StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Arta de a lua DECIZIA CORECTA
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » economie » stiinte economice » Axiologia si stiinta economica
Trimite articolul prin email Scurta caracterizare a valorilor si obiectivizarea acestora : Axiologia si stiinta economica Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Scurta caracterizare a valorilor si obiectivizarea acestora



Multe dintre controversele redate in paragraful precedent se datoresc, in cea mai mare parte, unor intelegeri eronate nu numai a rolului stiintei economice, ci si a lorilor, a continutului, structurii si rolului lor in viata eco-nomico-sociala reala. De aceea, consideram necesar sa facem o caracterizare a sistemului de lori de ansamblu (generice) in scopul de a indeparta umbra subiectivismelor in care este inca tinut acest sistem.
Continutul lorilor genericeIn literatura economica sint facute destul de rar referiri la lori si atunci cind se fac, asemanator altor domenii ale stiintelor sociale, problema de fond este presupusa a fi subinteleasa. in legatura cu aceasta Valentin Muresan sublinia ca atunci cind se vorbeste despre lori, de cele mai multe ori referirile se fac doar la cuvintele respective, fara a se sti exact ce desemneaza ele, care sint ace



le lori, ori de ce sint acestea si nu altele.22. Pasi importanti pe linia cunoasterii nu putem face numai prin simpla afirmatie ca este necesar un sistem de lori structurat si orientat pe deziderate fundamentale si pe obiective sau scopuri adecte indivizilor si societatii.
De studiul lorilor de ansamblu (generice) se ocupa axiologia - ramura distincta a filosofiei ce a capatat in ultimul timp o dezvoltare rapida23, desi dupa parerea unor autori, mai sint necesare inca eforturi mari pentru o mai buna conturare a domeniului, pentru introducerea rigorii in definirea si clasificarea lorilor, a unor concepte si a relatiilor dintre ele in vederea unei mai bune structuri a constructiilor teoretice, pentru eliminarea speculatiilor si realizarea unei mai strinse legaturi cu practica si, in primul rind, cu acele domenii si discipline care pot contribui la explicarea genezei lorilor si pot prelua si aplica aceste lori in conditiile specifice domeniului.
Nu intentionam sa dam o definitie cuprinzatoare notiunii de loare generica. Preferam sa preluam una in mod provizoriu pentru a putea aborda definirea continutului, clasificarea si rolul lorilor. Valoarea apare ca un raport sau ca interrelatii active intre necesitati, atitudini si dorinte, pe de o parte, si obiectele ce pot satisface aceste necesitati, atitudini si dorinte, pe de alta parte24. Valorile generice nu sint nici lucruri ideale si nici lucruri obiecte deoarece nu pot fi confundate cu purtatorii lor materiali, desi, in fond, lorile nu pot exista fara acest suport. Valorile nu pot fi reduse nici la stari psihologice. Ele apar acolo unde forme ale realitatii sint ierarhizate si selectate dupa masura (gradul) in care satisfac trebuinte si deziderate umane.
Valoarea este un fenomen social si nu natural; ea este o relatie intre un obiect si un subiect si nu o calitate intrinseca a obiectului (material sau ideal) si nici un atribut intrinsec al subiectului; este un mod specific de raportare preferentiala si deziderati a subiectului fata de obiect pe baza unor criterii sociale.
Obiectelor, proceselor, actiunilor, operelor li se acorda un rang ierarhic si o semnificatie poziti sau negati tocmai in virtutea raportarii acestor obiecte, procese, actiuni, opere la trebuinte, aspiratii sau nazuinte umane socialmente constituite si istoriceste determinate de practica sociala sau mediul socio-cultural25.
622. Clasificarea lorilor si conformanta cu sistemul de trebuinte
Acordind lorilor ranguri ierarhice si semnificatii, aceasta implica o clasificare a lor. Clasificarea sistemului de lori se izbeste insa de numeroase dificultati provenite din extrema lor diversitate, din relativitatea si insilitatea lor in timp (mai ales insilitatea derivind din diversitatea trebuintelor si scopurilor, a trasaturilor si comportamentelor psihologice ale indivizilor, a legaturilor si influentelor reciproce si contradictorii dintre trebuinte si lori), din existenta diverselor grupuri sociale determinate de ramura de activitate, de caracterul muncii, de rolul si statutul social, de nivelul veniturilor.
Cu toate acestea, lorile pot fi grupate dupa diferite criterii ce caracterizeaza trasaturile esentiale ale vietii sociale formate si sedimentate in decursul timpului, ele raspunzind in final, cerintelor de satisfacere a unor trebuinte umane individuale si sociale. Pe linga marea lor diversitate, lorile nu sint egale ca putere sau ca importanta in diferite comunitati sociale nici sincronic si nici diacronic.
Valorile sint asezate intr-o ordine ierarhica in raport cu modul in care realizeaza mai mult sau mai putin acordul cu trebuintele, aspiratiile si nazuintele unei comunitati umane intr-o anumita perioada istorica si pe baza unor criterii de lorizare (si, implicit, de ierarhizare)26. Tabla de lori a grupului social se modifica, se reordoneaza in timp, lucru ce se reflecta in comportamentele si criteriile de lorizare, in reactiile apreciative si in judecatile de loare sub impactul diferitelor canale, al evolutiei unor factori economici, ecologici, educationali, ideologici si al gradului de cunoastere.
Viata economico-sociala a devenit tot mai complexa, iar numeroasele si rapidele schimbari inregistrate in structura economica si sociala sint si trebuie reflectate si pe ul schimbarilor in ierarhiile lorilor. in legatura cu aceste aspecte exista insa cel putin doua cerinte importante: inlaturarea dogmatismului care favorizeaza ierarhizarea rigida a lorilor; adoptarea trebuintelor social-umane, luate in intreaga lor complexitate, ca criteriu fundamental al clasificarii si ierarhizarii lorilor.In legatura cu inlaturarea dogmatismului se ridica problema unor schimbari profunde in structura lorilor, aducerea lor permanenta la nivelul noilor realitati economice, sociale si ale cunoasterii, deci la nivelul noilor exigente. Producerea unor asemenea schimbari de ierarhii ale lorilor nu inseamna ca trebuie facut loc sau acceptat subiectivismul intrucit acesta poate fi tot atit de daunator ca si dogmatismul. De exemplu, anumite experiente au demonstrat cit de mari pot fi daunele pentru progresul economico-social aduse de schimbarile subiective ale ierarhiilor dintre diferite lori: trecerea pe primul fara justificare economico-sociala a echitatii in numele umanismului si diminuarea in mod corespunzator a lorilor economice reprezentate de pirghiile lorice - cointeresare individuala, profit etc.
In legatura cu criteriul fundamental al ierarhizarii lorilor pe baza trebuintelor social-economice este de precizat faptul ca lorile nu trebuie confundate cu nevoile. Este vorba de o fondare a lorilor pe nevoi. De aici se poate trage concluzia ca, desi clasificarea si ierarhizarea trebuintelor sociale pot folosi la studiul lorilor, totusi - asa cum sublinia V. Muresan -, nu exista o corespondenta biunivoca intre aceste doua categorii. Exista lori carora le corespund clase de nevoi (satisfacute de clase de bunuri), dupa cum se intilnesc si cazuri in care unei singure nevoi ii pot asigura satisfactie mai multe lori27.In literatura se cunosc diverse clasificari ale lorilor pe baza diferitelor criterii, fara o motire stiintifica a acestora. Clasificarile se fac in functie nu de un anumit obiectiv, ci mai mult in functie de conceptul de loare ales de fiecare autor in parte sau de domeniile la care se refera lorile respective.In acest sens se pot da in mod exemplificativ clasificarile lorilor (V.) utilizate de urmatorii trei autori:
N. Hartmann


1. V. bunurilor (utilitatii directe si ale mijloacelor)
2. V. placerii (agreabilul)


3. V. vitalului (tot ce stimuleaza si tama)
4. V. morale


5. V. estetice
6. V. cunoasterii (aderului)

M. Florian


1. V. vitale (placerea si expansiunea vietii)
2. V. cunoasterii (ader)


3. V. etice
4. V. estetice


5. V. religioase



Tudor Vianu
1. V. economice


2. V. teoretice (cunoasterii sau stiintifice)
3. V. etice


4. V. politice
5. V. estetice


6. V. religioase

Exista tot mai mult acreditata ideea - asa cum se mentiona mai sus - ca o clasificare a lorilor suficient de bine motita este cea fundamentata pe nevoi luate in sensul lor cel mai larg.
Pe baza unei scheme de clasificare a nevoilor, conceputa de Maslow, se propune mai jos o schema a clasificarii lorilor, unde se incearca o aproximare a corespondentei dintre cele doua categorii, fara a se evita unele suprapuneri la lori.


Nevoi
Sustinerea organismului cu mijloace de subzistenta


Nevoi de pace si de siguranta a persoanei si a societatii
Nevoi de factori de mediu curati pentru desfasurarea unei vieti normale, sanatoase
Nevoi sociale (de colaborare sau intrajutorare, de viata familiala, de asociere, de comunicare, de libertate, de independenta); nevoi de stima si respect; nevoi de reputatie si afirmare; nevoi de autoactualizare si de participare sociala
Nevoi cognitive (de a inta si a se instrui, de a descoperi aderul)


Nevoi estetice



Valori
Mentinerea existentei omului (loarea vitala)


Valori ale sigurantei persoanelor si colectivitatii
Valori ecologice


Valori ale sanatatii fizice si psihice
Valori morale (etica, echitate, egalitate, li bertate, independenta, dragoste, afectiune, prietenie, amabilitate, respect, responsabilitate); lori economice; lon juridice; lori politice; lori privind dezvoltarea armonioasa, multilaterala a fi-intei umane; lori ale participarii sociale
Valorile cunoasterii (asigurarea posibilita tilor de informare corecta, rapida etc., asi gurarea posibilitatilor de a inta, de instruire, de ader)
Valori estetice

Valorile se caracterizeaza prin pluridimensionalitate instrumentala, finalista si prospecti. Valorile se formeaza si evolueaza odata cu dezvoltarea societatii in cadrul careia au un rol activ pentru ca se incorporeaza organic in sfera de motive ale indivizilor. Capata statutul de motitii pentru atingerea unor scopuri in cadrul actiunilor individuale si colective.
Din punct de vedere actional-motitional sistemul de lori se imparte in doua categorii: lori-scopuri si lori-mijloace. Valorile-scopuri, considerate la nivel societal (macro-economic) si individual (agenti economici), cuprind (in societatile moderne) lorile fundamentale legate de existenta omului, de idealurile existentei sociale, de necesitatea dezvoltarii sale multilaterale - securitatea vietii, prelungirea vietii, setea de cunoastere, libertatea de alegere etc. Valorile-mijloace cuprind categorii de elemente ce provoaca reactii stimulative asupra agentilor economici (colectivi si individuali) pentru realizarea unor scopuri. Aceste lori se instrumenteaza prin aplicarea unui sistem de pirghii economice format din beneficii (profit), sistem de retribuire etc. Pornind de la gama riata a trebuintelor umane si in raport cu scopurile ideale, are loc o structurare a comportamentelor umane orientate spre realizarea obiectivelor formulate, mobilizind in atare directie toate pasiunile, toata energia sociala si, prin aceasta, dindu-se lorilor dimensiuni finaliste. in cadrul acestor dimensiuni, fiecarei lori i se rezer o anumita treapta, se aleg si se coordoneaza scopurile, se motiveaza si se prele mijloacele adecte pentru realizarea acestor scopuri.
Valorile mai au si dimensiunile proiecti, prospecti, normati. Deoarece acestea sint elemente componente speciale ale actiunii, ele se constituie ca elemente de motitie in directii de orientare a proiectelor de actiune, in principii reglatoare etc. Pe baza unei optiuni lorice, a aderarii la o loare sau alta, omul actioneaza, loarea devenind astfel o coordonata a actiunii umane.
Valorile-scopuri (considerate fundamentale) tin de esenta umana, de idealurile existentei umane cum sint securitatea vietii, bunastarea, democratia, libertatea etc. la nivel individual si societal. Fiind deosebit de puternice din punct de vedere motitional in viata reala, ele trebuie recunoscute in constructia modelelor economice teoretice la aderatul lor potential, cu aderata lor pondere motitionala. Dar tot atit de importanta este necesitatea ca, pe de o parte, principiile afisate reprezentind lorile-scopuri sa aiba o existenta reala in economie si societate, iar pe de alta parte, sa se analizeze cu atentie si cu obiectivitate masura in care in practica sociala si economica si in sistemul actionai se da importanta cuvenita acestora sau daca nu sint inversate locurile si importanta celor doua categorii de lori adica lorile-mijloc sa devina lori-scopuri si invers, in conformitate cu unele interese de putere, cu interese ale unor grupuri sociale si in urma unor manipulari ideologice.In acest context se impune analiza structurii lorilor-mijloace, mai intii, sub aspectul fortei lor actionai -motitionale de mobilizare a energiilor sociale pentru realizarea scopurilor si idealurilor umane, iar, in al doilea rind, in scopul de a constata masura in care aceasta categorie de lori se inscrie ca directie actionala sau/si sustine realizarea lorilor-scopuri, cu alte cuvinte de a constata daca nu apar contradictii intre aceste doua categorii de lori - lori-scopuri, lori-mijloace - care sa perturbe conduita umana in realizarea obiectivelor finale.
Obiectivizarea lorilor
S-a subliniat mai inainte ca alungarea lorilor generice din constructiile teoriilor economice - atitudine devenita la anumite scoli si doctrine economice o aderata axiofobie - a fost si


este adeseori motita de puternica incarcatura subiecti a acestora. Cercetarile intreprinse au aratat insa ca si acest teritoriu poate fi obiectivizat tot asa de temeinic ca si alte teritorii invecinate. Este aderat ca in procesul lorizarii subiectul lorizator este angajat - poate mai mult decit in alte cazuri - in afecte, dorinte, aspiratii, volitii. Din aceasta nu trebuie insa trasa concluzia ca nucleul lorii reprezinta doar afecte si dorinte ale unor indivizi izolati si ca o caracteristica dominanta a axiologiei ar fi indeterminismul si irationalismul.
Caracterul obiectiv al lorilor se poate asigura pe deplin numai prin introducerea ordinii stiintifice, adica pe de o parte, prin renuntarea la speculatii, iar pe de alta parte, prin adoptarea unor demersuri explicative si metodologice cu o consistenta sporita cum sint: a) articularea subsistemului lorilor la sistemul social si economic complex, ca parte componenta a acestuia din urma, zute in permanenta lor interactiune; b) asezarea practicii si actiunii sociale la originea lorilor, a labilitatii si justificarii lor, lorile fiind create si modificate prin practica sociala, practica ce determina necesitati umane, istoriceste si socialmente determinate; c) fondarea sistemului de lori pe sistemul de trebuinte cu deschiderea acestora spre dezvoltarea multilaterala a omului, luindu-l in manifestarile lui diverse - biologice, sociale, cognitive, axiologice; d) interpretarea tuturor actiunilor, activitatilor, comportamentelor agentilor lorizatori in termeni probabilistici si numai ca limita in termeni deterministi si cauzali; e) intemeierea lorii pe baza logicii si a teoriei cunoasterii .In legatura cu caracterul obiectiv al lorilor axiologice, credem ca in cazul de fata este necesar sa mai aducem in discutie inca doua aspecte ca prelungiri explicative ale primelor doua demersuri explicative mentionate mai sus la punctele (a) si (b).
1. Valoarea axiologica are o determinare obiecti numai daca este plasata pe terenul socialului si nu pe cel al individului izolat. in legatura cu aceasta se cere sa se introduca in discutie ca notiuni distincte lorizarea, care este apanajul societatii, ea fiind aceea care da gir lorilor si preferintele pe care le exprima individul pentru anumite lori sau care se inscriu in sfera anumitor lori. Nu orice apreciere pe care o face individul reprezinta loare sau poate fi ridicata la rangul de loare axiologica.
Individul izolat nu lorizeaza. Sau chiar daca incearca sa emita judecati de loare, aceasta tentati ramine o parere personala, o atitudine sau un act izolat. Ceea ce poate face individul ca act recunoscut de oricine, inclusiv de societate, este ca el sa adere la anumite lori, sa-si exprime preferintele si sa ia deciziile in consecinta, el cautind sa se inscrie in sistemul de lori axiologice existente, recunoscute si recomandate sau practicate de societate, pentru a nu-si atrage oprobiu public.Actul lorizator se desfasoara la nivelul constiintei sociale, agentul axiologic fiind comunitatea sociala.
Valorizarea se face pe baza unor criterii istoriceste si socialmente conditionate de praxis, patrunzind in sfera de comportament al indivizilor prin constiinta lor. Aceasta patrundere se face prin diferite canale cum sint educatie, imitatie, constringere juridica. Deci, sistemul de lori se formeaza treptat, in decursul istoriei si intra ca o parte componenta a structurii sociale sub forma de modele culturale (prescriind conditii de viata) ce se transmit de la o generatie la alta cu anumite modificari ca urmare a educatiei, a schimbarilor de moda, a schimbarilor in economie si in structurile sociale, in mediul ecologic.
2. Dupa cum se stie, actiunea are, pe traiectoria sa, urmatoarele elemente componente: agent-obiect-scop-realizare-consecinte.
Valoarea axiologica este o componenta aparte deoarece, pe de o parte, ofera actiunii criterii de eficienta social-umana, iar pe de alta parte, ea intervine in fiecare veriga pe traiectoria actiunii, prin urmatoarele forme si cai: adeziunea agentului la anumite lori, raportarea preferentiala la un obiect lorizat, silirea scopului, alegerea si folosirea mijloacelor de realizare, aprecierea consecintelor actiunii prin prisma unei scari de lori, folosirea lorii ca instrument de reglaj al actiunilor umane viitoare
Valorile au ca izvor practica, indeosebi munca, aceasta reprezentind forma principala a praxisului30. Valorile nu sint altce decit produse ale actiunii social-umane. Actiunea (ce reprezinta un raport intre agent si mediul ambiant) este creatoare de loare, iar loarea in sensul ei generic ne apare sub cele doua ipostaze ale sale:
a) ca un scop-motitie, care orienteaza intentionalitatea si efortul agentilor, aici loarea aparind ca instrument sui-generis de actiune;
b) ca o obiectire a activitatilor umane incorporate in asa-numiti suporti materiali (carcase), aici loarea aparind ca rezultat al actiunii.
Stiinta economica s-a ocupat si continua sa se ocupe pe larg doar de lorile produselor (marfurilor) zute in cea de-a doua ipostaza - cea de rezultat al actiunii (al muncii umane) in diferitele lor forme de manifestare si in transformarea lor in decursul istoriei (loare-pret)31. Tinind seama de problematica acestui modul, in cele ce urmeaza ne vom ocupa de lorile din prima ipostaza, de relatiile acestei categorii de lori cu dinamica structurii teoriilor economice.
Prin practica se formeaza si se verifica lorile in sensul ca, pe de o parte, pe aceasta baza se formuleaza scopuri-proiecte ce ar urma sa fie realizate dupa reguli, influentind astfel in mod activ asupra prezentului, iar pe de alta parte, lorile sint acelea care devin o coordonata esentiala a actiunii umane, o motire a actiunii prin formularea sau anticiparea scopului si adeziunea agentilor economici la anumite lori.
S-a subliniat ca lorile sint fondate pe trebuinte, ceea ce inseamna ca aceste concepte se afla pe paliere diferite nu numai in ceea ce priveste continutul, ci si rolul in practica (actiune). Astfel, in cadrul mecanismelor psihicului uman si al mecanismelor sociale trebuintele se manifesta ca stimuli directi, iar lorile ca stimuli indirecti legati de reprezentarea ideala a scopului actiunii, ca modalitati posibile de satisfacere a trebuintei. Deci, lorile, spre deosebire de trebuinte, reprezinta o reflectare pe ul constiintei a obiectelor in raport cu trebuintele socialmente conditionate ale omului. Aceasta reflectare declanseaza aspiratii, idealuri, dorinte, deziderate - acestia fiind stimuli axiologici ai actiunii ce ii determina principalele coordonate: motitia, directia, finalitatea.
Ceea ce este demn de remarcat in axiologie pe linia obiectivizarii lorilor este efortul de a folosi metode stiintifice de studiu, recurgindu-se in acest scop, pe de o parte, la masurarea lorilor, la modelarea si chiar la axioma-tizarea lor, iar pe de alta parte, la folosirea pe scara tot mai larga a unor concepte, interpretari si metodologii din alte domenii ale stiintelor - cibernetica, teoria sistemelor, semantica, logica, matematica. in studiul lorilor axiologice - mai mult decit in cel al altor domenii - nu poate fi explicat totul in termeni rationali, masurat si exprimat numeric sau prin relatii logice si matematice. Nu totul poate fi masurat in mod direct.
De aceea a aparut necesitatea de a recurge la anumite artificii si transformari, prin masurari indirecte, care sa exprime unele trasaturi, elemente sau relatii partiale insa reprezentind nucleele tari ale lorilor. in acest scop au fost introduse notiuni ca preferinta, comportament preferential revelat si manifest, utilitati (primare si secundare), lori de finalitate, lori de randament, lori-scopuri, lori-mijloace s.a.32
Daca la formarea lor - ca proces istoric natural - lorile sint codificate dupa coduri specifice ce tin de procese psihologice individuale si sociale semiotice etc, la studierea lor prin explicatii si masurare lorile trebuie decodificate sau traduse. Au fost propuse mai multe solutii de decodificare. Una dintre acestea, care a facut o lunga cariera, este aceea privind traducerea lorii in constiinta individuala prin acte de preferinta. Asemenea acte, reduse la aspectele lor primare - atractie/respingere - permit studiul alegerilor preferentiale in diversele lor forme de manifestare si avind diferite scopuri cum sint, de exemplu, alegerea unuia din doua obiecte diferite, realizarea uneia din doua actiuni alternative (fie ca se cer eforturi diferite la acelasi rezultat, fie ca se cere acelasi efort la rezultate diferite), provocarea unuia din doua evenimente posibile s.a. Dupa caracterul informatiilor, studiile privind preferintele se pot face in una din cele doua riante: pe baza de informatii intentionale - cercetarea comportamentului preferential revelat sau latent; pe baza de informatii rezultate, adica cercetarea comportamentului preferential manifestat.Intrebarea este daca afirmatia a prefera pe a lui b este echilenta cu afirmatia conform careia a este superior lui b. in masura in care acceptam punctul de vedere potrivit caruia loarea reprezinta nu doar o caracteristica a unui obiect, actiune, fapta etc, ci o relatie, socialmente necesara intre obiect si subiect si ne referim la o situatie agregata, nu la un caz individual, ar putea fi acceptata nu echilenta mentionata mai sus, ci afirmatia ca preferinta exprima atitudinea reala si sintetica poziti, atasamentul pentru o loare, stiind ca o asemenea relatie trebuie sa tina seama de toti factorii relationali (natura obiectelor preferintei, contextul socio-cultural, starea subiectului intr-o anumita perioada).
Principala limita a acestei metode de exprimare a lorii este ca nu rele decit acceptarea sau respingerea unui obiect in detrimentul ori in favoarea altuia, iar nu efortul pe care, de exemplu, am fi dispusi sa-l facem pentru a realiza o anumita loare. Pentru a suplini aceasta limita ar putea fi acceptata o alta metoda de cuantificare a lorilor si anume aceea bazata pe conceptele de loare de finalitate si de loare de randament, ce sint asociate cu conceptele de utilitati primare ( ce privesc aspectele calitative ale formarii si conserrii lorilor) si de utilitati secundare (ce privesc energia interna a actiunilor individuale susceptibile a fi masurate).
Pentru cuantificare are loc un transfer, sau o reductie a lorilor de finalitate calitative in lori de randament cantitative. Se trece astfel de la o apreciere pur calitati a unui lucru, eveniment etc. sau de la exprimarea atasamentului fata de, loare la o exprimare cantitati care priveste, de regula, efortul pe care il implica realizarea lucrului sau evenimentului respectiv. De exemplu, pentru a realiza o anumita dorinta sau aspiratie, care confera omului posibilitatea de satisfacere a unei trebuinte (schimbarea rolului sau statutului sau social), mai intii acest lucru se traduce, pe ul constiintei si pe cel comportamental, in hotarirea de a depune (sau a investi) un anumit efort sub diferite forme, exprimate in unitati de masura adecte (efort de munca, deplasare la o anumita distanta, efort de gindire, perseverenta, renuntare la anumite lucruri sau pozitii in societate, ori la anumite venituri etc.)
Daca ne referim, de exemplu, la bunuri, una din metodele de masurare a lorii lor, care a facut o lunga cariera in stiinta economica, este aceea reprezentind cantitatea de munca pe care o contine si care se exprima prin timpul de munca socialmente necesar ce se cere pentru reproductia ei. Banii - ca instrument de masurare si exprimare a lorii - servesc la transformarea lorii in preturi33. Numeroase cercetari s-au facut si in domeniul altor tipuri de masurari ale lorii bunurilor, precum si in cel al altor categorii de lori cum sint, de exemplu, functia de utilitate individuala si sociala, preferinta individuala si sociala, functia de bunastare sociala s.a. Asupra unora din aceste functii vom reveni mai jos.
Au fost propuse si alte metode de masurare directa sau indirecta, cu antaje, dezantaje si mai ales cu limite in exprimarea corecta a lorilor si a intregii lor semnificatii35. Elaborarea si aplicarea unor metode de masurare riguroasa a lorilor vizeaza trei categorii importante de determinari: a) capacitatea umana de optiune lorica, prin preferintele revelate sau/si cele manifestate; b) locul sau ierarhia conferita de colectivitate acelor lori din la tuturor lorilor existente; c) locul ocupat de o loare in comportamentul individual si in cel social si silirea devierilor fata de lorile-norma.





Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact