StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Lumea poate si a ta
FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale Fise fiscale Situatii financiare Raportari anuale)

StiuCum Home » finante » finante internationale » Centre financiare si paradisuri fiscale
Trimite articolul prin email Europiete si zone offshore : Centre financiare si paradisuri fiscale Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Europiete si zone offshore



Europietele continua se detina o importanta deosebita, cu toate ca se vorbeste, in momentul de fata, de un oarecare "crepuscul" datorat banalizarii principalelor lor avantaje: uriase rezervoare de fonduri si piete care trateaza doar sume foarte importante, fiind, in acelasi timp, piete paralele, liberalizate si mai putin controlate, ativ cu pietele nationale. Procesul mondial de liberalizare financiara a atenuat tocmai acest ultim avantaj. Cu toate acestea, europietele au, in continuare, destule sanse de supravietuire. Reactia lor de adaptare si raspuns consta in migratia catre zonele offshore, denite puternice centre financiare. Atata timp cat se vor gasi mereu alte centre sau zone mai libere, mai putin impozitate sau mai putin "transparente" cu privire la obligatia de a declara la fisc niturile realizate de pe urma capitalului, europietele vor continua sa functioneze in centre sau zone cu regim



de "paradis fiscal". Multa vreme, de acum inainte, fara a fi vorba de "argent sale" va fi mai usor sa se lucreze pe piata financiara luxemburgheza, ungara sau in Bahamas, decat la Paris, Bucuresti sau Frankfurt.
Se stie, de asemenea, ca normele bancare prudentiale, internationale, cunoscute sub denumirea de "regulile Cook se aplica mai putin strict in aceste zone, ceea ce stimuleaza, in continuare, interesul pentru eurooperatiuni, bancile continuand sa lucreze acolo cu fonduri proprii mai scazute.
Cele mai reprezentati raman centrele financiare offshore apartinand Marii Britanii. Acestea sunt, de cativa ani, impanzite de banci din toata lumea, banci care ofera, indeosebi institorilor privati, o gama dirsificata de servicii financiare. Expansiunea centrelor financiare offshore britanice dateaza din anul 1979. Din punct de dere geografic, in afara de City, este vorba de cateva insulite situate de-a lungul tarmului Marii Britanii: Guernsey, Jersey, Alderney, Sark. Insula Jersey se remarca indeosebi prin prezenta marilor banci americane: Bankers Trust, Chase Manhattan si Citibank. Bancile europene sunt prezente in toate aceste zone; numai insula Guernsey detine 12 banci de origine eltiana, inclusiv giganti precum Credit Suisse sau banci private ca Bank Julius Baer. In insula Jersey sunt prezente Banque Nationale de Paris si Banque Transaflantique, iar in Guernsey se intalnesc marile banci olandeze Rabobank, ABN-AMRO si Miess Pierson.
Gibraltarul este sediul bancilor spaniole offshore: Banco Atlantico, Banco Bilbao Vizcaya si Hispano-Commerzbank, o banca mixta hispano-germana. Vorbitorii de limba spaniola, raspanditi in toata lumea, utilizeaza din plin serviciile acestor banci. Banco Bilbao Vizcaya este imtata si in Jersey. Aceasta sucursala se ocupa, in primul rand, de atragerea depozitelor in valoare de minimum 50.000 L sau echivalentul acestei sume. Cum era si firesc, bancile canadiene si din Africa de Sud au pus si ele piciorul in aceste insulite.In afara de depozite, bancile offshore mai ofera carti bancare de prestigiu, precum si o buna gestionare a portofoliilor de titluri si servicii legate de succesiuni.
Perspectile sistemului offshore
In ultimii ani, parametrii generali ai relatiilor economice internationale au trecut prin schimbari radicale, care au condus la o noua ordine globala si la aparitia de noi oportunitati sau constrangeri pentru climatul de afaceri offshore.
In primul rand, evolutiile din fostele tari comuniste au cauzat un colaps economic regional, depasirea lui punand, in mod serios, problema restructurarii si integrarii pietelor respecti in piata internationala. Descompunerea blocului sovietic si trezirea din letargie a fostilor sateliti ofera noi posibilitati de extindere a climatului offshore. Se asteapta
*
aparitia unor noi centre financiare in Europa de Est si Comunitatea Statelor Independente, desi ambitioasele reforme de ajustare economica, puse in practica de majoritatea fostelor tari comuniste, au lucrat in detrimentul silitatii politice.In al doilea rand, multe state dezvoltate au silit relatii regionale tot mai stranse. Tendintele de integrare complexa sunt evidente in Europa de Vest prin Uniunea Europeana, intr-o evolutie ascendenta in America de Nord prin NAFTA. in America de Sud, prin MERCOSUR, iar in Asia de Est si Pacific, prin ASEAN si APEC. Procesul de integrare in Asia de Est mai vizeaza o grupare care include Coreea de Sud, Hong-Kong si Taiwan, iar in regiunea Asia-Pacific o grupare intre Australia, Noua Zeelanda si China.
Aceste restructurari la nil mondial vor conduce, fara indoiala, spre un mai mare grad de conrgenta economica intra-regionala. In cadrul procesului de integrare economica, centrelor financiare offshore le revine rolul unor porti importante de acces spre aceasta noua ordine


financiara globala.In anii '60 si '70, dezvoltarea paradisurilor fiscale s-a datorat, in mare parte, reglementarilor protectioniste si impozitelor inalte de pe pietele de baza (onshore). intr-un climat al comertului international departe de forma sa ideala, aceste centre compensau distorsiunile cauzate de masurile nationalist-protectioniste. in primii ani ai deceniului trecut, o serie de prederi globale, menite sa uniformizeze disparitatile dintre normele de supraghere nationale, au accentuat contrastul dintre sistemele de reglementare onshore si offshore. Se credea, la acea vreme, ca pe la mijlocul anilor '90, in domeniul serviciilor financiare, distinctia intre fondurile onshore si offshore va fi foarte mica, putandu-se vorbi de o "industrie financiara globala". intr-adevar, diferentele intre aceste doua timpuri de reglementari s-au micsorat in mod continuu, o serie de avantaje economice ale institiilor offshore fiind, in prezent, mult reduse. Aceste evolutii au condus spre o restructurare generala in mediul de afaceri international bazat, intr-o mare masura, pe eficienta economica si, mai putin, pe elemente artificiale. Pe de o parte, centrele onshore au continuat sa inlature reglementarile care le scadeau competitivitatea, in atie cu cele offshore. Pe de alta parte, multe centre offshore (ca, de exemplu, Bahamas, Barbados, Bermude, ins. Cayman, Cipru, Insulele Canalului Manecii si Malta) au denit mai stricte in reglementarea si supragherea activitatilor economice, prin aceasta marindu-si reputatia de centre financiare ce promoaza calitatea. Aceasta politica a permis produselor financiare offshore, apartinand centrelor cu reputatie, accesul pe pietele onshore, in detrimentul centrelor offshore care au mentinut reglementari laxiste (ca, de exemplu, Antigua, Insulele Virgine Britanice, Insulele Cook, Liban, Monserrat, Nauru, Panama si Vanuatu).
Literatura de specialitate considera ca atractivitatea centrelor offshore nu consta doar in aceea de a oferi produse financiare cu cerere mare, la preturi scazute, dar si in capacitatea de inovatie, de creare a unor noi produse financiare sau in strategiile de marketing aplicate. Ulterior, centrele onshore sunt cele care preiau modelul de succes al inovatiilor financiare offshore.
Centrele offshore cu reputatie, care promoaza servicii de calitate si ofera continuu produse financiare noi, nu au moti de a se teme de masurile de armonizare legislativa la nilul UE. Atata vreme cat vor continua sa-si sporeasca reputatia si vor mentine standarde inalte in domeniul afacerilor, vor ramane concurenti importanti ai acestei piete globale.
salariatilor, iar in unele cazuri, taxele de licenta si impozitele pe beneficii, chiar modeste, constituie o sursa de nituri.
Avantajele indirecte se rezuma la accesul autoritat :'or locale la pietele financiare internationale, cresterea importantei si eficientei sistemului financiar local si-n consecinta, a competentei personalului local.
Principalele dificultati si impedimente, legate de dezvoltarea unui centru financiar offshore, pot fi sintetizate dupa cum urmeaza:
- dezvoltarea unui centru financiar presupune o retea de telecomunicatii moderna, care este costisitoare;
- instituirea unor reglementari si a unui control minim presupune, la randul sau, eforturi financiare;
- politica monetara locala trebuie sacrificata in favoarea liberalismului si deschiderii pietei de capital;
- evaziunea fiscala va deni, ulterior, o caracteristica a intreprinderilor locale;
- concurenta exercitata de marile banci asupra institutiilor financiare locale, poate fi, adeseori zdrobitoare.




Politica de confidentialitate
Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact