StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Afacerea ta are nevoie de idei noi
finante FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale)

StiuCum Home » finante » finantele intreprinderilor » Decizia de investitii in mediu cert

Exemplu de fundamentare a deciziei de investitii



Pentru inlocuirea unei masini complet amortizate, institia necesara este de 1.000.000 lei. Noua masina asigura o productie suplimentara de 1.400.000 lei anual, care are desfacerea asigurata si antreneaza cheltuieli platibile suplimentare de 900.000 lei. Durata normata de functionare a noii masini este de 5 ani si se amortizeaza dupa metoda proportionala.
Nevoia de fond de rulment reprezinta 10% din cifra de afaceri. Acest raport de proportionalitate se pastreaza si dupa achizitionarea noii masini, fntrucat suplimentarea stocurilor de productie si a altor cheltuieli de exploatare este anterioara fabricarii productiei suplimentare, obtenabila prin institia analizata, cresterea nevoii de fond de rulment se va inscrie la inceputul perioadei, respectiv la sfarsitul celei precedente. La incheierea duratei de viata a institiei, in atie cu situatia initiala a intreprinderii, nevoia suplimentara de fond de rulment va reni la zero (prin degajarea capitalurilor instite in cresterea stocurilor).
Plusvaloarea reziduala a noii masini, dupa 5 ani de functionare, se estimeaza la 250.000 lei. Initial, din revanzarea masinii complet amortizate s-a obtinut o plusvaloare de 100.000 lei. Se admite o reducere cu 50% a impozitului pe nit din plusvaloarea astfel realizata.
Cota de impozit pe profit este in medie de 40%, iar dobanda medie a pietei este de 10% (in termeni reali).
Conducerea intreprinderii sileste un prag limita de renilitate pentru selectia institiilor renile. Drept urmare, va refuza toate variantele de institii care au o renilitate interna mai mica decat acest prag limita.
Daca rata interna de renilitate este mai mare decat rata medie a dobanzii sau decat costul mediu ponderat al capitalului (RIR > r), atunci valoarea actualizata neta va fi pozitiva si va contribui la cresterea valorii de piata a intreprinderii, fn toate situatiile inrse, cand RIR < r, VAN va fi negativa.
Decizia de institii este complexa si, cel mai adesea, apeleaza, pe langa calculele financiare, la o anumita experienta profesionala, la intuitia conducatorilor intreprinderii. Un caz tipic este alegerea intre doua variante, A si B, care au sumele institiei (I) diferite sau duratele de viata (D) diferite, pentru care RIR avantajeaza varianta A, iar VAN avantajeaza varianta B. Cand costurile sunt asemanatoare dar duratele de viata diferite, teoriile financiare recomanda retinerea duratei de viata cea mai scurta si refacerea calculelor, tinand cont de valoarea reziduala importana pentru a doua varianta.
fn cazul in care duratele de viata sunt asemanatoare si costurile diferite, teoriile financiare recomanda refacerea calculelor, tinand cont de niturile financiare realizabile, prin plasarea banilor economisiti din achizitia proiectului de institii mai ieftin.
Aceste teorii sunt seducatoare, dar numai din punct de dere matematic. O serie de parametri al deciziei de institii impun o anumita prudenta in privinta realismului calculelor financiare. Este vorba de fragilitatea previziunilor privind fluxurile de trezorerie marginale, rezultate din aplicarea institiei, de insuficienta punctului de dere financiar si nevoia de completare cu o dimensiune comerciala, tehnologica, etc. asupra deciziei de institii.
De asemenea, trebuie avut in dere ca orice decizie de institii se ia intr-un context restrictiv al mediului economic:
- livrarea unor echipamente sub licenta, cu acceptarea conditiilor de comercializare impuse de furnizor;


- dezvoltarea si expansiunea concurentei;
- nevoia de integrare a oricarei institii intr-un mediu economic preexistent, cu imitele sale in aprovizionarea obiectivului de institii si in prelucrarea produselor acestuia etc.
In aceste conditii de incertitudine si de restrictii ale procesului de institii, in loc de a cauta o solutie optima, este preferabil, adesea, a se opta pentru decizia care satisface cel mai bine un anumit numar de criterii minime (H.Simion, Premiul Nobel pentru economie).




Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre decizia de investitii in mediu cert

Functiile sl organizarea finantelor in economia de piata
Continutul finantelor private
Modelul de piata al rentabilitatii si riscului valorilor mobiliare
Modelul de evaluare a activelor financiare (capm) si modelul de arbitraj (apt)
Teoria optiunilor: fundamentele unei optiuni
Teoria optiunilor: utilizarea si evaluarea optiunilor
Decizia de investitii in mediu cert
Intreprinderea, ca un portofoliu de investitii
Selectionarea proiectelor de investitii probabiliste cu ajutorul capm
Decizia de finantare
Politica de dividend
Influenta structurii capitalurilor asupra valorii intreprinderii
Evaluarea patrimoniala si financiara a intreprinderii
Evaluarea mixta a intreprinderii
Analiza rezultatelor intreprinderii
Tabloul de finantare
Diagnosticul financiar al rentabilitatii si al riscului intreprinderii
Necesitatile de finantare a activitatii intreprinderii
Bugetele intreprinderii
Bugetul vanzarilor
Bugetul productiei
Bugetele liniare si neliniare ale exploatarii
Previziunea trezoreriei
Determinarea necesarului de finantare a ciclului de exploatare (nfce)
Finantarea ciclului de exploatare
Costul creditelor de trezorerie si costul creditelor de scont
Teoria pietelor financiare
Politica de investitii
Politica de finantare si de dividend
Evaluarea intreprinderilor
Analiza financiara
Gestiunea financiara pe termen scurt
Gestiunea financiara pe termen lung
Planificarea financiara
Necesitatea, continutul economic sl functiile finantelor romaniei
Finantele sl activitatea financiara a intreprinderii
Sistemul financiar-bancar
Investitiile intreprinderii, finantarea sl amortizarea lor
Gestiunea activelor s! pasivelor circulante
Bugetul de venituri sl cheltuieli al intreprinderii
Veniturile, cheltuielile si profitul agentilor economici din industrie
Mecanismul financiar al romaniei
Politica financiara a firmei
Capitalurile intreprinderii
Veniturile bugetare ale romaniei din impozitele directe
Imprumuturile de stat
Bugetul de stat
Cheltuieli bugetare ale romaniei
Asigurarile sociale de stat
Asigurarile de bunuri, persoane sl raspundere civila
Atragerea economiilor banesti ale populatiei la casa de economii sl consemnatiuni
Datoria publica externa














lupa cautareCAUTA IN SITE