StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Noi putem sa te ducem spre NIVELUL URMATOR
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » ECONOMIE » microeconomie si macroeconomie
Trimite articolul prin email Cererea : Microeconomie si macroeconomie Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Cererea



Cererea

Concept. Legea cererii

Cererea este o categorie economica ce exprima ,in anumite conditii

social-istorice, nevoia sociala. Cererea este numai o parte a nevoii sociale, determinata de marimea mijloacelor banesti, de puterea de cumparare de care dispun membrii societatii. Ea reprezinta parte solvabila a nevoii sociale, respectiv acea parte care poate fi satisfacuta de piata. Deci, cererea reprezinta cantitatea totala dintr-un anumit bun, care poate fi cumparata pe piata, intr-o perioada determinata de timp, la un anumit pret dat.

Cererea poate fi privita ca cerere pentru un produs sau un serviciu anume, pentru o industrie sau cererea pentru o firma, respectiv pentru productia ei.




Dimensiunea cererii pentru un anumit bun, precum si dinamica acesteia sunt determinate de nivelul si dinamica pretului bunului respectiv. Deci, intre evolutia pretului unitar al unui bun si cererea de piata pentru bunul respectiv exista o relatie de cauzalitate.Aceastarelatie este exprimata in mod foarte clar de legea cererii. Conform acestei legi, daca pretul bunurilor, resurselor si servic 838j97i iilor va scadea, in mod corespunzator va creste cantitatea de marfa ceruta intr-o anumita perioada si invers, daca preturile cresc, va scadea cantitatea de marfa ceruta in perioada de timp respectiva ( celelalte conditii raminind neschimbate ).

Relatia dintre pretul unitar al unui bun si cantitatea de bunuri ceruta intr-o anumita perioada de timp se poate reprezenta grafic, obtinindu-se curba cererii.

Exemplu Sa presupunem ca avem un bun oarecare X, a carei cerere individuala lunara la diferite preturi aratata astfel (tabelul 1)

Tabel 1

Cererea individuala pentru bunul X






Grafic, reprezentarea relatiei dintre pretul unitar si cantitatea ceruta se arata in (fig. 1)









Deci, de notat, la preturi ridicate se cer cantitati mici si invers.

Relatia dintre pretul unitar al unui bun si cantitatea de bun ceruta, intr-o anumita perioada de timp, de catre un individ, este cunoscuta sub denumirea de cerere individuala.

Cererea poate fi reprezentata: grafic, tabelar si analitic cu ajutorul functiei.

Cererea variaza atit cantitativ, cit si calitativ. Variatia cererii cauzata de schimbarile in pretului bunului se numeste schimbare cantitativa a cererii. Grafic aceasta prezinta deplasarea pe curba cererii de la un punct la altul. Deplasarea curbei cererii intr-o pozitie noua arata ca cererea se schimba calitativ. Aceasta se intimpla cind variaza alti factori diferiti de pret. Deplasarea curbei in dreapta semnifica faptul ca cererea creste, deplasarea curbei in stinga cererea scade.

In functie de comportarea curbei cererii, in urma variatiei diferitilor factori, marfurile pot fi clasificate in bunuri substituibile si complementare, precum si in bunuri economice si inferioare. Daca o data cu cresterea pretului la bunul 1 cererea bunului 2 creste, aceste bunuri sunt substituibile. Explicatia e simpla : daca creste pretul la mere , consumatorii se orienteaza , sa zicem , la pere , care intr-o masura anumita substituie necesarul de fructe pentru acesti consumatori si ,in consecinta , la pere. Dar reactia consumatorului e cu totul alta cind se schimba pretul la acele marfuri care pot fi folosite numai in amsamblu, completindu-se una pe alta ( bunuri complementare ). Exemplu: Stofa pentru costume si nasturii. Daca stofa se scumpeste, atunci se cumpara mai putina, si cererea si la nasturi scade. Clasificarea marfurilor in marfuri de substitutie si complementare e in mare masura subiectiva. Aceleasi perechi de marfuri, in functie de preferintele individuale pentru un consumator, pot fi substituibile, iar pentru altul complementare.

In functie de reactia curbei cererii la schimbarile survenite in veniturile consumatorilor, putem vorbi despre bunuri inferioare si normale. Cind veniturile consumatorilor cresc, creste si cererea la majoritatea marfurilor (carne, imbracaminte, incaltaminte etc.).Astfel de marfuri se numesc normale. Insa, exista o serie de bunuri a caror cerere se reduce o data cu cresterea veniturilor (subprodusele alimentare, tesaturile sintetice). Astfel de marfuri sunt cosiderate inferioare. Cind veniturile cresc, curba cererii la astfel de marfuri nu se deplaseaza la dreapta, ci la stinga.

Functia cererii unui bun poate fi analizata ca cerere individuala si ca cerere globala (totala pe piata). Curba cererii individuale ne arata tabloul intentiilor de a procura un bun de catre un consumator concret la un moment dat, pentru diferite niveluri de pret.


Factorii ce influenteaza asupra cererii

Intr-o anumita perioada de timp, cererea pentru un bun poate sa se reduca

sau sa creasca. Factorii sau conditiile care influenteaza cererea in cazurile cind nivelurile de pret unitar nu se modifica sunt urmatoarele : pretul altor bunuri; veniturile indivizilor; perspectiva (asteptarile) privind evolutia pietii; gusturile.

Pretul altor bunuri. Bunurile, in raport cu un anumit bun (in cazul nostru

cu bunul X ), se clasifica in

a)    Bunuri substituibile, sunt acelea care satisfac aceleasi nevoi sau trebuinte ca si bunul in discutie. Cind pretul unui bun substituibil creste, curba bunului in discutie ( bunul X ) se deplaseaza spre dreapta si invers ( vezi fig. 2 ).

b)    Bunuri complementare, sunt acele bunuri care in consum se folosesc impreuna. Cind pretul unui bun complementar fata de altul scade, curba cererii pentru bunul initial ( bunul X ) se va deplasa spre dreapta.

c)     Bunuri neinrudite. Modificarea pretului la un bun neinrudit cu bunul initial ( bunul X ), nu influenteaza in nici un fel curba cererii la bunul initial.














Veniturile. Modificarea veniturilor individuale influenteaza curba cererii in functie de natura bunurilor. Din acedt punct de vedere distingem doua tipuri de bunuri si anume: a) bunuri normale; b) bunuri inferioare.

a)    Bunurile normale sunt acelea pe care indivizii le atrag mai mult in consum pe masura cresterii veniturilor lor. Curba cererii pentru un bun normal se va deplasa spre dreapta, respectiv creste cantitatea ceruta, atunci cind veniturile individuale cresc. Invers, cind venitul individual scade, curba cererii se va deplasa spre stinga, respectiv scade cantitatea ceruta.

b)    Bunuri inferioare. Un bun inferior este acela pe care indivizii il cer atunci cind nivelul veniturilor lor sunt mai reduse, decit atunci cind nivelul veniturilor lor sunt mai mari. ( De pilda, s-a constatat ca oamenii care dispun de venituri mici maninca mai multa piine si cartofi decit oamenii cu venituri ridicate ). Faptele arata ca oamenii au tendinta sa reduca consumul la bunurile inferioare, atunci cind se inregistreaza cresterea veniturilor lor la un anumit nivel. Curba cererii individuale ( deci si cantitatea ceruta ) la un bun inferior se va deplasa spre dreapta daca veniturile sunt la un nivel scazut si se va deplasa spre stinga odata cu cresterea veniturilor de la un anumit nivel in sus. Invers, cind venitul personal scade, curba cererii individuale pentru un bun inferior se va deplasa spre dreapta pina ce venitul va atinge un anumit nivel, de la care punct, o scadere in venituri va cauza deplasarea curbei spre stinga.

3.Perspectiva privind evolutia pietei. Se refera la ceea ce individul se asteapta in viitor, referitor la toate bunurile si faptele, relevante pentru situatia lui economica. De exemplu, o perspectiva de crestere a pretului unui bun oarecare, ce intra frecvent in consumul personal, genereaza, in prezent, o crestere a cererii. Deci, pentru bunul respectiv, curba cererii se deplaseaza spre dreapta.

4.Gusturile. Daca au loc modificari in gusturile indivizilor, acestea se vor reflecta in mod direct in cerereade bunuri si, implicit, in deplasarea curbei cererii.

In afara factorilor amintiti, cererea este influentata si de alti factori. De pilda, factorii demografici influenteaza asupra volumului si structurii cererii prin variabile ca: numarul populatiei, numarul familiilor, componenta familiilor pe grupe de virste, pe sexe, structura socio-profesionala, s.a. La acestea, se mai adaoga obiceiurile, specificul local, traditiile nationale etc. De asemenea, nu putem sa nu amintim influenta puternica asupra cererii, a factorilor psihologici si sociali. Deosebirile de preferinte, de atitudini fata de un produs sau altul, pot apare si datorita particularitatilor psihice ale indivizilor, puse in evidenta prin grade diferite de receptevitate,de reactii. Cererea mai poate fi influentata si de alti factori, cum ar fi cei natural-climaterici, sezonieri, conjuncturali, etc.

Sub influenta factorilor amintiti cererea se manifesta diferit de la un produs la altul, de la o categorie a populatiei la alta, in profil teritorial, precum si in timp.


Cererea pietii

Cererea pietii pentru un bun oarecare se obtine insumind cererile individuale

pentru bunul respectiv. Deci, cererea pietii este egala cu suma cererilor individuale.

Exemplu Pentru bunul X avem urmatoarea situatie (tabelul 3)







Tabel 3

Aceasta situatie se va regasi in curba cererii de piata (fig. 3.1).

Cererea pietei, la fel ca si cererea individuala, este influentata de factorii

prezentati mai sus. In afara acestor factori, cererea pietii pentru un bun este dependenta si de numarul de cumparatori care intra in calculul sumei cererii. Daca numarul cumparatorilor pentru un bun oarecare creste, in mod corespunzator va creste si cererea pentru bunul respectiv. Evident, curba cererii se va depiasa spre dreapta. Invers , daca numarul cumparatorilor pentru un bun oarecare scade, in mod corespunzator va scadea si cererea pentru bunul respectiv. Curba cererii se va deplasa spre stinga.











Orisice schimbare in cerere este rezultatul modificarii unuia sau a mai multor factori determinati ai cererii.

Marimea cererii depinde de nivelul pretului propus la bunul cerut si de cuantumul venitului cumparatorului, respectiv al partii de venit ce poate fi alocata pentru achizitionarea bunului in cauza.

Dinamica generala a cererii atit a celei individuale, cit si a celei de piata este una descrescatoare si se inscrie pe o panta de la stinga la dreapta. Aceasta semnifica faptul ca, la o scadere a pretului, cererea sporeste in cantitate. Acest efect al scaderii pretului asupra dinamicii cererii se explica prin legea utilitatii m

arginale descrescinde, consumatorul cautind maximum de satisfactie din sporirea cantitatilor consumate. O astfel de relatie da forma convexa curbei cererii fata de originea axelor (fig. 3.2)










Generalizind se poate spune ca marimea cererii pentru un bun variaza in raport invers cu nivelul si modificarea pretului. Relatiile dintre cantitatile cerute dintr-un anumit bun (variabila dependenta) si evolutia pretului mediu (variabila independenta), aceasta se evedentiaza in (fig. 3.3)








Aceste relatii intre dinamica pretului si cea a cantitatilor cerute nu se regasesc identic in toate cazurile, la toate bunurile. De regula, natura bunurilor si cea a nevoilor umane fac ca aceste relatii sa fie foarte specifice. De exemplu, intr-un anume fel se prezinta relatia cantitatea ceruta pret in cazul bunurilor complementare, si in alt fel in cel al unor bunuri substituibile. In cu totul alt fel, apare relatia respectiva atunci cind este vorba de bunuri derivate.


Notiuni despre elasticitatea cererii.

Factorii care determina elasticitatea cererii.

Elasticitatea cererii exprima sensibilitatea cererii la modificarea unuia din factori de influenta. Cum cererea este, in primul rind, dependenta de pret, elasticitatea ei se raporteaza, in principal, fata de pret.

Elasticitatea cererii este prezenta, atunci cind coeficientul de elasticitate este mai mare de cit 1.

Cererea este elastica - atunci cind la un anumit procent de modificare a pretului, procentul de modificare a cantitatii cerute este mai mare.

Cererea este inelastica atunci cind la un anumit procent de modificare a pretului rezulta un procent mai mic de modificare a cantitatii cerute.

La procentul de modificare a pretului corespunde acelasi procent de modificare a cantitatii cerute, se spune ca cererea are elasticitateunitara, deoarece coeficientul de elasticitate (Ce) este egal cu 1.

Deci, elasticitatea cererii fata de pret exprima raportul dintre miscarea cererii si modificarea preturilor, proportia modificarii cererii in conditiile cresterii sau scaderii pretului cu un procent.

Elasticitatea cererii se poate determina nu numai in functie de pret, dar si de venit. Ea reflecta proportia in care cererea pentru diverse produse se schimba odata cu modificarea veniturilor banesti ale consumatorilor, ceilalti factori raminind constanti. Fenomenul elasticitatii fata de venit este o manifestare a legitatilor din sfera consumului, care determina o anumita ierarhizare a nevoilor fiecarei categorii de populatie la un anumit nivel al veniturilor.

Elasticitatea cererii, mai precis cunoasterea ei, prezinta o semnificatie deosebita in cadrul orientarii agentilor economici. Interesul lor este sa-si maximizeze profitul, deci in conditiile de pret existente pe piata, ei pot sa-si adapteze deciziile cu privire la productie, corespunzator raportului existent intre venitul total si elasticitate.

Specialistii in domenuiu, evidentiaza existenta a trei factori principali

1. Gradul de substituire al produselor . Daca pretul unui bun oarecare creste el devine mai scump fata de bunurile substituibile lui. Este firesc ca cererea pentru acest bun sa scada si, in mod corespunzator, sa creasca cererea pentru bunurile substituibile. Invers, daca pretul unui bun scade, el va deveni mai ieftin decit bunurile substituibile lui. In acest caz, cererea pentru el va creste si, in mod corespunzator, va scadea cererea pentru bunurile substituibile.

Cu cit gradul de substituire in raport cu un bun oarecare este mai mare, cu atit va fi mai mare elasticitatea cererii pentru bunul respectiv. Invers, cu cit gradul de substituire este mai mic, cu atit va fi mai mica elasticitatea cererii pentru bunul respectiv.

Ponderea venitului cheltuit pentru cumpararea unui bun in totalul veniturilor. In general, cererea pentru un bun este mult mai elastica, cu cit este mai mare parte din venit alocata pentru cumpararea bunului respectiv (celelalte conditii ramin neschimbate). Desigur, exista diferentieri intre bunuri din acest punct de vedere. Sunt bunuri pentru care creste ponderea cheltuielilor pentru cumpararea lor pe masura ce creste venitul si bunuri a caror pondere scade pe masura ce creste venitul. De exemplu, in conditiile unor venituri banesti mari, ponderea cheltuielilor pentru procurarea de bunuri alimentare, sau chiar de bunuri materiale se reduce, in schimb creste ponderea cheltuielilor pentru servicii social-culturale, bunuri de lux, s.a.

3.Perioada de timp de la schimbarea pretului. Cind pretul unui bun

oarecare se modifica este necesar sa treaca un anumit timp pina ce toti cumparatorii vor cunoaste noua situatie si, mai ales, pina ce asi vor adapta comportamentul lor de consumatori ai bunului respectiv. Deci, elasticitatea cererii pentru un bun va fi mai mare intr-o perioada lunga de timp, decit intr-o perioada scurta, deoarece cumparatorii au mai mult timp sa se adapteze la schimbarea de pret.







Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact