StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Noi putem sa te ducem spre NIVELUL URMATOR
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » ECONOMIE » statistica
Trimite articolul prin email Erori de observare : Statistica Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Erori de observare



Erori de observare



In cele mai multe cazuri observarea statistica presupune si manipularea unui volum mare de date. Ca atare intervin diferite tipuri de erori:

eroare de esantionare (de reprezentativitate);

erori de observare;

erori datorate non-raspunsurilor.

Eroarea de esantionare exista in toate anchetele prin sondaj, dar ea este nula in cazul observarii totale (nu constitute obiectul acestei lucrari).

Erorile de observare tin de faptul ca valoarea inregistrata poate fi o valoare yį* diferita de valoarea adevarata yi corespunzatoare unitatii i.

Din categoria erorilor de observare fac parte urmatoarele:

a) Erori datorate dificultatilor de vocabular, cum ar fi:

utilizarea unui limbaj savant, prea tehnicist, cand de regula intr-un chestionar nu trebuie sa fie folosite decat cuvinte usor de inteles;

folosirea unor cuvinte a caror sens este variabil de la un mediu la altul, sau de la un individ la altul;

folosirea unor cuvinte a carui sens este vag sau sunt prea abstracte.




b) Erori datorate neintelegerii corecte a sensului intrebarilor, ca de exemplu:

persoanele intervievate declara o aita situate decat cea normala, cum ar fi cazul declararii venitului (cand cel in cauza declara venitul salarial si nu venitul total realizat), declararea unei vechi profesii in loc de cea actuate etc.;

persoanele intervievate comit erori fie datorate nedefinirii perioadei de referinta (o p erioada pentru care se solicita informatii) sau datorate lungimii prea mari, solicitandu-se prea mult memoria celor anchetati;

nedefinirea exacta a unitatilor de observat, pentru ca sunt intrebari ce se refera la o persoana, iar altele la un grup, mai ales in cazul anchetelor organizate in gospodarii;

neintelegerea intrebarilor foane lungi, foarle complexe si care contin mai multe ideii in acelasi timp;

folosirea unor intrebari vagi, abstracte, a caror implicatii nu sunt bine intelese;

dificultatea alegerii unuia sau a mai multor raspunsuri dintr-o lista. Este important sa se stie daca raspunsurile se exclud sau nu, daca poti alege doar unul sau mai multe. In general se prefera o lista cu raspunsuri cat mai completa, dar sa nu fie prea lunga.

c) Erori datorate solicitarii memoriei,




si anume:

erori cauzate de uitarea unor evenimente sau retinerea lor partiala;

erori cauzate de lungimea perioadei de referinta, mai ales atunci cand ea este mare.

d) Erori datorate lipsei sinceritatii in furnizarea informatiilor Astfel de erori sunt mai frecvente in cazul tarilor unde persoanele nu sunt obisnuite cu sondajele. In cadrul acestei categorii s-ar include:

erori datorate fricii de a declara o situate asa cum este ea, de exempiu in cazul venitului, persoanele declara in general salariul, pensia sau ajutorul primit, veniturile suplimentare nu sunt declarate mai ales de frica impozitelor fiscale;

erori cauzate de dorinta impresionarii anchetatorului, de exemptu subestimand consumul de alcool, supraestimand activitatile culturale etc.

e) Erori cauzate de anchetatori, si anume

prin interpretarea unor intrebari sau ,,suflarea' unor raspunsuri, la cei intervievati;

in cazul organizarii de sondaje probabiliste, atunci cand o uniitate este inlocuita cu aita, care nu este trecuta pe lista esantionului, situatie intalnita mai ales atunci cand nu se obtin informatii de la unitatile ce trebuie supuse observarii.

Pentru reducerea acestor erori este necesara o selectie riguroasa a anchetatorilor, o buna pregatire a acestora, si o testare prealabila a chestionarelor. De asemenea se recomanda efectuarea de controale a anchetatorilor. Depistarea erorilor se poate realiza si in faza de prelucrare a datelor, iar in functie de natura lor se pot lua diferite masuri pentru eliminarea efectului acestora.

In concluzie, asa cum spunea J. Desabie , atunci cand o ancheta esueaza, eel mai frecvent se datoreaza erorilor de observare decat erorii de esantionare. De aceea este irational sa consacri mari eforturi pentru reducerea erorii de esantionare atunci cand erorile de observare sunt consistente. Dar in general erorile de observare sunt mult mai mici in cazul anchetelor prin sondaje decat in cazul recensamintelor, datorate faptului ca anchetatorii au o pregatire mult mai buna decat agentilor recenzori.

Erorile datorate non-raspunsurilor provin din absenta totala sau partiala a datelor privind unitatile supuse observarii.







Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact