StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Dovedeste-ti eficienta, sau invata de la altii
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » ECONOMIE » economie generala
Trimite articolul prin email Inflatia: definire, cauze,mecanisme : Economie generala Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Inflatia: definire, cauze,mecanisme



Inflatia: definire, cauze,mecanisme

- Sinteza -

Notiunea de inflatie este legata de masa banilor in circulatie. Atunci cand in economie se afla o masa de bani fara valoare proprie, excesiva comparativ cu nevoile, banii se depreciaza raport cu aurul si cu celelalte marfuri.

Trebuie sa remarcam ca inflatia este o permanenta in cadrul economiei, un dezechilibru ce afecteaza toate economiile nationale, insa in proportii 232j93c diferite. In acelasi timp inflatia reprezinta si un proces complex prin care se afirma multiple dezechilibre din economie.




Definitia cea mai simpla ce se poate da acestui fenomen este aceea a unui proces de crestere cumulativa si autointretinuta a nivelului general al preturilor.

Cauza imediata a inflatiei este dezorganizarea economica si financiar-monetara, reflectata prin cresterea masei banilor in circulatie intr-un ritm mai rapid decat cel al cresterii productiei. Pentru ca banii reprezinta putere de cumparare, asistam la o creare 'artificiala' de putere de cumparare activa, deci la cresterea cererii solvabile, crestere care depaseste oferta de marfuri si servicii. Dezechilibrul se rezolva, pe piata, prin reducerea spontana a puterii de cumparare a masei banilor, deci prin cresterea preturilor si tarifelor. Majoritatea specialistilor sunt de acord ca inflatia se defineste ca un dezechilibru macroeconomic caracterizat prin doua tendinte majore:


a) - cresterea generalizata si persistenta a preturilor

b) - scaderea puterii de cumparare a banilor

In legatura cu prima tendinta se cer facute cateva observatii si anume:

- procesul cresterii preturilor trebuie sa fie unul de durata si nu unul conjunctural. Cu alte cuvinte, nu orice crestere a preturilor (conjuncturala) reprezinta inflatie, in conditiile in care preturile vor reveni la nivelele anterioare sau chiar vor scadea sub aceste niveluri (cum se intampla spre exemplu in preajma anumitor sarbatori).

- cresterea inegala a preturilor diferitelor grupe de produse imprima o tendinta generala de crestere. Daca au loc cresteri de pret doar la una sau cateva produse/grupe de produse, pe cand la altele nu survin astfel de schimbari sau chiar au loc scaderi de pret, situatia nu trebuie interpretata ca fiind neaparat de natura inflationista.

- cresterea preturilor este una cumulativa, adica fiecare noua marire de pret antreneaza noi cresteri, in cadrul unei reactii in lant (mecanisme de tip feed-back). Se creaza astfel asa numitele circuite inflationiste.

Cealalta tendinta - scaderea puterii de cumparare - se desfasoara concomitent cu prima si evidentiaza faptul ca in decursul unei perioade de timp volumul bunurilor economice ce se pot cumpara cu o anumita suma de bani scade. Intre evolutia preturilor si a puterii de cumparare exista o corelatie nemijlocita si de sens contrar. Ele sunt in fapt doua 'laturi' ale aceluiasi fenomen.

Cauze principale ale inflatiei

Inflatia prin bani

Cei dintai economisti ce s-au aplecat asupra cauzelor cresterii preturilor au fost ispititi de explicatia monetarista (Jean Bodin, William Petty, John Locke, David Hume, David Ricardo s.a.). Formalizarea cea mai cunoscuta a teoriei cantitative a banilor dateaza de la inceputul anilor '20 si apartine lui Irving Fischer:

M x V = P x T

unde: M = cantitatea banilor in circulatie; V = viteza de rotatie a banilor; P = pretul diferitelor produse; T = volumul tranzactiilor (cantitatea de produse existenta), corespunzand P.I.B. real.

Egalitatea de mai sus reprezinta o permanenta realitatea in cadrul oricarei economiei nationale. Ca urmare orice crestere a cantitatii de bani superioara cresterii productiei reale duce la o majorare a ansamblului preturilor astfel incat (la o viteza de circulatie a banilor constanta) ansamblu schimburilor sa fie egal cu cea a cantitatii noii de bani in circulatie. Referitor la cele de mai sus David Hume se exprima plastic: 'daca printr-un miracol s-ar dubla peste noapte cantitatea de bani, ansamblul preturilor s-ar multiplica cu doi a doua zi'.



Asadar, explicatia inflatiei este legata de cresterea excesiva a masei monetare in raport cu cea necesara functie de volumul bunurilor existente la un moment dat pe piata prin:

- emisiune necontrolata de moneda (pentru finantarea deficitului bugetar, prin sistemul de creditare sau datorita existentei unei mase importante de valuta necontrolata)

- cresterea vitezei de circulatie a banilor (legata si de anticiparile inflationiste: 'asteptarea' unor cresteri semnificative de preturi in perioada imediat urmatoare ii determina pe subiectii si agentii economici sa caute sa 'scape' cat mai repede de bani, sa-si cheltuiasca cat mai repede veniturile, accelerand astfel circulatia monetara).

2. Inflatia prin cerere

Aparitia unui exces de cerere globala comparativ cu oferta, fata de care economia nu ras-punde prompt se transforma intr-un decalaj inflationist ce determina cresterea preturilor. Cresterea preturilor determina o intensificare sporita a cererii, consumatorii temandu-se de cresterii si mai mari a preturilor. Fenomenul se autoalimenteaza si se extinde. Cauze:

- scaderea inclinatiei spre economisire, respectiv cresterea inclinatiei spre consum inclusiv prin detezaurizare (populatia recurge masiv la cheltuirea economiilor anterioare). Aceasta poate avea la baza modificarea relativa a sistemului de preturi (nu neaparat de natura inflationista), imbogatirea conjuncturala a anumitor grupuri sociale sau schimbari bruste si esentiale ale anticiparilor privind preturile, veniturile sau remunerarea economiilor.

- incapacitatea aparatului productiv de a raspunde cererii, respectiv schimbari in structura cererii neacoperite de mutatii corespunzatoare si imediate in structura ofertei/productiei (ca urmare a unor grave dezechilibre existente in economie, lipsa resurselor, insuficienta capacitatilor de productie, scaderea brusca si masiva a ofertei/productiei etc.). O astfel de situatie ar trebui sa se manifeste intr-o economie normala numai in masura in care resursele productive disponibile sunt deplin utilizate (inclusiv ocuparea deplina a fortei de munca), stocurile nu sunt indestulatoare si importurile nu pot acoperi insuficienta ofertei interne.

3. Deficitul bugetar

In situatia in care deficitul bugetului de stat (cheltuielile statului sunt mai mari decat veniturile ordinare) se datoreaza unor cheltuieli 'neproductive' excesive (aparat administrativ supra-dimensionat, aparare s.a.) sau unor cheltuieli productive cu efect intarziat (cazul unor investitii a caror rezultate directe sau indirecte se manifesta dupa o perioada lunga de timp), iar diferenta este acoperita prin asa numitele 'imprumuturi de la banca de emisiune', adica prin emisiuni monetare fara acoperire, vom asista la cresterea masei banilor in circulatie si implicit la o cresterea artificiala a cererii solvabile, in timp ce volumul bunurilor economice ramane acelasi.

4. Inflatia prin costuri

Intre costuri si preturile de oferta exista - asa dupa cum se cunoaste - o legatura stransa si, ca urmare, orice modificare a costurilor va determina cresteri de pret. Cresterea costurilor de productie se poate datora unor cauze diverse, cum ar fi:

- o crestere a remunerarii factorilor de productie superioara sporirii productivitatii lor (in principal cresteri salariale peste nivelul productivitatii sau cresterea mai rapida a salariilor decat cea a productivitatii muncii, dar si reducerea eficientei utilizarii factorilor de productie). In masura in care aceasta afecteaza un numar suficient de mare de firme, rezultatul va fi o tendinta de crestere a preturilor de oferta, cel mai probabil urmata de noi solicitari de cresteri salariale. Daca ele se vor obtine, se va declansa o spirala inflationista preturi-salarii care se va amplifica si autoalimenta, fiind considerata principala responsabila de inflatia prin costuri.

raritatea crescanda a unor resurse manifestata prin cresteri de preturi la materiile prime;

aplicarea pe un interval de timp a unor amortizari accelerate;

fiscalitate directa pentru productie ridicata (sau in crestere);



nivelul ridicat al dobanzilor la creditele pentru productie;

costul datoriei publice;

cheltuieli excesive pentru protectie sociala etc.

5. Inflatia externa (importata)

Mecanismul acesteia actioneaza pe mai multe planuri:

Astfel, cresterea preturilor externe in valuta, la fel ca scumpirea importurilor determinata de devalorizarea monedei nationale, va duce - dupa caz - la cresterea preturilor pe piata interna a bunurilor importate, respectiv la cresterea costurilor de productie pentru bunurile ce incorporeaza produse importate.

Excedentul balantei comerciale face ca pe piata interna sa ramana mai putine bunuri economice disponibile in conditiile in care veniturile disponibile si cantitatea banilor in circulatie este aceiasi. Aceasta influenta se manifesta cu atat mai puternic cu cat marimea excedentului comercial depaseste nivelul economiilor.

Importul de capital conduce direct (sau indirect prin cresterea capacitatilor de acordare a creditelor interne) la cresterea masei monetare, iar daca nu este insotit si de o crestere corespunzatoare a bunurilor importate acest 'surplus' va fi compensat prin cresteri de pret.

6. Inflatie prin structuri

Cauzele principalele vizeaza existenta unor structuri institutionale ce nu permit manifestarea deplina a mecanismelor autoreglatoare ce tin de concurenta perfecta, ca si a altor mecanisme 'obiective'. Se includ aici: cadrul legislativ (in special legislatia sociala), concentrarea aparatului de productie, existenta si manifestarea sindicatelor, 'globalizarea' negocierilor in materie de salarii si interventia statului in fixarea salariilor si intr-un cadru mai larg in redistribuirea veniturilor, validarea de catre stat a creantelor private, inegalitatea conditiilor de productie etc. In sinteza este vorba aici de existenta structurilor oligopoliste si monopoliste si de interventia statului.

Lipsa sau 'atenuarea' liberei concurente face ca nivelul preturilor de 'monopol' sa fie superioare, in timp ce eficienta activitatilor respective sa fie, ca regula generala, mai redusa. Totodata, nivelul de salarizare in astfel de firme si ramuri este mai ridicat, iar revendicari salariale pot fi si sunt acceptate cu mai mare usurinta, ca urmare a posibilitatilor de a 'arunca' respectivele cresteri de salarii si de cost pe seama preturilor.

Economiile cunosc nu numai perioade de crestere a preturilor ci si perioade de scadere a acestora. Un astfel de proces de scadere durabila a nivelului general al preturilor poarta denumirea de deflatie. Regula generala a evolutiei economice o reprezinta alternanta perioadelor de inflatie si deflatie.

Literatura economica retine si utilizeaza si conceptul de dezinflatie cu referire la procesele de reducere (incetinire) a ritmului de crestere a nivelului general al preturilor, sau altfel spus de scadere durabila a ratei inflatiei (aceasta inregistrand in continuare valori 'pozitive').

Principalele cauze ale deflatiei sunt: scaderea pretului materiilor prime importate, politici de austeritate care sa nu permita decat cresterea somajului si o politica monetara riguroasa. Cresterea cursului dolarului si a altor monede liber convertibile pot duce la o deflatie, care insa se resimte diferit in economiile diferitelor state.








Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact