StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Noi putem sa te ducem spre NIVELUL URMATOR
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » ECONOMIE » microeconomie si macroeconomie
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Teoria consumatorului



Teoria consumatorului

Obiectivul de studiu al economiei politice, spre deosebire de stiintele naturii, matematicå fizicå, chimie, stiinta economicå este relativ tanårå, inceputurile ei tinand de evul mediu. In drumul existentei sale omul privit ca ateit, ca indivi 838d31i d cat si ca membru al unei comunitati a fost determinat så gandeascå si så actioneze economic datoritå inegalitatii cu care sa confruntat intre resurse limitate pe de o parte si nevoi nelimitate, pe de alta parte




Conceptul de economie – provine din limba greacå etimologic (din origine) cuprinzand doi termeni:

oikos “ – grup, cetate sau oras

nomos” – principiu, regulå, lege.


O primå definitie care s-a dat economiei a considerat-o pe aceasta stiinta administrarii cetatii  S-a mai fundamentat conceptul de economie politicå, concept care a fost utilizat ptr. prima datå de fiziocratul Antolini de Moncrestiea care in 1615 a elaborat lucrarea intitulata ,, Tratat de economie politicå” indicat regelui si reginei mamå.

Economia politicå desi tinde så fie abordatå ca un sistem bine inchegat, fenomenele si procesele economice pe care le studiazå sunt privite in douå maniere:


Microeconomicå

Macroeconomicå.


Microeconomia - ca stiinta distinctå studiazå comportamentul agentilor economici individuali precum si relatiile dintre acestea pe diferite piete pe care se schimbå produsele si factorii de productie

Microeconomia economicå isi propune så trateze comportamentele individuale ale agentilor economici si interactiunea acestora.

Principala caracteristicå a microeconomiei este aceia cå investigheazå modul de actiune al subiectilor economici, acestia fiind tratati ca producatori, vanzatori, consumatori, cumparatori, someri etc. numai prin prisma preturilor, motiv pentru care  microeconomia este cunoscuta ca teorie a preturilor.

Pe pietele care se consolideazå pe baza confruntarii dintre cerere si ofertå, preturile se stabilesc atunci cånd reprezinta atåt interesele, producatorilor, fie ca acestiea sunt vanzatori sau nu , cat si a consumatorilor care asociazå nivelul pretului cu utilitatea si calitatea bunului sau serviciului solicitat.


Macroeconomia – ca stiintå distinctå studiazå in principal interactiunia

variabilelor economice de anvergurå (desfasurare) cunoscute ca fenomene si procese agregate la nivelul economiei nationale.

Macroeconomia se ocupa cu definirea si masurarea agregatelor economice cum ar fi:

produsul intern

somajul

inflatia

protectia socialå

ocuparea fortei de muncå

crearea si distribuirea veniturilor.

Fenomenele tratate in maniera microscopicå, prezinta particularitati valabile ptr. stiinta economicå in ansamblu.

Diferentele intre economia politicå si stiinta economicå in general se consolideazå sub forma urmatoarelor particularitati:

a)         Prima particularitate - economia politicå nu se suprapune cu stiintå economiei , ii conferå acesteia fizionomia,

prefatand-o si reprezentand-o in acelasi timp


b)         A doua particularitate  - obiectul de studiu al economiei politice este viata

economicå ptr. care se obligå så identifice solutii ptr.

asigurarea, bogatiei materiale si spirituale a agentilor




economici.


c)         A treia particularitate  - evolutia vietii economice este generatå de un set de legi

si obiective.


d)         A patra particularitate  - studiul vietii economice trebuie realizat bidirectional

microeconomie                                                  

macroeconomie

Urmårind aceste particularitati, economistul emglez L.Robbins – a elaborat o definitie completå a economiei politice.

Legat de economia politicå a fost elaboratå notiunia de sistem economic panå in momentul de fatå.

Sistemele economice cunoscute sunt


sisteme economice domestice

sistem economic de piatå

sistem economic de comandå


Sistem economiei domestice – economie naturalå sau economie casnicå inchiså sau non-economie

Reprezintå un sistem in cadrul cåruia fiecare comunitate isi satisface trebuintele exclusiv din rezultatul propriei activitåti farå a apela la actul de schimb.

In cadrul economiei naturale activitatea economicå se realizeazå de regulå la nivelul gospodariilor individuale. Principala motivatie a acestora fiind crearea de bunuri destinate auto-consumului:

a)          autoconsum final – care permite o satisfacere sau acoperire directå a nevoilor de viatå ale oamenilor.

b)          Autoconsum intermediar – este destinat producerii altor bunuri ptr.

ca in final si acesta så satisfacå o necesitate umanå.


Sistemul economic de piatå – economia de schimb este acel mod de

organizare a sistemului economic care se intemeiazå pe mecanisme obiective care pun in valoare fortele pietei si in care raportul cerere-ofertå este cel ce determinå principiile de prioritate in alocarea si utilizarea resurselor care pot fi umane si financiare disponibile la un moment dat. In cadrul acestui tip de sistem activitatea economicå propriu-zisa este puså in miscare de un numar mare de decizii aparent idependente unele fatå de altele in timp ce demararea activitatii propriu-zise apartin deciziei individului ( individul este tratat ca centru al impulsionarii intregii activitati economice).

Datoritå faptului cå existå o multitudine de centre decizionale se poate afirma cå

economia de schimb este multipolarå.

Economia de comandå – centralizatå este sistemul in cadrul careuia initiativa

deciziei economice apartine in totalitate unei autoritati centrale, principalele decizii sunt concentrate intr-un centru decizional unic, motiv ptr. care economia de comandå este una multipolarå.




loading...





Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2020 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre microeconomie si macroeconomie









































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare