Bugetele neliniare reprezinta previziunea financiara a costurilor exploatarii ce iau lori neliniare in raport cu nzarile. Costurile de exploatare au, in primul rand, o semnificatie mult mai complexa decat cea conila, referitoare la cheltuielile riabile si cheltuielile fixe, ocazionate de producerea unui bun sau a unui serviciu.
Astfel, costul real reprezinta cantitatile fixe de resurse alocate pentru producerea bunului sau serviciului respectiv (numar ore munca, tone de otel, kwh energie etc); se masoara, prin numarul de puteri de cumparare, constante, din resursele consumate.
Costul de oportunitate este loarea productiei ce s-ar obtine daca resursele ar fi alocate intr-o alta activitate decat cea de referinta. Anecdotic, costul de oportunitate mai este denumit si cost al sansei pierdute. Un capital economisit poate fi alocat in cumpararea unei actiuni, cu un dividend de 5%, intr-un depozit la termen cu dobanda de 8% sau intr-un imprumut pe termen lung cu dobanda 11 %. Costul de oportunitate, pentru cumpararea de actiuni, este de 6% (11 - 5); pentru depozit la termen este 3%(11-8), iar pentru imprumut este de 0% . Desigur ca pastrarea capitalului "la ciorap", fara utilizare, ar avea cel mai mare cost de oportunitate, de 11%, in raport cu celelalte posibilitati.
Costul monetar este, in general, un cost de oportunitate, pentru ca exprima loarea care poate fi obtinuta atunci cand bunul sau serviciul se vinde pe piata.In raport cu aceste interpretari ale costului, liniaritatea lui, in functie de nzari, este atacabila chiar din punctul de vedere al semnificatiei economice. in plus, riatia cifrei de afaceri (Q) determina o regresivitate a cheltuielilor, pentru prima parte a interlului de riatie si o progresivitate accentuata, pentru ultima parte a interlului.
Totodata, pretul de nzare poate avea o functie descrescatoare in raport cu cifra de afaceri, cresterea nzarilor facandu-se cu acordarea unor reduceri de preturi, din ce in ce mai importante, fn aceste conditii, exista doua praguri de renilitate. Pentru toate nivelurile productiei, care se afla intre aceste praguri de renilitate, intreprinderea inregistra profituri. La anumite marimi ale productiei (y), in interlul renil, intreprinderea poate inregistra profituri maxime, dar in conditii de incertitudine. Aceasta loare a productiei se determina cu o anumita probabilitate.
|
