StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Noi putem sa te ducem spre NIVELUL URMATOR
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » ECONOMIE » statistica
Trimite articolul prin email Elaborarea si testarea chestionarului : Statistica Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Elaborarea si testarea chestionarului



Elaborarea si testarea chestionarului



Chestionarul este o lista de intrebari de diferite forme care sunt puse oral sau in scris in vederea culegerii de informatriei relative la un subiect [Chirouze Y., 1985]. Redactarea chestionarului este o problema dificila mai ales in cazul studiilor de piata, pentru ca nu exista o formula unica de elaborare care sa conduca la stabilirea unui chestionar foarte bun. De fapt un chestionar este bun, atunci cand furnizeaza raspunsuri precise, adevarate si utilizabile. Conceperea unui chestionar se bazeaza foarte mult pe experienta.




Problemele care intervin in elaborarea unui chestionar sunt numeroase si complexe. Acestea nu vor fi prezentate detaliat in acest studiu, ci vor fi abordate doar in linii mari.

Elaborarea chestionarului depinde de ohiectivul anchetei. Intrebarile si eventualele probleme ce intervin in elaborarea lor sunt legate de obiectivele urmarite. Astfel daca informatiile privesc anumite fapte, evenimente petrecute, atunci intrebarile sunt relativ usor de formulat. Ceea ce ar putea impiedica obtinerea de informatii ar fi refuzul celor intrebati de a da un raspuns exact la unele din intrebari, datorat unor motive personale sau imposibilitatii furnizarii unui raspuns total sau partial aferent unor evenimente mai indepartate. Este evident ca lungimea perioadei analizate depinde de natura faptelor. Daca evenimentele se produc curent atunci perioada este mai scurta, iar daca evenimentele sunt rare, perioada analizata este mai lung 727j91h a.

Ia schimb in cazul anchetelor asupra opiniilor, motivatiilor, intentiilor, elaborarea chestionarului este mai dificila, intrebarile vor fi formulate si studiate cu o foarte mare atentie. Ca de exemplu in cazul anchetelor asupra opiniilor, intrebarile privind exprimarea acestora sunt usor de formulat, in cea mai mare parte se primesc raspunsuri (fiecare isi exprima opinia). Ceea ce este dificil in culegerea informatiilor privind opiniile il reprezinta masurarea intensitatii de manifestare a acestora [Fournis, 1985].

In situatii ca cele formulate mai sus trebuie sa se evite intrebarile care ar conduce la aparitia de erori in raspunsuri. Aceste erori pot sa fie provocate voluntar, de catre repondent, datorita mascarii unei atitudini, opinii etc., sau pot fi involuntare datorate neintelegerii clare a problemei in cauza.

Pentru evitarea acestor inconveniente intrebarile puse trebuie sa raspunda la o serie de caracteristici bine definite [Heifer, 1985].

Astfel ele trebuie sa fie:

usor de inteles, adica sa nu contina cuvinte ce nu pot fi intelese de orice repondent;

stimulatoare, adica intrebarile puse trebuie sa incite la raspuns;

precise, sa antreneze raspunsuri usoare si sa permita o buna prelucrare a datelor culese.

Inainte de a vedea in ce maniera se prezinta chestionarul trebuie rezolvate problemele legate de continutul intrebarilor, ca de exemplu: tipul si forma intrebarilor, succesiunea lor si codificarea.



Tipuri de intrebari



Pentru redactarea chestionarului este nevoie sa se aleaga intre diferitele tipuri de intrebari. Alegerea nu este indiferenta, ci fiecare tip corespunde nevoilor specifice anchetei.

Mai mult autori printre care sunt si M. Lejeune, C. Javeau, clasifica intrebarile in:

intrebari inchise;

intrebari deschise;

intrebari semi-deschise.

Intrebarile inchise sunt acele intrebari pentru care raspunsurile sunt fixate dinainte si repondentii trebuie sa-si aleaga din variantele de raspunsuri propuse. Acest tip necesita o precodificare a raspunsurilor, ceea ce va permite prelucrarea imediata a acestor intrebari.

Intrebarile inchise sunt usor de exploatat, aceasta determinand utilizarea frecventa a lor. Acest tip de intrebare este eficienta atunci cand ancheta se desfasoara asupra faptelor, deoarece variantele de raspuns pot fi usor delimitate. In schimb in cazul anchetelor asupra opiniilor, motivatiilor, atitudinilor, este diflcila sa se asigure pertinenta, exclusivitatea si exhaustivitatea prin variantele de raspuns propuse.

Desi intrebarile inchise aduc informatii ce pot fi exploatate usor si rapid, uneori ele sunt destul de restrictive, deoarece permit alegerea uneia sau a mai multor variante de raspuns numai dintre cele propuse, excluzandu-se variantele pe care cel ce a formulat intrebarea nu le-a avut in vedere. Aceste intrebari sunt foarte utile atunci cand are loc o urmarire in timp a unor evenimente, pentru ca asa se pot observa modificarile in structura raspunsurilor.

Intrebarile inchise sunt de mai multe tipuri :

- cu raspuns unic, unde repondentul trebuie sa aleaga doar o varianta de raspuns. Acestea sunt cel mai usor de prelucrat din punct de vedere statistic.

- cu raspunsuri multiple, unde repondentul poate sa aleaga mai multe variante de raspuns. Daca acest numar nu este limitat atunci codificarea si prelucrarea datelor necesita o perioada mai lunga, motiv pentru care se recomanda limitarea numarului de raspunsuri.

- cu clasameme, unde repondentul claseaza raspunsurile posibile intr-o anumita ordine in functie de preferintete sale. Aceste tipuri de intrebari cer un efort mai mare din partea repondentului, ca urmare ele devin obositoare. Astfel se impune limitarea variantelor de raspuns. De asemenea aceste intrebari necesita o perioada mai mare de pregatire a lor pentru prelucrare, iar exploatarea nu este imediata,

- intrebari cu scale ale atitudinilor, permit nuantarea raspunsurilor binare pe o gradate de tip excelent - foarte rau. Aceasta se poate realiza explicitand fiecare varianta prin cuvinte de tipul excelent, bun, mediu, rau, foarte rau, sau un sistem de note de exemplu, acordand note de la 1 la 5, stiind ca 1 este pentru foarte rau iar 5 pentru excelent. Aceste intrebari permit masurarea atitudinilor folosind instrumente puse la punct de psihologi, iar atasarea de note fiecarei trepte a scalei simplifica prelucrarea si da posibilitatea efectuarii unor calcule. In schimb daca scala are prea multe trepte alegerea unei sau alteia dintre ele devine diflcila, de aceea utilizarea unui numar de 5 trepte este cel mai convenabil. Daca treptele nu sunt bine diferentiate si scala nu se schimba de la o intrebare la alta atunci repondentul poate avea tendinta de a ramane mereu in aceeasi zona a scalei.



Claude Jeveau in ,L 'enquette par questionnaire' caracterizeaza intrebarile inchise astfel:

sunt cele care se preteaza cel mai bine la prelucrarea si analiza statistica, raspunsurile primite pot fi prelucrate imediat fara a necesita analize intermediare complicate;

sunt usor de inteles si se poate raspunde repede;

garanteaza un anumit anonimat;

ele pot fi folosite ca intrebari filtru, servind la gruparea repondentilor;

ele prezinta pericolul de a ,,dicta' raspunsul celui anchetat in masura in care raspunsul la care s-a gandit nu figureaza printre cele posibile, el alegand unul care se apropie cel mai mult de ceea ce s-a gandit;

ele nu pot fi folosite pentru obtinerea de informalii nuantate, corespunzatoare atitudinilor, motivatiilor profunde, aplicarea lor se limiteaza doar la culegerea de informatii obiective.



Intrebarile deschise



O intrebare deschisa este aceea care lasa pe cel interesat sa raspunda cum vrea el, neexistand nici o constrangere. Intrebarile deschise pot fi prezentate astfel:

complet nestructurate, sunt intrebarile la care repondentii pot sa raspunda cum doresc, de tipul: ce parere aveti ?

asociere de cuvinte, cand se dau pe rand diferite cuvinte iar repondentilor li se cere sa noteze primul cuvant care le vine in gand;

completarea frazei, cand repondentilor li se prezinta o fraza incompleta, pe care trebuie sa o completeze;

completarea unei povestiri, cand repondentilor le este prezentata o

povestire incompleta, pe care trebuie sa o continue, etc. In chestionar trebuie rezervat spatiu suficient pentru completarea intregului raspuns.

Intrebarile deschise pot fi caracterizate astfel:

daca sunt bine formulate atunci se pot obtine informatii asupra oricarui subiect;

ele sunt indispensabile in culegerea informatiilor privind problemele delicate, cum sunt cele legate de masurarea atitudinilor, nevoilor, motivatiilor;

utilizarea lor este impusa in cazurile in care nu pot fi prevazute toate raspunsurile posibile;

formularea lor este foarte delicata, de aceea ele trebuie sa fie cuprinzatoare, sa nu comporte ambiguitati si contrasensuri;

prelucrarea lor este foane costisitoare si anevoioasa.

Intrebirile semi-deschise (mixte sunt intrebari in care principalele raspunsuri posibile sunt propose ca in cazul intrebarilor inchise, dar se lasa si posibilitatea adaugarii de raspunsuri libere in afara celor propuse, cum sunt intrebarile deschise[Javeou, 1992].

Aceasta forma mixta tinde sa rezolve problemele de exhaustivitate a fntrebarilor inchise si sa reduca costul de codificare al intrebarilor deschise. Intrebarile mixte sunt avantajoase atunci cand sunt precodificate raspunsurile stabilite, care acopera cea mai mare parte din aria raspunsurilor, ramanand ca un numar destul de mic de raspunsuri, obtinute pe parcursul anchetei, sa fie codificat ulterior.

Aceste intrebari au urmatoarele caracteristici:

ele contribute la usurarea prelucrarii deoarece un numar mare de raspunsuri sunt prevazute, acestea fiind codificate;

ele risca sa influenteze reactia repondentilor prin sugerarea posibilelor raspunsuri;

variantele de raspuns sugerate in prima parte a intrebarii trebuie sa fie stabilite foarte riguros, in general acestea se bazeaza pe o cercetare prealabila, astfel incat sa fie evitata situatia ca cele mai importante si cele mai multe raspunsuri sa fie concentrate in partea deschisa a intrebarii. Intr-o astfel de situatie intrebarile mixte nu mai sunt avantajoase.





Redactarea chestionarului



Dupa ce a fost definit continutul chestionarului, respectiv diversele domenii ce trebuie regasite in intrebari, este necesar sa se rezolve problemele legate de forma si de structura chestionarului si anume acestea depind de urmatoarele aspecte [Javeau C., 1992]:

modul de administrate a chestionarului, care influenteaza lungimea chestionarului, nivelul de aplicare al intrebarilor;

tipul de intrebari ce vor fi utilizate, acesta determinand modul de prelucrare, termenul anchetei, mijloacele financiare;

ce limbaj va fi utilizat, acesta depinzand de specificul anchetei, de pregatirea celor anchetati;

modul de prelucrare ce va fi folosit, adica manual, sau pe calculator;

cum pot fi evitate erorile involuntare realizate de repondenji prin intermediul raspunsurilor date. Aceste erori pot fi provocate de frica de a nu fi judecat prost, de dorinta de a se conforma normei sociale, de reactia la intrebari le prea ,,delicate' sau personale, de sugestibilitatea continutului intrebarilor.

In redactarea unui chestionar trebuie sa se aiba in vedere si aspectele care ar putea conduce la non-raspunsuri patiale sau totale, pentru a putea fi evitate.

C. Javeau in ,L 'enqueue par questionnaire' propune anumite principii de redactare ale unui chestionar legate de:

a) Ordinea in care sunt puse intrebarile

Ordinea de succesiune a intrebarilor depinde de tipul anchetei, de modul de administrate a chestionarului, de lungimea sa, dar este dificil de propus un model adecvat pentru orice situatie.

b) Textele de introducere si de legatura

Oricare ar fi modul de administrate a chestionarului este necesar sa existe texte de introducere si texte de legatura intre diferitele parti si mai ales intre diferitele teme abordate. Atunci cand repondentul trebuie sa completeze singur chestionarul, acesta trebuie sa contina mai multe texte, fiind sursa principala de explicatii. Textele ce contin informatii privind obiectivul anchetei, sunt plasate la inceputul chestionarului, pe urma exista texte care sa informeze despre caracterul de anonimat al datelor si despre faptul ca ele nu vor fi folosite in alte scopuri. De asemenea trebuie sa existe texte care sa informeze repondentii cu privire la modul de completare a chestionarului.

Daca chestionarul este completat in prezenta anchetatorului sau acesta scrie in chestionar raspunsurile primite, atunci multe din textele prezentate mai sus nu trebuie sa apara in chestionar. In acest caz anchetatorul trebuie sa fie bine pregatit si la randul sau sa-l informeze pe repondent.

c) Prezentarea materiala si tipogrqfica prezentarea materiala a chestionarului trebuie realizata cu foarte mare atentie, mai ales in cazul administrarii directe.

In concluzie, redactarea unui chestionar presupune munca in echipa, necesita multa atentie si mai ales multa experienta deoarece chestionarul este suportul de culegere a datelor iar daca acesta este intocmit superficial, chiar daca metodologia de sondaj si tehnicile de prelucrare a datelor sunt foarte avansate si complexe, rezultatele obtinute nu vor fi chiar cele mai bune.


Testarea chestionarului



Oricare ar fi experienta celor care redacteaza chestionarul sunt foarte rare situatiile cand acesta se prezinta intr-o forma perfecta, care sa nu necesite imbunatatiri. De aceea este nevoie de testarea, chestionarului, respectiv verificarea modului de intelegere, de interpretare si de acceptabilitate a intrebarilor.

Testarea chestionarului este absolut necesara in orice situate si la orice tip de sondaj. Daca cei anchetati suni consumatorii, in general marele public, se stie ca exista diferente intre nivelul de cultura al celor ce redacteaza chestionarul, care sunt specialisti in domeniul respectiv, si repondenti care nu dispun de limbajul tehnic de specialitate. Astfel in intrebari s-ar putea regasi cuvinte sau fraze strict de specialitate si care sa nu fie infelese de majoritatea celor anchetati.

Chestionarul este testat pe un numar reduse de persoane apartinand populatiei srudiate, respectiv in jur de 20, 30 persoane, acest esantion trebuie sa cuprinda persoane cat mai diferite.

De asemenea anchetatorii trebuie sa fie persoane cu o anumita pregatire de specialitate, pentru a fi in masura sa sesizeze reactiile celor anchetati, sa poata interpreta comportamentul acestora.

In cursul acestei etape trebuie verificate urmatoarele aspecte: daca termenii utilizati sunt usor de inteles si nu conduc la confuzii; daca ordinea intrebarilor nu conduce la nici o reactie defavorabila; daca forma intrebarilor permite culegerea de informatii dorite; daca intrebarile nu sunt prea lungi si nu produc dezinteres sau iritarea celor anchetati; daca anumite intrebari nu sunt utile; daca textele de introducere si de legatura sunt suficiente si eficiente; daca variantele de raspuns a intrebarilor inchise sunt suficiente; daca numarul intrebarilor deschise nu este prea mare ca sa oboseasca pe cel anchetat.







Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact