StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Afacerea ta are nevoie de idei noi
FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale)

StiuCum Home » finante » finantele intreprinderilor » Functiile sl organizarea finantelor in economia de piata
Trimite articolul prin email Determinarea cursului bursier : Functiile sl organizarea finantelor in economia de piata Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Determinarea cursului bursier



Principala informatie disponibila pe cale empirica este pretul de piata silit fie prin cotatie bursiera, fie prin tranzactii repetate pe piata. Relenta acestui pret de piata depinde de eficacitatea pietei bursiere care-l determina, fn esenta, este vorba de lichidatatea, transparenta si securitatea Bursei. Aceste criterii, de apreciere a calitatii activitatii Bursei, determina increderea agentilor in serviciile de tranzactionare in Bursa a titlurilor si, in functie de aceasta, pertinenta cursului bursier. Cu cat acesta fi rezultatul echilibrului dintre cea mai mare parte a cererii si a ofertei manifestate in orice moment, cu atat el fi mai relent, cu atat constitui o referinta demna de luat in considerare pentru anticiparile viitoare.
Cererea totala pentru cumpararea unui titlu se exprima, in mod concret, prin totalitatea ordinelor de cumparare (OC), adresate Bursei de catre investitorii financiari interesati, fn mod similar, oferta totala se constituie din totalitatea ordinelor de nzare (OV),adresate Bursei de catre "dezinvestitorii" financiari, cei care, din motive de lichiditate (nevoi de bani lichizi) sau de speculatie, nd titlul respectiv din portofoliul lor de active financiare.Intr-o cotatie simpla, cea de fixing, se primesc spre confruntare doua categorii de ordine de bursa (OC si OV), clasificate astfel, in raport cu gradul lor de libertate pentru licitatia pretului de echilibru: ordine "la cursul cel mai bun" si ordine "la cursul limitat".
Vanzatorul titlului, cel care dezinvesteste un astfel de activ financiar, porneste, in actul de negociere, cu diferite riante de pret (de curs), toate descrescatoare, dar nu mai jos de o anumita limita. Aceasta limita minima reprezinta capitalul initial investit in titlu plus o fructificare normala, in raport cu riscul asociat detinerii unui astfel de titlu.
Cumparatorul titlului, cel care investeste capital pentru procurarea si detinerea unui astfel de activ financiar, propune diferite riante crescatoare de pret (de cumparare), dar pana la o limita. Aceasta limita maxima reprezinta suma efectelor viitoare scontate a se obtine din proprietatea acestui titlu (dividende, cresteri de capital etc). Mai mult decat aceasta suma de efecte viitoare, el nu ofera ca pret de cumparare.
Posibilitatea negocierii unui pret de tranzactie exista atunci si numai atunci cand pretul maxim oferit de cumparator > pretul minim oferit de nzator. Pe acest interl de negociere, pretul de tranzactie fi mai mare sau mai mic, in raport cu forta argumentelor nzatorului sau ale cumparatorului.
1) Ordinele "la cursul cel mai bun" ("au mieux", in franceza) dau specialistului la Bursa, responsabil cu cotatia titlului respectiv, libertatea de a-l licita si de a-l executa la cursul bursier de echilibru, indiferent daca acesta creste sau scadea. Emitentul acestui ordin este interesat de executarea cumpararii (sau nzarii) titlului, la orice curs ar rezulta in momentul cotatiei. Se intelege, insa, ca acesta nu se expune unui risc prea are, intrucat are ca referinte cursul bursier anterior si o riatie maxima admisa la cursa (spre exemplu Aħ5%), peste care cotatia se opri (pentru a fi apoi reluata in conditii mai calme).
2) Ordinele "la cursul limitat" sunt exprimate sub forma unor plafoane (limite maxime) la cumparare, si a unor see (limite minime) la nzare. Ordinele de cumparare, astfel exprimate, dau specialistului la Bursa libertatea de a licita si executa cumpararea titlului pana la un curs maxim (plafon), peste care respecti operatie nu mai este posibila. Ordinele de nzare la curs limitat pot fi licitate si executate nu mai jos de un curs minim (seu) exprimat.
Celelalte ordine de bursa "la curs limitat", care nu respecta relatia de mai sus, nu vor fi executate la aceasta sesiune a Bursei. Ele vor fi reportate in sesiunile viitoare ramase pana la sfarsitul lunii (daca nu exista alte precizari facute in mod expres).
Spre exemplu, ne imaginam ca la viitoarea Bursa de lori din Bucuresti s-au colectat, pentru cotatia din ziua de maine, urmatoarele OC si OV, exprimate pentru actiuni "BT", emise de o banca comerciala ce coteaza la aceasta Bursa:
OC:
100 actiuni "BT" la cursul cel mai bun


80 " "la cursul maxim de 1900 lei/buc
60 "" ""2000 lei/buc


40"" ""2100 lei/buc.
OV:


125 actiuni "BT" la cursul cel mai bun
75""la cursul minim de 1900 lei/buc


50"" ""2000 lei/buc
25"" ""2100 lei/buc.
Toate aceste ordine de bursa sunt colectate de catre societatile si agentii de lori mobiliare de la clientii lor din toata tara (si chiar din strainatate). Tot acestia le transmit apoi Bursei de Valori,pentru a participa la cotatia bursiera din ziua urmatoare.
Specialistul responsabil de cotatia bursiera a actiunilor "BT" echilibreaza cererea si oferta de astfel de titluri si sileste cursul bursier pe baza rezultatelor din fisa de cotatie.
De o parte si de alta a cursului bursier, ordinele de bursa (OC si OV) se cumuleaza in raport descrescator cu libertatea pe care acestea o dau specialistului la Bursa in actiunea de licitare si executare a lor: in primul rand, ordinele "au mieux" si apoi cele care au plafoanele cele mai ridicate (OC) si cele cu see cat mai coborate (OV). fn final sunt cumulate ordinele de bursa cele mai restrictive din punctul de vedere al cursului exprimat.
Ultima coloana de MINIM exprima, la fiecare pozitie a cursului, volumul ordinelor de bursa care au "castigat licitatia". Evident ca se alege cea mai mare marime a ordinelor care se poate executa in aceasta structura diferentiata a cererii si ofertei, conform principiului MAXIMIN. fn cazul analizat mai sus, la cursul d-e 2000 lei/buc. se realizeaza cea mai mare cantitate de OC si de OV, respectiv 240 buc. Fixingul, pentru aceasta sesiune bursiera, se sili deci la 2000 lei/buc. La acest curs bursier vor fi executate OC de 100 buc, 80 buc. si 60 buc, pe baza OV de 125 buc, 75 buc. si numai 40 buc. din cele 50 buc. (la cursul minim de 2000 lei/buc). Restul ordinelor (OC de 40 buc. si OV de 10 buc. (ramase din cele 50 buc. si de 25 buc.) vor fi reportate pentru zilele urmatoare de cotatie, cand se spera licitarea lor in conditii mai favorabile.
Procedeul de silire a pretului de piata, la echilibrul dintre cerere si oferta, nu este specific doar titlurilor financiare. in acelasi mod se sileste cursul leului la licitatiile lutare (este suficient sa inlocuiti exprimarea ordinelor de bursa in "buc. actiuni BT" cu "mil.$"). Si tot astfel se sileste pretul de bursa la Bursa de Marfuri (inlocuiti "buc. actiuni BT" cu "tone grau soiul Fundulea 609").





Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2022 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre functiile sl organizarea finantelor in economia de piata

Functiile sl organizarea finantelor in economia de piata
Continutul finantelor private
Modelul de piata al rentabilitatii si riscului valorilor mobiliare
Modelul de evaluare a activelor financiare (capm) si modelul de arbitraj (apt)
Teoria optiunilor: fundamentele unei optiuni
Teoria optiunilor: utilizarea si evaluarea optiunilor
Decizia de investitii in mediu cert
Intreprinderea, ca un portofoliu de investitii
Selectionarea proiectelor de investitii probabiliste cu ajutorul capm
Decizia de finantare
Politica de dividend
Influenta structurii capitalurilor asupra valorii intreprinderii
Evaluarea patrimoniala si financiara a intreprinderii
Evaluarea mixta a intreprinderii
Analiza rezultatelor intreprinderii
Tabloul de finantare
Diagnosticul financiar al rentabilitatii si al riscului intreprinderii
Necesitatile de finantare a activitatii intreprinderii
Bugetele intreprinderii
Bugetul vanzarilor
Bugetul productiei
Bugetele liniare si neliniare ale exploatarii
Previziunea trezoreriei
Determinarea necesarului de finantare a ciclului de exploatare (nfce)
Finantarea ciclului de exploatare
Costul creditelor de trezorerie si costul creditelor de scont
Teoria pietelor financiare
Politica de investitii
Politica de finantare si de dividend
Evaluarea intreprinderilor
Analiza financiara
Gestiunea financiara pe termen scurt
Gestiunea financiara pe termen lung
Planificarea financiara
Necesitatea, continutul economic sl functiile finantelor romaniei
Finantele sl activitatea financiara a intreprinderii
Sistemul financiar-bancar
Investitiile intreprinderii, finantarea sl amortizarea lor
Gestiunea activelor s! pasivelor circulante
Bugetul de venituri sl cheltuieli al intreprinderii
Veniturile, cheltuielile si profitul agentilor economici din industrie
Mecanismul financiar al romaniei
Politica financiara a firmei
Capitalurile intreprinderii
Veniturile bugetare ale romaniei din impozitele directe
Imprumuturile de stat
Bugetul de stat
Cheltuieli bugetare ale romaniei
Asigurarile sociale de stat
Asigurarile de bunuri, persoane sl raspundere civila
Atragerea economiilor banesti ale populatiei la casa de economii sl consemnatiuni
Datoria publica externa







































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare