StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Lumea poate si a ta
finante FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale)

StiuCum Home » finante » finantele intreprinderilor » Teoria optiunilor: utilizarea si evaluarea optiunilor

Utilizarea optiunilor. strategii de investitii

Optiunile negociabile constituie o piata ideala pentru speculatori, care urmaresc castigurile (teoretic) nelimitate si efectul lor de levier foarte important. Ele sunt, de asemenea, un instrument ideal pentru cei care vor sa se acopere impotriva riscurilor, deoarece optiunile permit aceasta, in schimbul platii unei prime. Optiunile fac si obiectul operatiunilor de arbitraj.


Speculatia
Speculatia, prin optiuni, devine posibila prin intermediul volatilitatii acestora mai mare decat a activelor-suport. Operatiunile de speculatie constau in:
A) fie a cumpara sau a vinde CALL - uri sau PUT-uri neacoperite pentru a lua pozitie asupra activelor-suport (strategii simple);
B) fie a combina mai multe serii de optiuni asupra aceluiasi actisuport (salturi = spreads, prima dubla = stelaje, gatuiri = strangles).
C) fie a procura un portofoliu de CALL-uri si PUT-uri si de active-suport pentru a creste (fara risc) pozitia la scadenta.
A) Strategiile simple sunt operatiuni de cumparare sau de vanzare de optiuni, in functie de anticiparile speculatorilor asupra evolutiei viitoare a cursului activului-suport:
a) daca se anticipeaza o crestere importanta a cursurilor inainte de scadenta optiunii, atunci cumpararea de CALL-uri va fi cea mai recomandata strategie simpla. Investitia, constand in plata primei, poate fi insotita de un efect de levier important asupra castigurilor posibile din cresterea de curs. Invers, daca anticiparile nu se adeveresc, atunci pierderile sunt limitate la nivelul primei;
b) Daca se anticepeaza o silitate a cursurilor pana la scadenta optiunii se procedeaza la o vanzare de CALL-uri neacoperite (scontandu-se pe faptul ca, cel putin, cursurile nu vor creste) sau la o vanzare de PUT-uri (mizandu-se pe faptul ca, cel putin cursurile nu vor scadea). Aceste operatiuni sunt cele mai riscante pentru ca, in caz de neimplinire a previziunilor, ei vor intampina pierderi nelimitate cu mult mai mari decat primele incasate (efect de maciuca).
c) Daca se anticipeaza o scadere a cursurilor activelor-suport pe durata de valabilitate a optiunilor, atunci strategia speculativa recomandata este cumpararea de PUT-uri. Principiul de a castiga este analog cu cumpararea de CALL in cazul a). Efectul de levier este cu atat mai mare, cu cat scaderea cursului este mai mare si durata de exercitare a optiunii este mai scurta.
B) Combinatiile de mai multe serii de optiuni, asupra aceluiasi actisuport, se fundamenteaza pe anticipari foarte exacte asupra evolutiei cursului activului suport. Daca anticiparile se dovedesc corecte, atunci castigurile pot fi mai mari decat cele realizate prin strategiile simple.
a) Salturile (sau spreads, in engleza) sunt pozitiile unui gestionar de portofoliu care cumpara si vinde in acelasi timp doua CALL-uri (sau doua PUT-uri) asupra aceluiasi actisuport, dar avand preturi de exercitiu sau scadente diferite. Daca pretul de exercitiu al CALL-ului vandut (Ev) este superior celui al CALL- ului cumparat (Ec), atunci saltul este crescator. Strategia se utilizeaza cand se anticipeaza o crestere a cursului activului- suport. Castigul maxim este diferenta intre abaterea dintre preturile de exercitiu si abaterea primelor optiunilor:
Castig maxim = (Ev - Ec) - (Ce - Cv), unde CC(sau v) = prima platita (incasata) pentru CALL cumparata (vanduta)
Invers, daca Ec (al optiunii CALL cumparate) este superior lui Ev (al optiunii CALL vandute), atunci saltul este descrescator. Castigul net este diferenta intre primele optiunilor si pierderea maxima. Pierderea este astfel diferenta intre abaterea preturilor se exercitiu si abaterea primelor:
Pierdere maxima = (Ec - Ev) - (Cc - Cv)
b) Prima dubla (stellage, in franceza sau straddle, in engleza) consta in cumpararea sau vanzarea) simultana a unei CALL si a unei PUT pentru acelasi actisuport, acelasi oret de exercitiu si, de asemenea, aceeasi scadenta. Pentru operatiunea de cumparare se spera intr-o variatie puternica a cursului fara a se sti sensul. in cazul unei vanzari simultane, previziunea este fondata pe o variatie foarte scazuta a cursului activului suport.
c) Gatuirea (strangle, in engleza) este o operatiune de prima dubla (stellage), in care una din caracteristicile CALL si PUT este diferita, spre exemplu pretul de exercitiu. O astfel de operatie devine interesanta daca pretul de exercitiu al PUT este mai mic decat pretul de exercitiu al CALL.
C) Reconstituirea sintetica a unui CALL (Co) este pozitia unui gestionar care detine in portofoliul sau o actiune-suport (So), un imprumut la nivelul pretului de exercitiu ce va fi rambursat la scadenta CALL Si o optiune PUT (Po) asupra aceluiasi actisuport, avand acelasi pret de exercitiu si aceeasi scadenta. Optiunea sintetica CALL se poate afla in relatia de paritate bine-cunoscuta in teoria optiunilor, respectiv diferenta intre valorile CALL si PUT sa fie egale cu diferenta intre cursul activului-suport si pretul de exercitiu.
Acoperirea
Acoperirea, impotriva variatiei cursului activului suport, devine posibila prin fixarea, in prealabil, a unui pret de exercitiu. Costul acoperirii la risc se ridica la nivelul primei platite pentru cumpararea optiunii. Cumparatorul pastreaza, in acelasi timp, posibilitatea de a realiza castiguri importante in cazul evolutiei favorabile a cursului.
Cumpararea unei CALL asupra unui actisuport, care se afla deja intr-un portofoliu, reprezinta un mijloc de aparare impotriva unei cresteri a cursului activului suport. Cumpararea unei PUT se foloseste in cazul unei scaderi a cursului activului-suport.
Vanzarea unei CALL, acoperita prin detinerea prealabila sau achizitionarea activului-suport, este o strategie conservatoare1. Riscul operatiunii este nul (in cel mai rau caz aceasta antreneaza o pierdere de oportunitate); daca actiunea-suport creste, vanzatorul va trebui sa cedeze actiunea catre cumparator, iar profitul va fi limitat de marimea primei incasate.
Protectia unui portofoliu este, de asemenea, posibila prin cumpararea de PUT-uri asupra indicelui bursier. Daca portofoliul are o compozitie apropiata de structura indicelui bursier (CAC - 40, spre exemplu), atunci acoperirea, prin aceasta strategie, va fi perfecta.


Arbitrajul
Arbitrajul intervine atunci cand pretul de piata al optiunilor este supra sau subevaluat. Strategiile de arbitraj sunt mai complexe. in principiu, operatorii cumpara optiuni sub-evaluate si vinde optiuni supra-evaluate, mentinand o variatie nula asupra pozitiei globale a portofoliului.
Operatiunile de arbitraj sunt initiate, in primul rand, prin utilizarea simultana de CALL-uri (sau de PUT-uri) asupra aceluiasi actisuport, dar cu preturi de exercitiu sau cu scadente diferite (salturi), fn al doilea rand, ele sunt initiate prin utilizarea simultana a unei CALL si a unei PUT, avand acelasi actisuport, aceleasi preturi de exercitiu si aceleasi scadente (stelaje) sau, mai mult, prin utilizarea de combinatii de salturi si de stelaje.


Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre teoria optiunilor: utilizarea si evaluarea optiunilor

Functiile sl organizarea finantelor in economia de piata
Continutul finantelor private
Modelul de piata al rentabilitatii si riscului valorilor mobiliare
Modelul de evaluare a activelor financiare (capm) si modelul de arbitraj (apt)
Teoria optiunilor: fundamentele unei optiuni
Teoria optiunilor: utilizarea si evaluarea optiunilor
Decizia de investitii in mediu cert
Intreprinderea, ca un portofoliu de investitii
Selectionarea proiectelor de investitii probabiliste cu ajutorul capm
Decizia de finantare
Politica de dividend
Influenta structurii capitalurilor asupra valorii intreprinderii
Evaluarea patrimoniala si financiara a intreprinderii
Evaluarea mixta a intreprinderii
Analiza rezultatelor intreprinderii
Tabloul de finantare
Diagnosticul financiar al rentabilitatii si al riscului intreprinderii
Necesitatile de finantare a activitatii intreprinderii
Bugetele intreprinderii
Bugetul vanzarilor
Bugetul productiei
Bugetele liniare si neliniare ale exploatarii
Previziunea trezoreriei
Determinarea necesarului de finantare a ciclului de exploatare (nfce)
Finantarea ciclului de exploatare
Costul creditelor de trezorerie si costul creditelor de scont
Teoria pietelor financiare
Politica de investitii
Politica de finantare si de dividend
Evaluarea intreprinderilor
Analiza financiara
Gestiunea financiara pe termen scurt
Gestiunea financiara pe termen lung
Planificarea financiara
Necesitatea, continutul economic sl functiile finantelor romaniei
Finantele sl activitatea financiara a intreprinderii
Sistemul financiar-bancar
Investitiile intreprinderii, finantarea sl amortizarea lor
Gestiunea activelor s! pasivelor circulante
Bugetul de venituri sl cheltuieli al intreprinderii
Veniturile, cheltuielile si profitul agentilor economici din industrie
Mecanismul financiar al romaniei
Politica financiara a firmei
Capitalurile intreprinderii
Veniturile bugetare ale romaniei din impozitele directe
Imprumuturile de stat
Bugetul de stat
Cheltuieli bugetare ale romaniei
Asigurarile sociale de stat
Asigurarile de bunuri, persoane sl raspundere civila
Atragerea economiilor banesti ale populatiei la casa de economii sl consemnatiuni
Datoria publica externa


lupa cautareCAUTA IN SITE