de larg consum, cum ar fi imbracamintea, cererea creste proportional cu venitul.



Principiile de baza ale ofertei

Modelul ofertei evidentiaza legatura intre cantitatea de bunuri si servicii pe care producatorii sunt dispusi sa o aduca pe piata intr-o anumita perioada de timp si pretul pietei, ceilalti factori (costul de productie, pretul bunurilor substituibile si politica economica a statului) ramanand nemodificati. Urmatorul exemplu numeric ne va permite sa construim curba ofertei.


Modelul ofertei de fulgi de porumb

Caz



Pret $/cutie

P


Cantitate oferita

milioane cutii pe an

Q

A



B



C



D



E



Tabelul evidentiaza existenta unei relatii direct proportionale intre pret si cantitatea de fulgi de porumb pe care producatorii doresc sa o vanda. La pretul de 1 $ cutia nu se vor produce fulgi de porumb. Pe masura cresterii pretului creste si volumul productiei fulgilor de porumb.

Curba ofertei generale arata ca in figura nr.3.2.

Unul din motivele pentru care panta curbei ofertei este ascendenta se regaseste in legea randamentelor descres-catoare. Un exemplu ne va convinge. Daca societatea doreste sa consume mai mult vin (cererea de vin creste) atunci va fi nevoie de mai multa munca pentru a cultiva struguri de vin (suprafata de pamant destinata acestei culturi ramane aceeasi !) Fiecare nou muncitor angajat va obtine o recolta suplimentara de struguri din ce in ce mai mica. Dar atentie, exista cerere pentru vin ! Deci pretul cu care se va vinde cantitatea de vin obtinuta suplimentar va fi mai mare. Ca urmare a cresterii pretului, piata ii va putea convinge pe producatori sa fabrice si sa vanda mai mult vin, curba ofertei de vin dobandind astfel o panta ascendenta. Curba generala a ofertei (OO) ne permite formularea legii generale a ofertei: „In general, cu cat pretul de piata este mai mare cu atat este mai mare si cantitatea oferita”.


Factorii care influenteaza marimea ofertei


Factorii care, pe langa pretul de piata al produsului, afecteaza marimea ofertei sunt urmatorii:


Costul de productie

Daca preturile de vanzare raman constante, reducerea costurilor conduce la stimularea productiei, in timp ce cresterea lor, franeaza productia. La randul lor ,costurile sunt influentate de o multitudine de factori care devin astfel factori indirecti ce influenteaza oferta.

Stadiul dezvoltarii tehnologiei sau avansul tehnologic. Acesta consta in realizarea unor schimbari care sa duca la scaderea cantitatii de resurse folosite pentru producerea aceleiasi cantitati de bunuri. Termenul are multiple semnificatii: descoperiri stiintifice, mai buna aplicare a tehnologiilor existente si nu in ultimul rand simpla reorganizare a muncii. O tehnologie avansata reduce costurile unitare si conduce la realizarea productiei de masa. De regula, cu cat tehnologia este mai performanta cantitatea de produse adusa pe piata este mai mare. Aceasta constatare nu este valabila insa si pentru tehnologiile de avangarda (rachete de explorare a spatiului cosmic, servicii de criogenie etc. ) extrem de costisitoare.

Pretul factorilor de productie, adica intrarile in sistem (imput-uri = materii prime, materiale, combustibil, energie etc.). Scaderea pretului combustibilului, de exemplu, va avea influenta asupra costurilor in sensul micsorarii lor si rezultatul poate fi cresterea ofertei de produse alimentare.

Pretul produselor substituibile. Daca pretul de vanzare pe piata al unui produs substituibil creste, oferta pentru ceilalti substituenti descreste pentru ca producatorii acestora vor migra in ramurile care produc substituentul cu pretul cel mai ridicat. Daca intr-o fabrica de automobile sunt in lucru mai multe modele si cererea pentru unul din aceste modele creste, va creste si pretul acelui model. Ca atare, fabrica va decide sa foloseasca mai multe linii de asamblare pentru modelul respectiv, oferta pentru celelalte modele inregistrand o scadere.

Modul de organizare a pietei. Monopolul asupra unei piete, de exemplu, tinde sa creasca preturile la produsele oferite. Cantitatea oferita de monopolul respectiv este acea cantitate care-i asigura un profit maxim. Ea este stabilita fara a se tine cont prea mult de marimea cererii.

Factori speciali care influenteaza oferta:

Conditiile externe afecteaza atat productia propriu-zisa cat si sistemul de distributie. Ele pot fi naturale (uragane, tornade, grindina, inghet, zapada, seceta) sau generate de interventia omului (razboaie, incendii, greve, instabilitati sociale etc.)

Politica economica generala a statului, masura a influentei guvernelor asupra pietei.



a)      Reglementarile fiscale si cele referitoare la salariul minim pot reduce profitabilitatea firmelor. Daca taxele sunt mari, o firma cu costuri si asa ridicate ajunge in situatia in care profitul scade sub cel normal de pe urma capitalului investit. Rezultatul va fi parasirea industriei de catre aceste firme, soldata cu reducerea ofertei. Se impune clarificarea notiunii de profit normal. Acesta este profitul necesar si suficient pentru a retine o firma intr-o industrie si totodata profitul insuficient pentru a atrage in industria respectiva o firma care se gaseste in afara ei.

b)      Tehnologiile care pot fi folosite in anumite ramuri (telecomunicatii, aviatie etc.) sunt stabilite indirect, prin masuri de politica economica care impun canoanele in domeniul protectiei mediului inconjurator, in cel al ocrotirii sanatatii etc. Daca guvernul scade pretentiile sale in privinta standardului pe care trebuie sa-l atinga echipamentul de protectie intr-una din aceste ramuri, oferta va creste deoarece fondurile economisite pe seama echipamentului de protectie vor fi destinate cresterii nivelului productiei..

c)      Incurajarea spiritului inovational ca masura de stimulare a ofertei se poate exemplifica cel mai bine prin situatia din industria calculatoarelor unde, in ultimii ani ,a fost o avalansa de tipuri noi de calculatoare.






Extinderea si contractia ofertei


Atunci cand pretul se modifica in sensul cresterii sau descresterii, oferta se modifica si ea si vorbim de o deplasare de-a lungul curbei ofertei, miscare ascendenta cand oferta creste si miscare descendenta cand aceasta scade. In acest caz vorbim de extinderea, respectiv contractia ofertei asa cum apare in fig. 3.2.2.




Modificarea ofertei


Atunci cand apar schimbari in conditiile ofertei (factorii care influenteaza oferta) se va genera o noua curba a ofertei. Vom vorbi in acest caz despre modificarea ofertei in sensul cresterii sau descresterii ei. (fig.3.2.3.)

In conditiile initiale, pentru pretul de vanzare P1, cantitatea oferita este Q1. Cresterea ofertei poate fi generata de costuri mai mici, tehnologii imbunatatite, reducerea taxelor, conditii naturale favorabile etc. Sub influenta lor productia creste fara a se mari costurile. Astfel, la orice valoare a pretului, cantitatile furnizate sunt mai mari. Curba O2O2 reprezinta curba ofertei majorate pentru care la pretul initial P1 cantitatea oferita este Q2, unde Q2 > Q1. Curba O3 O3 reprezinta curba ofertei micsorate si a rezultat ca urmare a modificarii factorilor ce influenteaza oferta (costuri mai mari, eficienta scazuta, taxe marite, incetarea unor subventii, intreruperi naturale sau provocate de om in ce priveste resursele etc.). Astfel, cantitatea furnizata pietei va fi mai mica pentru orice valoare a pretului. La pretul initial P1 cantitatea oferita va fi Q3, unde Q3 < Q1.



Elasticitatea de pret a ofertei

Elasticitatea de pret a ofertei este definita ca fiind capacitatea de reactie a cantitatii oferite la modificarile de pret. (si se calculeaza ca raport intre variatia cantitatii oferite si variatia procentuala a pretului).Oferta perfect elastica (destul de improbabila in viata reala) arata ca in figura 3.2.5.a.



La preturi mai mici decat P1 furnizorii nu sunt pregatiti deloc sa oferteze dar la P1 sunt pregatiti sa ofere orice cantitate. Oferta rigida sau de elasticitate nula apare in figura nr.3.2.5.b si se intalneste in cazul ofertei unor lucrari de arta rare avand ca autori genii. Oferta de elasticitate unitara este un caz special in care Eof. = 1.(vezi figura nr.3.2.5.c.). Orice curba a ofertei in forma de linie dreapta care trece prin origine trebuie sa aiba elasticitate unitara cu alte cuvinte cantitatea furnizata trebuie sa se modifice proportional cu pretul.

Oferta este relativ elastica atunci cand factorii de productie pot fi procurati cu usurinta. Exemplul industriei textile cand, daca creste putin pretul de vanzare de piata, productia poate fi marita fara greutate, este edificator.

Un factor care influenteaza oferta este timpul. Este posibil ca, imediat dupa cresterea pretului, firmele sa nu poata spori volumul de munca, materiale si capital necesar pentru productie, oferta fiind foarte inelastica in raport cu pretul. De cele mai multe ori oferta nu se poate adapta instantaneu la semnalul trimis de piata prin intermediul pretului de vanzare de piata, deoarece producatorii au nevoie de timp pentru a organiza un nou ciclu de productie (exemplul producatorilor de carne este expresiv – turmele trebuie intai crescute!).



Curba regresiva a ofertei pentru forta de munca


In cazul curbei generale a ofertei avem o singura situatie speciala, curba cu intoarcere la capatul superior, valabila pe piata fortei de munca. Aflandu-ne pe o piata speciala se va inlocui variabila „pret” de pe ordonata cu variabila „salariu” iar „cantitatea” de pe abscisa cu „timpul lucrat” exprimat in om/ore, om/luna etc. Curba speciala a ofertei fortei de munca va arata ca in figura nr. 3.2.4.

Cand salariile sunt foarte mari, deci muncitorii pot castiga suficient pentru intretinerea familiilor chiar in perioade de lucru mai scurte, s-a constatat cresterea fenomenului absentarii, in special cand munca este grea si neplacuta. In aceasta situatie chiar daca venitul creste, utilitatea lui marginala (satisfactia pe care o procura muncitorului) scade, in timp ce utilitatea marginala a odihnei, a timpului liber in general, creste. In cazul unui bazin carbonifer s-a constatat ca la nivelul S1, salariul platit a fost suficient pentru a determina realizarea a 35 de mii ore de lucru pe saptamana. La S2 ( S2 > S1), plata suplimentara a determinat scaderea ofertei de munca si nicidecum marirea ei pentru ca absentarea a redus totalul de ore lucrate.



Echilibrul dintre cerere si oferta

Cererea si oferta examinate separat se intalnesc si se confrunta, in realitate, pe piata rezultand un echilibru al pretului si al cantitatii. Echilibrul de piata se va stabili la acel pret si la acea cantitate la care volumul cererii si al ofertei devin egale.

Combinand datele pentru cererea si oferta de cutii de fulgi de porumb se obtine tabelul de mai jos:


Combinarea cererii cu oferta de fulgi de porumb

Caz

Pret ($/cutie)

Cererea anuala a consumatorilor

Nr.de cutii de fulgi de porumb oferite anual

Presiunea asupra pretului

A




in jos

B




in jos

C




neutra

D




in sus

E




in sus


Graficul corespunzator apare in figura nr. 3.3.

Cererea pentru fulgi de porumb este slaba cand pretul e ridicat si mare cand pretul e scazut. Oferta pentru acest produs e mica cand pretul e scazut si mare cand pretul e ridicat. In punctul E cererea si oferta sunt in echilibru. Numai la pretul de 3 $/cutie toate cele 12 milioane de cutii de fulgi de porumb aduse pe piata isi vor gasi cumparatori si piata se va goli. Peste pretul de echilibru furnizorii sunt pregatiti sa ofere dar cumparatorii nu sunt pregatiti sa ceara.Sub acest pret, consumatorii sunt cei pregatiti sa ceara in timp ce furnizorii nu sunt dornici sa ofere. Pretul care egalizeaza cererea si oferta este pretul pietei. Semnalul pe care piata il transmite agentilor economici (gospodarii casnice, firme, stat) este tocmai acest pret de piata ! Cererea si oferta reactioneaza in mod diferit la modificarea pretului de piata. Astfel, cererea poate reactiona prompt la schimbarea pretului deoarece consumatorii isi pot regla instantaneu cererea. Oferta, in schimb, nu poate reactiona prompt deoarece exista intotdeauna o diferenta de timp de cand cererea se modifica pana cand oferta se adapteaza la aceasta schimbare. Antreprenorul trebuie sa-si refaca planurile de activitate, sa treaca la fabricarea altui produs, sa construiasca o noua fabrica, sa insamanteze, sa foreze etc. inainte de a produce ceva.



Modificarea pretului de piata ca urmare a schimbarii cererii si ofertei


Modificarea conditiilor (factorilor) care influenteaza cererea si oferta au ca rezultat curbe noi, complet diferite. Aceste schimbari conduc la cerere sau oferta de mai multe sau mai putine bunuri pentru aceeasi valoare a pretului de piata!

Aceste schimbari determina modificarea pretului de piata deoarece pozitia de echilibru se schimba. Distingem 4 modificari posibile: a) cresterea cererii; b) descresterea cererii; c) cresterea ofertei; d) descresterea ofertei.

a)      Efectul cresterii cererii asupra pretului pietei apare in figura nr. 3.3.1a.


Fig.3.3.1.a



 


Text Box:  Modificarea factorilor care determina marimea cererii (marimea venitului disponibil, gusturile, preferintele consuma-torilor etc.) transforma curba CC in C1C1, curba cererii majorate.

Oferta nu se poate adapta instantaneu deoarece antrepre-norul are nevoie de timp pentru a-si modifica planul de activitate. In consecinta, se manifesta penuria pentru produsul respectiv ceea ce conduce la cresterea pretului de piata de la P1 la P2. (P2 corespunde noului punct de echilibru E2 format la intersectia noii curbe de cerere C1C1 cu oferta rigida, cantitatea Q1). Aceasta crestere a pretului de piata procura profituri excelente pentru cei ce furnizeaza produsul in cantitatea Q1. Profiturile mari determina firmele sa-si extinda productia si oferta creste de la cantitatea Q1 la Q3 (deplasare de-a lungul curbei de oferta). Noul punct de echilibru E3 apare la intersectia curbei majorate a cererii (C1C1) cu oferta extinsa si ii corespunde pretul de piata P3. Deci, pretul de piata scade de la P2 la P3. In concluzie, cresterea cererii ridica pretul de piata si, in final, mareste cantitatea furnizata de producatori (Q3 > Q1).

b) Figura nr.3.3.1b prezinta grafic efectul micsorarii cererii asupra pretului de piata.


Curba C1C1 este curba cererii micsorate, rezultat al modificarii factorilor ce influenteaza cererea. Deoarece antreprenorii care furnizeaza marfa nu pot opri imediat producerea acesteia, pe piata oferta va devansa cererea ,ceea ce va conduce la scaderea pretului de piata de la P1 la P2, sinonim cu inregistrarea de pierderi de catre producatori. P2 devine pentru scurt timp pretul de piata, corespunzand punctului de echilibru E2 aflat la intersectia curbei cererii micsorate cu oferta rigida (Q1). Sub influenta pierderilor oferta se contracta (productia se reduce de la Q1 la Q3). Pe masura ce aceasta se contracta preturile incep sa-si revina si urca de la P2 la P3. Noul pret de piata este P3 si corespunde punctului de echilibru P3, aflat la intersectia curbei cererii micsorate cu cea a ofertei contractate. Deci, o scadere a cererii micsoreaza pretul de piata si in final conduce la o oferta mai mica din partea furnizorilor.

c) Efectul cresterii ofertei asupra pretului de piata se prezinta ca in figura nr. 3.3.1c

Sub influenta factorilor care determina cresterea ofertei (schimbarea tehnicilor de productie, cresterea productivitatii muncii etc.) curba OO se transforma in curba ofertei majorate, O1O1. Oferta sporita determina aparitia unui surplus pe piata, urmarea fiind scaderea preturilor. Consumatorii reactioneaza rapid (cererea se adapteaza prompt), cererea extinzandu-se pentru a prelua noua oferta la pretul P2. Acest nou pret de piata corespunde punctului de echilibru E2, aflat la intersectia curbei cererii extinse cu curba ofertei majorate. Cresterea ofertei determina deci, o scadere a pretului (P2<P1) si o crestere a cantitatii cerute (Q2 > Q1).


d) Graficul din figura nr. 3.3.1.d prezinta efectul scaderii ofertei asupra pretului de piata.

Sa imaginam situatia in care sub incidenta crizei de materii prime, a unui eventual razboi etc. oferta scade (curba O1O1 fiind curba ofertei micsorate). Absenta de pe piata a produselor conduce la cresterea preturilor. Consumatorii reactioneaza rapid si cererea se contracta la Q2 realizandu-se echilibrul la noul pret de piata P2. Oferta scazuta determina deci cresterea pretului de piata de la P1 la P2,simultan cu scaderea cantitatii cerute.

In concluzie, sumarul legilor cererii si ofertei se prezinta astfel:

In general, cantitatea ceruta creste odata cu scaderea pretului.

In general, cantitatea oferita creste odata cu cresterea pretului.

Pretul de echilibru este acel pret care egalizeaza cererea cu oferta.

O cerere marita ridica pretul si provoaca o extindere a ofertei.

O cerere micsorata scade pretul si determina o contractie a ofertei.

O oferta crescuta scade pretul pietei si determina extinderea cererii.

O oferta micsorata ridica pretul de piata si provoaca contractia cererii.

Deci, se poate spune ca mecanismul pietei reflectat cu ajutorul curbelor de oferta si cerere determina preturile si cantitatile bunurilor produse si, in consecinta, in conditiile liberei concurente, rezolva simultan cele trei mari probleme ale economiei: ce, cum si pentru cine se produce.



Modalitati de folosire a curbelor de cerere si oferta

Analiza economica intreprinsa cu ajutorul curbelor de cerere si oferta este unul dintre cele mai utile instrumente de care dispune economia generala. Vom exemplifica acest lucru cu ajutorul unor cazuri concrete.


Oferta rigida, neschimbata


Exista bunuri, obiecte care cantitativ nu pot fi multiplicate, marite si nici inlocuite cu alte exemplare. Un astfel de bun poate fi tabloul unui mare pictor care se gaseste intr-un singur exemplar, suprafetele de pamant care sunt date, limitate, s.a. In astfel de cazuri oferta este o linie dreapta verticala ridicata dintr-un punct al axei “cantitate”, nefiind sensibila la miscarea pretului, ci numai la cererea care se misca de-a lungul liniei de oferta in sus sau in jos ca in figura 3.4.1.




Cresterea cererii in conditiile ofertei totale rigide duce la majorarea proportionala a preturilor in raport cu factori cum sunt: posibilitatile de substituire, caracterul cererii pe care o satisface etc.


Oferta in conditiile costurilor constante


Exista cazuri cand putem mari cantitatea dintr-un bun oarecare fara nici o dificultate, pretul bunului respectiv ramanand constant. Aceasta se explica prin rigiditatea costului unitar in raport cu cresterea sau descresterea productiei. Un astfel de bun ar putea fi o resursa naturala abundenta (apa de mare in statiile de desalinizare) cand cantitatea produsa din aceasta nu modifica pretul de vanzare. Oferta in acest caz este o linie dreapta orizontala, de-a lungul careia se deplaseaza cererea ca in figura 3.4.2.


Cazul costurilor descrescatoare



Cu ocazia examinarii curbei de oferta s-a vazut ca ea se misca de la stanga spre dreapta si de jos in sus. Deci, o data cu marirea cantitatii dintr-un bun oferit spre vanzare cresc si preturile, determinate de sporul costului unitar conform legii randamentului descrescator. In practica intalnim insa si exemple cand pretul nu creste in urma deplasarii ofertei, ci scade. Trecerea de la productia de unicate sau serie mica la cea de serie mare sau de masa ofera un astfel de exemplu.



La reducerea costului conduce si progresul tehnologic. In aceste cazuri se produce ca in figura 3.4.3 o translare a curbei si nu o deplasare in lungul ei.

La inceput a avut loc deplasarea ofertei O1O1 de-a lungul curbei cererii CC provocata de trecerea la productia de masa sau la o noua tehnologie. In locul lui E1 a aparut un nou punct de echilibru, E2. Se realizeaza insa, in acelasi timp, si deplasarea curbei cererii de-a lungul curbei de oferta. Din aceasta cauza pretul nu va scadea prea mult, ci se va stabili la P3, pret care, ca si P2, este de asemenea mai mic decat cel corespunzator punctului de echilibru E1, dar mai aproape de acesta.


Paienjenis dinamic cu adaptare intarziata


Utilizarea curbelor de cerere si oferta este foarte vasta si nu se reduce numai la cazurile de adaptare instantanee. In multe cazuri intalnim un dinamism accentuat al unor oscilatii datorate unor adaptari intarziate. Se presupune ca un bun competitiv cum este carnea de porc se vinde cu ajutorul licitatiei. Deci pretul se stabileste pe baza raportului cerere-oferta al unui moment dat si se afla la intersectia verticalei ridicata dintr-un punct al axei “cantitate” cu curba CC. Cu ajutorul acestui pret se stabileste cantitatea de carne de porc care va fi produsa si pusa in vanzare in viitor. Daca pretul este ridicat, atunci producatorii vor produce si vor veni pe piata cu o cantitate mai mare de carne, corespunzatoare noului pret. Deci, curba OO face legatura intre pretul actual si cantitatea de carne de care va avea nevoie piata in viitor. Daca in cazul curbelor de cerere si oferta cu adaptare intarziata intervine reducerea brusca a cantitatii de carne datorata unei epidemii declansate in crescatoriile de porci, acest eveniment se reprezinta grafic ca in figura 3.4.4.

Raspunsul ofertei la noile preturi, rezultate dintr-o situatie de penurie, va fi intarziat de durata ciclului de productie al carnii de porc. Dificultatile de raspuns vor genera o accentuare a penuriei, o crestere exacerbata a pretului si implicit o sporire peste necesar a ofertei in noul ciclu de productie.

Echilibrarea pietei, in conditiile modelului prezentat, se va produce numai dupa mai multe iteratii si va fi in functie de inclinatia curbei de cerere si a celei de oferta precum si a unor factori stabilizatori cum sunt politica guvernamentala, manifestari de cartelare a pietei si altele. In graficul din figura 3.4.4 se reduce brusc cantitatea de carne pusa in vanzare, de la Q* la Q1. Noua cantitate Q1, mult mai mica, va avea un pret mai mare corespunzator noului echilibru E1. Noul pret P1 va determina acea cantitate de carne care va fi produsa si pusa in vanzare intr-un viitor apropiat. Noua cantitate de carne F2 este mai mare decat cea produsa inaintea pierderilor din cauza epidemiei. Aceasta situatie va determina scaderea preturilor de la P1 la P2. In consecinta va avea loc reducerea cantitatii de carne pusa in vanzare, ceea ce din nou va duce la majorarea preturilor pana la P3. Deci, treptat, prin diminuarea oscilatiilor de preturi si cantitati se ajunge din nou la punctul de echilibru existent initial. In lumea contemporana statul intervine in viata economica cu mijloace variate. Cazurile prezentate in continuare sunt mostre ale interventiei guvernelor in economie.


Cine va suporta impozitul aplicat la pretul benzinei?


Cu ajutorul ecuatiilor de cerere si oferta se poate calcula exact impartirea impozitului (introdus in pretul benzinei) intre consumatori si producatori. Guvernul american, de exemplu, a stabilit un impozit de 1 dolar pentru fiecare gallon de benzina vandut (1 gallon SUA = 3,785 l). In conditiile noilor preturi curba de cerere nu va cunoaste nici o modificare. Consumatorii sunt dispusi in continuare sa procure o cantitate apropiata de aceea pe care au cumparat-o inaintea majorarii pretului la benzina. Deci, curba ofertei va transla de-a lungul curbei de cerere ca in figura 3.4.5.

Noua curba de oferta O1O1 este paralela cu curba OO. Noul pret va fi de 1,90 dolari si la acest pret se va vinde o cantitate de 77 miliarde galloane benzina in loc de 100 miliarde galloane inaintea introducerii impozitului. Din impozitul de 1 dolar, 0,90 dolari va fi suportat de consumator, deoarece benzina este un produs cu rigiditate accentuata in raport cu pretul, si numai 0,10 va fi suportat de producator.

Guvernul poate interveni in functionarea pietei nu numai prin impozite, ci si prin stabilirea nivelului maxim sau minim al unor preturi.


Stabilirea unui plafon al pretului la benzina


Stabilirea plafonului maximal al preturilor are efecte economice numai daca acesta se situeaza sub nivelul pretului de echilibru. In alte situatii plafonul maximal nu este operant deoarece cererea si oferta vor determina oricum un nivel maximal al pretului.

Vom examina efectele economice ale stabilirii plafonului maxim al pretului la benzina cu ajutorul graficului din figura 3.4.6.


In conditiile existentei unui plafon al preturilor nu are loc echilibrarea ofertei cu cererea. Consumatorii doresc o cantitate de benzina mult mai mare decat cantitatea ce li se ofera. Din cantitatea oferita lipseste aceea care este cuprinsa intre punctele J si K. Aceasta diferenta este atat de mare, incat un timp indelungat cererea de benzina nu va fi satisfacuta. Vor fi consumatori care vor ramane fara benzina si care ar fi fost dispusi sa plateasca 2 $ si chiar mai mult pentru un gallon.

In conditiile cand o lege administrativa nu permite cresterea pretului, incepe perioada lipsurilor. Se va institui un sistem de distribuire a benzinei pe baza de bonuri, stat la coada, piata neagra, specula etc.

Stabilirea nivelului minim admis al salariilor



Nivelul minim admis prin lege al salariului orar este operant numai daca se afla peste nivelul de echilibru al cererii si ofertei de munca. In conditiile cand guvernul fixeaza prin lege nivelul minim admis al salariilor patronii nu vor angaja noi muncitori deoarece salariul stabilit este prea ridicat in raport cu nivelul general al preturilor si va genera o scadere a rentabilitatii ramurilor care folosesc munca de calificare redusa si necalificata. Astfel multe persoane, in special tineri, vor ramane fara slujbe, vor deveni someri. Aceasta situatie este prezentata in graficul din figura 3.4.7.

Salariul minim, RR, este stabilit la un nivel care depaseste cu mult nivelul de echilibru al pietei libere. Noul punct de echilibru, fortat, este punctul J. Din aceasta cauza numarul muncitorilor figurat prin segmentul JK intra in categoria somerilor. Desigur, renuntarea la plafonarea salariului ar permite miscarea de-a lungul curbei OO a ofertei de munca si atragerea in productie de noi muncitori. Deseori masurile de protectie sociala au si efecte contrare intentiilor guvernantilor.









Stabilirea de catre guvern a plafonului chiriei



In conditiile economiei de piata chiria platita pentru locuinte se stabileste in functie de oferta din partea celor care nu au locuinte sau care doresc sa se mute intr-un alt apartament. Cand guvernul intervine si stabileste nivelul chiriei impotriva intereselor proprietarilor asistam la o serie de urmari. Chiria mica nu va permite intretinerea locuintelor. Aceasta va declansa procesul degradarii lor (se considera ca o chirie necorespunzatoare distruge cladirile mai mult decat bombardamentul in timpul razboiului). Apare de asemenea si lipsa de spatiu locativ deoarece nu sunt fonduri pentru noi investitii.

In graficul din figura 3.4.8 nivelul maxim al chiriei se gaseste pe linia CC. Ea se situeaza sub nivelul punctului de echilibru E al pietei libere. Distanta dintre punctele J si K indica cerere nesatisfacuta de spatiu locativ. O data cu miscarea nivelului chiriei in sus de-a lungul curbei OO, incepe constructia de locuinte si folosirea mai eficienta a spatiului existent.








Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact