StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Afacerea ta are nevoie de idei noi
finante FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale)

StiuCum Home » finante » finantele intreprinderilor » Functiile sl organizarea finantelor in economia de piata

Segmentarea pietei financiare

In raport cu disponibilizarea in timp a economiilor publice, se disting doua categorii de titluri, pentru a caror emisiune si circulatie s-au specializat institutii financiar-bancare corespunzatoare:
- titluri monetare, pe termen scurt (in general.mai mic de 1 an), care se emit de catre institutiile bancare, cum ar fi, spre exemplu, certificatele de depozit, biletele de trezorerie, libretele de economii etc.
- titluri financiare, pe termen mediu si lung (in general, mai mare de 1 an), care se emit de catre institutiile financiare (societati de asigurare, case de economii, societati de investitii). Acestea emit titluri specifice profilului lor de activitate: polite de asigurare, librete de economii, certificate de investitor etc.
fn ansamblul lor, titlurile monetare si cele financiare se diferentiaza in raport cu libertatea de circulatie a acestora,1 cu posibilitatea neingradita de transfer al lor de la un detinator la altul. Putem, deci, distinge:
- titluri nenegociabile, care nu sunt transmisibile prin vanzare- cumparare. Acestea sunt nominalizate si nu pot fi tranzactionate dupa emisiunea si prima lor vanzare, fn general, aceste titluri nu au o valoare de piata (de negociere), urmand a fi reevaluate periodic, in functie de valoarea initiala (nominala) si de informatiile financiar-conile disponibile;.
- titluri negociabile, care pot fi tranzactionate de un numar nelimitat de ori dupa emisiunea si prima lor vanzare, fn multiplele operatii de vanzare-cumparare, aceste titluri se negociaza la un pret de piata (de bursa), rezultat la echilibrul dintre cererea si oferta manifestate pentru titlul respectiv Se intelege ca pretul de piata este diferit de valoarea nominala (de emisiune), acesta reflectand, de fapt, comportamentul investitorilor financiari in raport cu titlul tranzactionat. Acest comportament este determinat de increderea detinatorilor titlului, vis a vis de prestigiul societatii care l-a emis.
Toate aceste grupari ale titlurilor au orientat si organizarea institutionala a pietei financiare. Conform cu clasificarea anglo-saxona, acceptata de majoritatea specialistilor, piata financiara este structurata in piata monetara (a titlurilor pe termen scurt) si in piata de capital (a titlurilor pe termen mediu si lung). Regulile de tranzactionare a titlurilor nu difera in mod esential, in fapt ambele componente ale pietei financiare realizeaza transferul capitalurilor disponibile in economie de la economisitori catre antreprenori.De aceea, mai interesanta apare o alta structurare a pietei financiare: segmentul (piata) primar(a) si segmentul (piata) secundar(a).
Segmentul secundar este un gen de piata "de ocazie", de revanzare repetata a titlurilor dupa emisiunea si prima lor vanzare (in segmentul primar). Spre deosebire de piata "de mana a doua" a marfurilor, segmentul secundar bursier se asimileaza,mai degraba, cu revanzarea lourilor de arta (la o valoare actuala, superioara celei anterioare). Castigul de capital, obtinut prin cresterea valorii de piata a titlurilor, este expresia unei renilitati in timp care a rezultat din gestiunea constant pozitiva a firmei emitente, fn cazuri limita, valoarea de piata a titlurilor unor firme, aflate in situatii de criza, poate fi inferioara valorii initiale de emisiune. Daca firmele respective depasesc situatia de criza, pretul bursier al titlurilor lor poate fi din nou mai mare decat valoarea lor initiala.
Institutional, segmentul secundar constituie obiectul de activitate al Bursei de valori. Aceasta este cu atat mai eficienta cu cat concentreaza cea mai mare parte a intentiilor de cumparare si a celor de vanzare de titluri din tara si chiar din strainatate si cu cat reuseste echilibrarea celei mai mari parti a cererii si ofertei astfel manifestate. Pretul de echilibru, care rezulta din arbitrajul dintre cerere si oferta, dobandeste o valoare informativa de o mare semnificatie. Acesta exprima, in sinteza, increderea pe care investitorii financiari o au in societatea emitenta a titlului, exprima imaginea pe care agentii interesati si-o fac despre emitent, pe baza informatiilor disponibile despre acesta si mediul economic national si international al emitentului. Aceasta imagine, daca este farabila, reprezinta cel mai eficient "spot publicitar" de care dispune zilnic societatea care coteaza in Bursa.


Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre functiile sl organizarea finantelor in economia de piata

Functiile sl organizarea finantelor in economia de piata
Continutul finantelor private
Modelul de piata al rentabilitatii si riscului valorilor mobiliare
Modelul de evaluare a activelor financiare (capm) si modelul de arbitraj (apt)
Teoria optiunilor: fundamentele unei optiuni
Teoria optiunilor: utilizarea si evaluarea optiunilor
Decizia de investitii in mediu cert
Intreprinderea, ca un portofoliu de investitii
Selectionarea proiectelor de investitii probabiliste cu ajutorul capm
Decizia de finantare
Politica de dividend
Influenta structurii capitalurilor asupra valorii intreprinderii
Evaluarea patrimoniala si financiara a intreprinderii
Evaluarea mixta a intreprinderii
Analiza rezultatelor intreprinderii
Tabloul de finantare
Diagnosticul financiar al rentabilitatii si al riscului intreprinderii
Necesitatile de finantare a activitatii intreprinderii
Bugetele intreprinderii
Bugetul vanzarilor
Bugetul productiei
Bugetele liniare si neliniare ale exploatarii
Previziunea trezoreriei
Determinarea necesarului de finantare a ciclului de exploatare (nfce)
Finantarea ciclului de exploatare
Costul creditelor de trezorerie si costul creditelor de scont
Teoria pietelor financiare
Politica de investitii
Politica de finantare si de dividend
Evaluarea intreprinderilor
Analiza financiara
Gestiunea financiara pe termen scurt
Gestiunea financiara pe termen lung
Planificarea financiara
Necesitatea, continutul economic sl functiile finantelor romaniei
Finantele sl activitatea financiara a intreprinderii
Sistemul financiar-bancar
Investitiile intreprinderii, finantarea sl amortizarea lor
Gestiunea activelor s! pasivelor circulante
Bugetul de venituri sl cheltuieli al intreprinderii
Veniturile, cheltuielile si profitul agentilor economici din industrie
Mecanismul financiar al romaniei
Politica financiara a firmei
Capitalurile intreprinderii
Veniturile bugetare ale romaniei din impozitele directe
Imprumuturile de stat
Bugetul de stat
Cheltuieli bugetare ale romaniei
Asigurarile sociale de stat
Asigurarile de bunuri, persoane sl raspundere civila
Atragerea economiilor banesti ale populatiei la casa de economii sl consemnatiuni
Datoria publica externa


lupa cautareCAUTA IN SITE