Viata sociala este formata dintr-o mare diversitate de fapte, fenomene, procese si relatii ce pot fi grupate in diferite categorii, clase si tipuri, dupa diverse criterii: continut, destinatie etc, inclusiv dupa apartenenta lor la anumite domenii de studiu sau discipline stiintifice. Din acest bazar oriental al etii sociale se pot desprinde diferite clase de fapte, procese si fenomene ce pot fi descrise, unele ca economice, altele ca juridice, altele ca politice etc.
Un sistem modern, pentru a putea functiona normal, are nevoie de toate aceste categorii de procese. Fara indoiala, dintre acestea, cele economice prezinta un loc aparte. Importanta acestora din urma se defineste prin insusi continutul celor patru sfere de actitati umane ce intra in mod preponderent in categoria celor economice: productie, schimb, distributie si consum.
Actele de desprindere din natura a materiei prime si energiei si de transformare a materiilor prime (utilizind forta de munca si uneltele de productie) in produse, precum si actele de productie a serciilor intra in sfera actitatilor umane de productie. Actele de transport a produselor de la producator la consumator, actele de sortare, ambalare si de depozitare, actele de informare prin publicitate, cele de nzare si cumparare si toate operatiunile banesti care mijlocesc schimbul, precum si cele de efectuare a operatiilor de serce intra in sfera schimbului. Actele, instrumentele si mecanismele create si utilizate pentru remunerarea fortei de munca, a capitalului si a pamintului, pentru redistribuirea acestora, precum si cele pentru realizarea securitatii sociale intra in sfera distributiei. Actele care privesc consumul si comportamentul consumatorului (preferintele, utilitatea, alegerea etc.), adica acelea care formeaza obiectul de studiu al cererii, intra in sfera consumului. Se apreciaza ca intr-o societate dezvoltata actele de schimb si fenomenele generate de aceste acte formeaza cea mai mare parte a domeniilor de studiu al economistilor8.In legatura cu clasificarile si caracterizarea diferitelor fapte si fenomene, dupa apartenenta la diferite domenii, potrit continutului lor, trebuie precizat ca nu se poate sustine ca ar exista fapte sau fenomene pur economice, altele pur sociologice, iar altele pur tehnologice etc.
Imaginea care se creeaza intr-o societate moderna despre economie reprezinta o anumita exagerare, caci ceea ce se numeste de obicei fapt sau fenomen economic nu reprezinta decit un aspect, doar o fateta (o parte) a fenomenului real. De fapt - sublinia Gromoslav Mladenatz - nu exista fenomene exclusiv economice (mai ales intr-o societate mai complexa). Fenomenul de productie, de exemplu, are, totodata, un aspect economic, tehnic, juridic, poate chiar politic etc. intrebuintam deci termenul de fenomen economic din comoditate de exprimare. AĞFenomenul economicAğ reprezinta in stiinta o notiune. Acesta este de altfel cazul si pentru termenii: fenomen juridic, politic, cultural etc. Asadar, nu exista in realitatea etii sociale un domeniu bine determinat de sine statator, izolat de rest, care sa formeze obiect de cunoastere pentru teoria economica. Cind spunem deci: AĞeconomia societatii omenestiAğ ori AĞata economicaAğ am construit o notiune abstracta prin izolarea mentala a unui anumit aspect al etii sociale; ata sociala este o realitate unitara, ea alcatuieste un tot"9.
Prin urmare, fenomenul economic contine nu numai elementul economic, ci, intr-o proportie mai mare sau mai mica, si alte elemente, ca de exemplu, psihosociale, politice, juridice, tehnologice, naturale. Procesele de productie din agricultura se impletesc foarte strins cu procesele naturale si cu cele sociale.
|
