StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Libertate financiara
FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale Fise fiscale Situatii financiare Raportari anuale)

StiuCum Home » finante » finante internationale » Moneda europeana
Trimite articolul prin email Euro - moneda unica a europei unite : Moneda europeana Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Euro - moneda unica a europei unite



in cadrul procesului de transformare a Sistemului Monetar European (SME) in Uniune Economica si Monetara, reuniunea la nil inalt de la Madrid, din 15-l8 decembrie 1995, intra in istorie prin hotararile adoptate. in primul rand, a fost schimbata denumirea monedei unice - aceasta va fi euro, fara sufixe cu specific national. Ministrii de finante au silit deja ca vor fi puse in circulatie 7 bilete, incepand cu 5 euro si terminand cu 500.
Biletele euro vor fi identice, indiferent de tara in care circula. Biletele au fost prezentate la reuniunea Consiliului European de la Dublin (1996).
Scenariul tehnic al tranzitiei, adoptat la Madrid, prede urmatoarele etape:
- inceputul anului 1998 - sefii de state si gurne ale celor 15 tari membre vor selectiona tarile participante la moneda unica, in baza respectarii celor 5 criterii de conrgenta silite prin Tratatul de la Maastricht, intre care cel mai important este cel al deficitului public, care nu trebuie sa depaseasca 3% din P1B anual;
- 1 ianuarie 1999 va incepe sa functioneze Banca Centrala Europeana. Moneda unica va fi introdusa, functionand in paralel cu monedele nationale, in baza unor paritati ale acestora fata de euro. Moneda unica va fi, la inceput, sub forma dematerializata, scripturala, platile cash, in intervalul 1999-2002 continuand sa fie in monede nationale. in schimb, noile emisiuni de titluri, in cadrul imprumuturilor publice, vor fi, de la bun inceput, lansate in euro;
- 1 ianuarie 2002 - vor fi puse in circulatie monedele si biletele de banca. Timp de 6 luni, acestea vor circula in paralel cu monedele nationale;
- 1 iulie 2002 - euro va fi singurul mijloc de plata legal, bancnotele nationale vor fi retrase, deci, din circulatie.
Tarile eurosceptice, din acest punct de dere, sau cele cu probleme economice - Marea Britanie, Danemarca, Portugalia, Spania, Italia, Grecia urmeaza sa se pronunte si sa faca eforturi, in sensul integrarii in urmatorii 2-3 ani. Ministerul german al finantelor a propus, la Madrid, "un pact de silitate" reconfirmat ulterior la Dublin care vizeaza intarirea politicilor de rigoare economica prin:
- interdictia de a depasi pragul de 3% din PIB, in cazul deficitului bugetar, chiar si in situatie de criza;
- crearea unui "Consiliu european pentru silitate economica", care sa coordoneze si sa supragheze politicile economice;
Functionarea SME: exemplul cuplului DEM/FRF
- admiterea unor exceptii, numai cu acordul partenerilor, in situatii extreme;
- silirea unei proceduri de sanctionare a statelor in cazul in care deficitul va depasi limita de 3%. Este vorba de un depozit fara dobanda ce urmeaza a fi conrtit in amenda daca deficitul persista in urmatorii 2 ani. Cuantumul amenzii va reprezenta 0,5% din PIB.
O puternica zona a marciiInca din deceniul trecut, in Europa s-a conturat o zona a marcii care devine, pe zi ce trece, tot mai puternica. Asa cum se prezinta pana in momentul de fata, aceasta zona se caracterizeaza prin:
- in primul rand, alinierea nilului general al preturilor, in unele tari europene, la preturile din Germania, reajustarile monetare limitandu-se doar la corectarea marjelor inflationiste;
- in al doilea rand si- ceea ce este foarte important - alinierea politicii monetare a acestor tari dupa criteriile si modelul reprezentat de Bundesbank.In ceea ce priste prima caracteristica - alinierea preturilor la cele germane - aceasta presupune ca ratele de schimb reciproce ale tarilor in cauza sunt apropiate de "paritatea puterilor de cumparare". Este, deci, posibil sa cumparam, cu aceleasi costuri, un cos aproximativ identic de bunuri si servicii, in tarile in cauza, ceea ce favorizeaza intretinerea si dezvoltarea schimburilor in interiorul zonei.
Ne intrebam fireste, care sunt aceste tari asa-zise "satelit", in care teoria paritatii puterilor de cumparare functioneaza atat de bine? Acestea sunt Franta, Olanda, Belgia, Luxemburg, Austria, respectiv asa-numitul "nucleu dur" al Uniunii Europene. Mai recent, Cehia, Ungaria, Slovacia, Slonia, Polonia si tarile baltice, pentru care Germania reprezinta principalul partener comercial, si-au aliniat moneda la cursul marcii germane, fie in mod direct, fie in raport cu un cos de monede in care marca detine ponderea principala.In cadrul "nucleului dur", conrgenta preturilor este calculata intr-o banda de +6% in jurul mediei zonei. in alte tari europene, preturile variaza mai mult: +10%, in cazul Danemarcei, -40%, in cazul Portugaliei.In ceea ce priste a doua caracteristica - alinierea politicilor monetare si sistemelor de gestiune, dupa Bundesbank; - in Germania, politica bancii centrale are drept obiectiv silitatea monedei si stoparea cresterii preturilor, sustinerea activitatii economice fiind de competenta gurnului.
Prin politica sa de "moneda forte", Bundesbank accepta "de facto" ca marca sa fie o moneda supraevaluata. Cursul sau de schimb se ridica, deci, deasupra "paritatii puterilor de cumparare" in raport cu monedele care nu-i sunt atasate. Aceasta inseamna, de fapt, ca nilul general al preturilor este mai ridicat in zona marcii, ativ cu restul lumii. O astfel de strategie corespunde, intru totul, obiectilor monetare si financiare actuale ale Germaniei, intrucat reprezinta o noua conceptie de combatere a inflatiei care favorizeaza, in acelasi timp, institiile germane in strainatate. Germania nu sufera, catusi de putin, de pe urma supraevaluarii: inalta calificare a fortei de munca si pozitia dominanta pe piata echipamentelor industriale complexe, la care se adauga efectul stimulant al reunificarii, vin sa compenseze efectele negati ale preturilor mai ridicate fata de restul lumii.
Supraevaluarea monetara germana s-a adancit in ultimii ani. Astfel, in anul 1995, media preturilor, in zona marcii era superioara cu 32% celei din SUA si cu 37%, mediei mondiale. Cu exceptia Japoniei, celelalte zone au evoluat in sens inrs. in anii '60, preturile in tarile in dezvoltare erau cu 20-40% inferioare mediei mondiale. Ulterior, deprecierea, prin subevaluarea monedelor acestor tari, s-a accentuat. S-a ajuns, astfel, la un ecart de 50-70%, ceea ce reprezinta o adevarata politica de "dumping monetar", fara obtinerea rezultatelor scontate in materie de competitivitate economica.
Ce viitor poate aa aceasta zona a marcii in contextul adancirii integrarii monetare, ca urmare a hotararilor adoptate la Madrid si Dublin? Constituirea unui "nucleu dur monetar" apare, in acest context, putin credibila. Fata de Germania si tarile satelit mai mici, in primul rand Franta are probleme si interese specifice. Obiectivul sau prioritar ramane absorbtia somajului. Conrgenta structurala, largita la cat mai multe tari membre, asa cum suna "pactul de silitate", presupune o strategie monetara europeana care sa faca din moneda unica o riila moneda internationala. In acelasi timp, doar o crestere economica sustinuta si durabila in toate tarile europene, poate contribui la resorbtia somajului si la mentinerea unui climat de reconciliere si cooperare in Europa.





Politica de confidentialitate
Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact